O lume într-un oraş

TIPĂREȘTE

În 2008, prin noiembrie, am fost câteva zile la Istanbul. Nu era prima data cind vedeam oraşul aşa că m-am bucurat ca la revederea unui prieten drag. Noi obisnuim să îl vedem ca pe un oraş dar în realitate e o întreagă lume. Cu tot cu suburbii are undeva în jur de 20 de milioane de oameni şi foarte multe cartiere, diferite, inclusiv ca şi aspect. Se spune că este oraşul cu 3000 de moschei dar din câte ştiu eu are în jur de 2880. Unele dintre ele sunt adevărate capodopere. Le întâlneşti la tot pasul şi dau un farmec aparte oraşului. Au de la unu la şase minarete. E drep că 6 minarete în Turcia are doar Moscheia Albastră (fiind unică), pe numele ei real Sultan Ahmet. Această moschee este unul dintre simbolurile Istanbulului şi se află foarte aproape de alte două ,,vedete”, palatul Topkapî (pe înţelesul tuturor Înalta Poartă) şi Hagia Sophia (Aya Sofia).

Aceste obiective turistice se gasesc în cea mai veche zonă a oraşului, într-o peninsulă unde a fost fondat Bizanţul şi mai târziu Constantinopolul, peninsulă delimitată de Bosfor, Marea Marmara şi estuarul Cornul de Aur. Dacă traversezi estuarul pe podul Galata lăsând în spate Bazarul de Mirodenii, pe dreapta vei vedea Palatul Karakoi, iar după câteva sute de metri vei întâlni undeva pe partea stângă Turnul Galata unde puteţi avea la picioare panorama estuarului şi a peninsulei. Toate aceste lucruri trebuie neapărat să le vedeţi dacă ajungeţi în Istanbul.

Pentru a gusta însă şi din oferta vieţii de seară şi chiar de noapte dacă vă place să petreceţi până târziu, nu rataţi străzile comerciale din imediata apropiere a cartierului Taksim, mai precis renumita Calea Independenţei cu străduţele aferente, o zonă unde traficul auto este foarte limitat si unde circulă un frumos tramvai de epocă. Chiar la intrarea pe Calea Independenţei se află renumita Piaţă Taksim cu monumentul Republicii construit în 1928 şi care comemorează formarea Republicii Turcia. Aici se află şi cartierul Taksim, văzut ca adevăratul centru al Istanbulului modern, buricul târgului unde se găsesc foarte multe hoteluri, magazine de lux, restaurante, agenţii turistice, banci, case de schimb valutar, staţia de metrou, staţia funicularului, o staţie imensă pentru transportul în comun atât pentru rutele obişnuite cât şi pentru rutele turistice şi multe altele. Aici am stat şi eu câteva zile, în acest cartier, într-o zonă păzită, cu trafic auto foarte limitat şi controlat, unde sunt concentrate pe o suprafaţă destul de limitată zeci de hoteluri şi restaurante.

Am stat la hotelul de patru stele, Grand Oztanik. Acest hotel se află foarte aproape de staţia de metrou Taksim şi nu e departe de bariera pe unde se intră în această zonă păzită. Hotelul chiar îşi merită cele patru stele pentru că de, este un hotel de centru. Este foarte curat şi bine întreţinut şi-mi aduc aminte că m-am simţit foarte bine acolo.

Dacă aveţi timp să vedeţi şi altceva în afară de obiectivele turistice amintite de mine mai sus, pentru cumpărături puteţi merge la Grand Bazar. Acolo ajungeţi uşor cu tramvaiul (i se mai spune metrou uşor de suprafaţă). Puteţi face o croazieră pe Bosfor. Nu costă mult, durează patru ore parcă şi este super. Merită toţi banii. Se plecă din portul Kabataş şi se navighează până la podul Fatih Sultan Mehmet, al doilea pod care traversează Bosforul şi leagă Asia de Europa. Sunt multe de văzut pe traseu. Tot pe această rută se poate pleca din Karakoy de undeva de lângă podul Galata, în cazul acesta traseul fiind mai lung.

De lângă podul Galata se poate face o croazieră mai scurtă în apele estuarului Cornul de Aur. Şi aici sunt câteva obiective de văzut. Undeva pe stânga este o birserică cu pereţii de fier iar pe partea dreaptă o să vedeţi Muzeul Marinei unde o să treceţi pe lingă un submarin expus în toată splendoarea. Spre coada Cornului de Aur este o zonă colinară înaltă unde se află alte cartiere ale Istanbulului şi daca ajungeţi acolo pe seară priveliştea este de neuitat.

Dacă nu aveţi aşa mult timp la dispoziţie puteţi face doar o traversare a Bosforului cu oricare dintre companiile de nave care fac traversarea. Preţul este acelaşi pentru orice companie şi acelaşi cu orice alt mijloc de transport cum ar fi metroul, autobuzul, tramvaiul, metrobuzul, funicularul, telecabina.

Am spus bine telecabina pentru că acest mijloc de transport îl gasiţi undeva spre coada estuarului Cornul de Aur şi vă duce din zona joasă de pe malul estuarului în zona înaltă, pe o colină din apropiere unde se află un alt cartier. Acolo există un punct de belvedere de unde se vede o mare parte din estuar cu podurile care îl traversează, dar şi cartierele de pe colinele care străjuiesc estuarul.

Metrobuzul este un mijloc de transport auto, de suprafaţă, foarte rapid, un autobuz mai mare şi mai lung care merge pe o bandă separată de restul autovehiculelor şi care străbate trasee foarte lungi, în timp scurt prin Istanbul. Benzile de circulaţie pentru metrobuz sunt pe centrul şoselelor şi se circulă în contrasens cu celelalte benzi. Accesul pietonilor la peroane se face pe pasarele, peste şosele. Traseul nu străbate centrul, doar îl ,,înţeapă” undeva, la un moment dat, printr-un fel de tunel, nu departe de podul Bogazici. Foarte interesant şi bine gândit.

Podul Bogazici este o minune a arhitecturii, fiind un pod suspendat pe cabluri cu lungimea planşeului între piloni de peste 1000 m. Are lăţimea de 39 m şi 8 benzi de circulaţie. A fost terminat in 1973 şi din 2007 a fost total luminat având control computerizat al jocului de lumini. Merită să îl vedeţi noaptea. E ceva unic.

Traversând Bosforul, puteţi vizita câteva cartiere din zona asiatică. Cel mai aproape ar fi cartierul Uskudar unde gasiţi şi un bazar dar şi câteva moschei şi câteva străzi comerciale, cu restaurante unde nu se servesc băuturi alcoolice. Am întrebat de ce acest obicei într-un oraş aşa cosmopolit şi mi s-a răspuns că mă aflu pe pământ asiatic şi altele sunt legile nescrise în acea zonă.

Un alt cartier din zona asiatică pe care eu l-am vizitat a fost cartierul Kadikoi unde se află cea mai mare statie de cale ferată a Istanbulului: Haydarpaşa. Tot aici se află unul dintre porturile mari de marfă ale oraşului. În apropiere există un balon captiv, galben, cu care sunt ridicaţi turiştii ca să admire tot Istanbulul de la înălţime. Când am fost eu nu fncţiona, era în revizie sau reparaţie.

Mergând către sud ajungeţi în cartierul Fener unde se află cel mai mare stadion din Istanbul şi poate din întreaga Turcie, stadionul Fenerbahce, întradevăr grandios.

Nu departe de acolo este Bulevardul Bagdad, mai cunoscut turcilor decât turiştilor, un loc pentru distracţie şi nu numai, pentru lumea bună a oraşului. Un fel de Dorobanţi de Istanbul, dacă vreţi... Oricum merită vazut. Multe magazine, restaurante şi baruri de lux. Strada este luminată ca la noi de sărbătorile de iarnă.

Nu în ultimul rând ca obiectiv turistic ce trebuie neapărat văzut aici este sectorul insular al acestui mare oraş. Probabil nu sunt mulţi care ştiu că Istanbulul are şi o zonă insulară formată din 4 insule mai mari, locuite şi câteva insule mai mici, una fiind privată şi aparţinând unuia dintre cei mai bogaţi oameni din Turcia. Cea mai mare insulă, Buiukada, se poate vizita luând o excursie chiar şi de la hotel. Dacă aveţi ocazia, n-o rataţi pentru că este altceva. Toate cele 4 insule mari au un farmec deosebit şi un aspect exotic şi din punct de vedere al florei dar şi din punct de vedere arhitectural. Insulele sunt protejate ecologic şi nu veţi întâlni vehicule cu motor cu ardere internă – mai puţin salvarea, pompierii şi poliţia. În rest, doar motorete cu motor electric, biciclete, şarete şi trăsuri. Super, nu?

Să vă mai povestesc de florile de acolo, de tufe şi copaci sau de magaruşi... Nu sunt cuvinte să descrie frumuseţea acestor insule.

Am înţeles că aici locuiesc mulţi creştini, cei mai mulţi de origine greacă şi trăiesc în principal din turism. Afluxul maxim de turişti este vara când vin pentru mare, plajă şi relaxare.

Excursia în aceste insule durează o zi iar pe timpul croazierei sunt mari şanse să vedeţi delfini. Pescăruşii vor însoţi vaporul tot timpul în speranţa că un turist iubitor de păsări le va arunca un biscuit sau ceva pâine.

Multe ar mai fi de văzut în acest spectacol al vieţii şi al lumii care este Istanbulul.

Vă recomand să mergeţi într-un mall turcesc. Nu are nici o legătură cu mallurile de la noi. O să pun nişte fotografii ca să vă convingeţi. Nu aş putea să vă povestesc prea mult. Cuvintele ar fi de prisos. Pot doar să subliniez că era imens, la subsol avea parc de distracţii, schelele cu şina trenuleţului treceau prin podelele etajelor din mall până la nivelul 3. Am fost puţin uimit pentru că nu mai vazusem aşa ceva şi nici nu auzisem să existe.

Să vă vorbesc puţin despre funicular. E un mijloc de transport original. E un vehicul în plan înclinat, pe şine, tras pe cabluri printr-un tunel. Nu e unic în lume. Ideea e veche şi este folosită în multe ţări, în general în zone de munte. Pentru mine a fost o surpriză pentru că nu mă aşteptam să găsesc aşa ceva în Istanbul. Traseul nu e lung şi leagă două noduri importante de transport din oraş, Piaţa Taksim dispusă undeva în zona mai înaltă de portul Kabataş, dispus evident la nivelul mării. Este un mijloc de transport pe şine cu un singur vagon, mai lat decât metroul, foarte curat şi civilizat.

Cu siguranţă mai sunt multe de spus. Oraşul e fascinant. Cine nu a fost acolo nu înţelege. Nu e un oraş obişnuit. E o întreagă lume. Foarte complexă. Sunt convins că nici un an întreg de stat acolo nu este suficient pentru a o cunoaşte şi mai ales pentru a o înţelege. Dar până la urmă nici nu e nevoie să o înţelegi. E bine să o accepţi aşa cum e şi să te bucuri de ea. Eu aşa am făcut şi am rămas cu nişte amintiri inedite...

Şi ce amintiri...

---

VIZUALIZĂRI: 4841 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI