Thassos vs Zakynthos vs Lefkada (III) (Lefkada)

TIPĂREȘTE

Atunci cand s-ompartit norocu/Grecii l-au primit cu caru’ /Mare, soare, insule de vis/Grecii s-au nascut in paradis!

Noi cei de pe-aici, care am trecut printr-o dictatura gri si-o tranzitie ceva mai roz, realizam ca grecii, de doua mii de ani incoace, au fost, mai mereu, un popor fericit. Se pare ca ei, elenii, si nu altii, au fost "poporul ales", "ales" mai ales ca sa porneasca roata civilizatiei umane in lume. Dar cred ca azi, obisnuiti prea mult timp "cu binele”, acestia au uitat de rolul lor istoric si nici nu-si mai dau seama ca sunt fericiti. Pana si binele, daca-l ai mereu langa tine, devine banal.

"Viata e ca un biliard, un joc de noroc nesuferit/Cu oameni saraci, bogati, anosti sau plictisiti/Un joc in care, un crupier anunta la nesfarsit/Jocurile sunt facute, gata, nu mai misca nimic! "

Putine popoare au norocul ca iarna sa nu faca foc in soba si sa fie mereu rasfatate cu mancaruri si bauturi alese, soare, o mare calda si produsele ei pe care le obtin aproape gratis (seara, chiar si cei mai saraci greci, o pornesc cu barca pe mare, scufunda pe fundul apei vreo 30 de ulcele cu momeala, intind niste plase si apoi se intorc la siesta nocturna). Apoi, dupa un somn bun, dimineata, ei culeg roadele muncii lor din "tura de noapte", pesti, creveti, langustine, calamari, pe care le vand in port sau le consuma acasa. Grecii nu dau bani nici pe incalzire, nici pe carne.

Apoi, se retrag in timpul siestei de la pranz, de trei sau de patru ore, in tavernele din port la cate un pahar de ouzo, asteptand racoarea serii. In cele 3 insule vizitate, eu n-am vazut, pana acum, doua lucruri, tigani la cersit si greci care sa se certe intre ei. Pensia grecilor, dupa atata amar de munca grea, e una frumoasa, de peste 1000 de euro. Ba unii pensionari greci mai ridica si cate o vila sau o pensiune "in curte", pe care o inchiriaza strainilor, deci inca mai muncesc si la pensie, ceea ce le prelungeste viata. E stiut doar ca in lume, 80% din pensionari, cand valoarea lor in societate scade si devin inutili, se imbolnavesc sau fac caderi psihice. Ei bine, grecii nu fac asa ceva. Ei continua sa manance sanatos, sa bea bine, sa danseze shirtaki si sa traiasca pana la 100 de ani. La pensie, vara, in sezon, tocmesc “palmasi’, albanezi, romani sau chiar africani, care sa se ocupe de intretinerea camerele turistilor. In Lefkada, o insula pentru "toate buzunarele", vin turisti de peste tot, dar mai ales pensionari nemti, englezi, scandinavi, adica mai ales cei ce sufera "acasa la ei" de frig si umezeala si care jinduiesc dupa o raza de soare si o balaceala intr-o mare calda. Acestia stau aici cate o saptamana sau cate o luna sau cate o vara intreaga sau cel mai mai adesea, nu se mai intorc acasa deloc, isi cumpara aici in Lefkada cate o casa de vacanta sau una plutitoare.

Dar noi, noi epigonii? Ce facem noi la pensie? Unde ne dregem noi rugina oaselor, acumulata in atitia ani de suferinte si de contraste termice atat sezoniere cat si diurne? La Marea Neagra? Unde totul e scump si sezonul e scurt? In statiunile termale? Da! Acolo da! Daca ai ceva noroc sau pile. Dar bilete sunt mai ales in extrasezon. Ajungem noi vreodata in concediu la pensie in Thassos, Zakynthos sau Lefkada? Hei, nu va uitati asa la mine, ca pensie vine, vine, vine, nu iarta pe nimeni!... Exclus, poate o saptamana, doua, dar, daca vrem sa stam ceva mai mult, putem s-o facem totusi, la un camping in cort. Pensionarii bucuresteni au gasit deja o solutie "de compromis”. E vorba de campingul de rulote din Valea Cerbului, unde ei raman cat e vara de lunga si mai fac si economii la bloc, ca pensia sa le-ajunga pentru factura din iarna. Dar zau, uneori la munte e frig chiar si vara si m-e mila de acesti oameni rmarginalizati de societate carora inca niciodata pana acuma nu li s-a facut dreptate.

Am pornit asadar, anul trecut in iunie, spre Lefkada, neuitand de regula celor 5 “B”obligatorii in orice voiaj : Banii, Biletul, Buletinul, Bagajele si Bafta!

O colega de-a mea spunea ca in Grecia, mereu ultima insula e cea mai frumoasa. Ca si-n dragoste, mereu, ultima iubire ti se pare ca are un “vino-ncoa” ceva mai aparte decat cea dinainte,. Omul e-o fiinta care se plictiseste repede, cauta mereu ceva nou (dar n-o recunoaste). Ceea ce e interesant in Elada, e ca fiecare insula are ceva specific si cate ceva “in plus” fata de celelelate insule. Ele n-au fost create precum blocurile ceausiste, pe care, dac-ai vazut unul, le-ai cam vazut pe toate. Singurul lucru de care-mi pare mie rau, e ca am descoperit frumusetea insulelor grecesti, cam tarziu. Si acum, as vrea sa le vad pe toate, de-a valma dar in clepsidra vietii, prea mult nisip n-a mai ramas si se-apropie si de mine, cel din urma ceas. Fiecare om, are in buzunar, gena curiozitatii, a descoperirii ineditului. Lefkada, este insa si fara regula nescria a ineditului, ca frumusete, valoare si atractie. “peste” Thassos si Zakynthos. Lefkada e ciudata, e-n acelasi timp si-un paradis salbatic si o insula de lux. E-o insula in care bogatii lumii traiesc in buna vecinatate cu noi, cei cu venituri mai modeste, caci, se pare, ca in fata frumosului, cu totii suntem "o apa si-un pamant". O plaja ca Milos, scaldata de o mare bi- sau tri-colora, ale carei valuri te rastoarna in hohotele de ras ale tale sau ale altora, e unica si te binedispune. In fata ei ”alesii sortii sau cersetorii fara merinde”, devin egali cu totii si, privind-o, raman fara cuvinte! ”. Milos e-o tema de meditatie, e ca o terma romana din Roma antica, loc in care patriceni sau plebei, faceau baie unul langa celalalt, frecandus-si coatele. Milos ma duce cu gandul la o “democratie a frumosului” la momentul in care diferentele rautacioase si puerile dintre oameni si popoare ar trebui sa dispara, unindu-le, chiar daca inca nici un meteorit nu a aparut pe cer pentru ca Bruce Willis sa adune omenirea si sa-si poata dovedi calitatile de salvator terestru. Niciodata n-am inteles de ce grecii s-au razboit atat de mult intre ei, cand maretia si frumusetea naturii ce i-a inconjurat mereu, ar fi trebuit sa-i uneasca si sa-i imbuneze.

Publicitatea masiva. Din cele trei croazaiere circum-insulare pe care le-am parcurs in Thassos (de fapt aici e doar un semicircuit (sau scurtcircuit) de la Limens pana la insula Kinira), Zakynthos (aici e un circuit complet) si “Turul celor 7 insule” din Lefkada, acesta din urma mi s-a parut a fi, cel mai spectaculos, frumos, variat si bogat in informatii. Nu exista coltisor din Nidri sau alte orase in care sa nu i se faca publicitate acestui super-circuit. De la agentiile turistice, ghizii romani (care-ti vand circuitul la 30-32 euro iar in insula il gasesti la 20 sau 25 euro, dar, atentie, la biletul de 20 de euro n-ai niciodata “barbecue” servit pe vas), la africanii sau asiaticii cu tupeu si gura mare ce ti se baga sub piele, sau grecii ce bat plajele sau la cei din port, toti fac publicitate acestei croaziere ce pornesc in fiecare dimineata pentru a va istorisi povestea lui Onassis, Ulisse, Armani, Sapho sau a cavernei in care o parte din flota elena s-a ascuns in timpul razboiului. Cele 3 vapoare de croaziera, superb luminate in fiecare seara in portul Nidri, vand bilete non-stop, pana inainte de plecare (cand poti beneficia de o reducere, ca si la zborurile “last minute”, pentru ca avionul sa nu zboare cu 3-4 scaune goale). Se pare ca in lumea banului, fiecare euro in plus, conteaza. Lefkada, e insula in care gasesti bannere gigant cu intreg traseul celor 7 insule, minutios explicitat iar pliantele publicitare se imprastie in nestire. Nu se face deloc rabat la hartie colorata. Reclama e adeseori decisiva si acest lucru imi aduce aminte de o toaleta subterana, aflata undeva in Place Clichy din Paris unde gaseai un rastel intreg cu “o tona” de pliante despre toate manifestarile culturale ale urbei din acea saptamana. Puteai lua cate vrei. Eu n-am luat multe, decat vreo 30, cat pentru intreaga echipa, dar eram convins, ca, la fel ca la “olinclusivul” bulgaresc, unde bucataresele n-au decat sarcina sa umple tavile ramase goale, cu mancare, si aici, cineva avea rolul de a reimprospata rastelul cu alte pliante. La o companie de vaporase din Lefkada, Eptanisios, exista chiar si o reducere (ce buna e concurenta!), de genul... “Daca luati bilet de la noi, beneficiati de inca o excursie ca bonus, intr-o mica insula nu prea indepartata”.

Nidri e-un oras aglomerat, inghesuit, vilele din centru sunt ascunse in “ganguri”stramte, mini-marketurile, magazinele cu suveniruri, bancile, agentiile “rent-a-car”, care cu greu fac fata avalansei de turisti (25-35 euro ziua de voiaj, plus benzina) sau agentiile imobiliare sau turistice, sunt toate de-a valma, pe o strada centrala si comerciala cu o lungime de vreo 1,5 Km, dar paralel cu aceasta strada, e portul, curat, aerisit si plin de taverne, insa cu preturi ceva mai ridicate decat in tavernele celorlalte insule.

Alta dominanta a insulei Lefkada, e multimea de golfuri naturale frumos amenajate, ce adapostesc yahturi de lux, de diverse forme, conforturi si preturi. Vis-a-vis de plaja (modesta) a localitatii Nidri, se inalta impunator, super-yahtul familiei Onassis, intr-una din cele 3 insule aflate in posesia urmasilor sai dar mult mai impresionante sunt golfurile amenajate in care stationeaza sute de yahturi de-ale turistilor straini, care si-au inchiriat (unii pe viata), cate un loc in rada acelor mini-porturi semicirculare, pazite, luminate si ferite de intemperii, unde acestia isi petrec vacantele sau retragerea la pensie.

Iunie e luna mea preferata cand plec in Grecia, nici in Mai, cand e prea rece, nici in Iulie sau August, cand e prea cald. Iunie e ideala, pentru ca soarele e deja puternic, apa marii e destul de calda, mai ales pe coastele insulare rasaritene si insulele nu sunt inca foarte aglomerate. Sezonul “full”, incepe mai ale dupa 15-20 iunie, cand copiii intra in vacanta. Atunci, preturile la excursii dar si la produsele din insula, cresc. E normal, apar si turistii din Vest, care au buzunarele mai pline. Si Lefkada, fiind aproape de Italia si Germania, e-o insula scumpa. Asadar, asteptati-va la preturi ceva mai mari la orice, incepand de la “rent-a-car"-uri si pana la ceea ce consumati in taverne.

Pentru a ajunge in Lefkada, n-ai nevoie de ferry-boat, (avantaj) (traversarea nu e ca-n Thassos sau Zakynthos), esti scutit de taxe si castigi timp, traversarea pe insula se face printr-un tunel submarin, insesizabil, dupa multele tuneluri prin care ai trecut pe super-artera ce travesrseaza Gecia de la Est la Vest, “Egnatia Odos”. Soseaua interioara de centura a insulei e destul de aproape de mare, (chiar daca unele plaje sunt la capatul unor serpentine interminabile sau multe scari de coborat si apoi de urcat, ca de pilda Porto Katsiki, Egremni, Magalos Petra). Aceasta centura e preferabil sa o folositi ori de cate ori doriti sa ajungeti intr-o alta localitate sau plaje, caci daca o luati “pe scurtatura”, adica peste munti, (harta va tenteaza sa scurtati drumul) puteti avea norocul sa va intoarceti de unde ati plecat, caci unele sosele muntoase, se termina brusc. Pentru a fi sigur ca veti traversa muntele, fixati-va ca obiectiv, satul de munte Karia, un sat frumos, traditional, iar de-acolo, veti putea ajunge fara gres, de partea cealalta a insulei. Lefkada e-o insula intens colorata, predomina “florile de hartie”, in nuante diferite, plantate chiar si in spatele sezlongurilor de pe plajele ei. Bougainvillea (floarea de hartie) este un gen de arbust cu flori, originar din America de Sud, mai ales din Brazilia, tara precum e si Romania, bogata dar cu oameni saraci. (Va dati seama? Cel mai mare criminal al tuturor timpurilor, “ingerul mortii”, dr. Mengele, a trait pana la varsta de 81 de ani, pe-aici, printre cele mai frumoase flori din lume, dupa ce-a fost promotorul celor mai mari atrocitati ale umanitatii, nefiind “dibuit” de potera, niciodata, pai sa mai crezi in justitia divina?) Mai gasiti aceasta floare si in Peru si in Argentina. Bougainvillea este una dintre cele mai cunoscute, raspandite si apreciate flori din Grecia si din zona mediteraneeana. In Romania, se poate aclimatiza, dar ea trebuie protejata de gerul iernii. Daca nu este crescuta in ghiveci, in casa, ea poate fi crescuta si afara dar trebuie acoperita cu o folie de plastic perforata pentru ca umezeala sa poata iesi. Tinuta in interior, Bougainvillea trebuie asezata langa fereastra pentru a putea beneficia de multa lumina, e-o planta ultra-foto-fila...

Niciodata n-am vazut o alternanta de culori atat de mare a marii, ca aici. Verdele se schimba cu vernilul, albastrul cu bleu-ul sau cu albastrul fonce, de la o zi la alta. De pe plajele din vest vezi o limita a culorilor marii, clar delimitata, parca trasata cu echerul. Cerul e bleu, marea in departare e albastra-fonce sau verde iar langa mal e alburiu-albastra. Plajele vestului sunt undeva jos, iar soseaua de centura e undeva sus, in deal. In vale, trebuie sa cobori mereu inspre ele, asadar, faci “joc de glezne”, insa perspectiva de a face fotografii panoramice si atotcuprinzatoare, e mare. Nicaieri n-am mai vazut valuri atat de inalte si puternice decat pe plaja Milos. Vanturile ce aduc valurile la mal sunt dese, plaja Kathisma, (cea mai populara, animata si frumoasa plaja) e paradisul parapantistilor. Daca sunteti la Nidri, nu ratati cascada Dimosari iar daca treceti prin capitala, Lefkas, oras care nu va va zice prea multe, nu ratati manastirea Faneromani. Porto Katsiki si Egremni, seamana intre ele. Dar si cu Milos Beach, sunt salbatice si biciuite uneori de “valuri cat casa”. Lefkada, e-o insula cu doua fetze. In partea de vest, e mult mai nervoasa si rece decat in est. Nici portul sudic Vassiliki nu e deloc de neglijat, e un sat traditional, un mic rai al sporturilor nautice, mai ales al “wind-surferilor”. Eu nu prea suport vantul, dar cel cald din Lefkada, mi-a demonstrat contrariul, adaugand, prin efectele sale, mai mult farmec insulei. In Lefkada predomina plajele nisipoase. Autostrada “Egnatia Odos”, o minune a tehnicii ingineresti, faca ca accesul de la Bucuresi pana la insula sa fie facil si rapid. La dezavantaje as aminti aglomeratia din Nidri si Perigiali si partial Agios Nikitas, accesul ingust si serpentinos sau "pe scari” pana la unele plaje, preturile mai piperate si lipsa satelor pitoresti de munte, precum le gasiti in Thassos.

Daca e sa alegei o insula, din cele trei descrise pana acum (Thassos, Zakynthos, Lefkada), incepeti cu Lefkada... da, da, da! Nu veti regreta.

---

VIZUALIZĂRI: 8138 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI