GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Patru zile pline în Istanbul
ISTANBUL, orașul celor două continente, grandiosul Constantinopol, măreția Imperiului Otoman, cosmopolita metropolă. Am fost trei nopți în Istanbul, dar datorită orarului de zbor am avut patru zile la dispoziție pentru hălăduială. Aici o să povestesc pe zile, nu din alta cauză, ci doar că sunt cam uituc de felul meu si s-ar putea să omit unele aspecte importante pe care cu greu le-am găsit ca informație utilă înainte de călătorie.
Ziua 1
După o oră si un sfert am aterizat pe spectaculosul si noul aeroport, Istanbul Airport (construit pe la 2019), pe la ora 9, cu gândul să ajungem la hotel cât mai repede posibil. La ora 14 aveam bilete la primul obiectiv. Aici ne-am lovit prima dată de neseriozitatea turcilor. Cum luasem prin intermediul hotelului transferul aeroport- hotel și retur (90 euro, 5 persoane. negociat pe whats app de la 100 euro), am așteptat la locul de întâlnire 1 oră și 20 minute până a apărut individul. Nu ne-am enervat, doar am constatat. De la aeroport pânâ la hotel am făcut 1 oră - 1 oră și 10 minute. Drumul bun, șofat ok, bacșiș 100 lire turcești la șofer. A, apropo, noi am schimbat lei în lire în București, paritate 1 leu = 0.14 lire. Nu am foat curios cum era să schimbăm banii în Istanbul, constatând ulterior densitatea caselor de schimb din oraș. Deci, chiar dacă plecați cu lei din țară aveți unde să schimbați. Turcii primesc orice, lire, euro, dolari. Nu pot spune care soluție este mai avantajoasă.
Hotelul la care am stat a fost in zona Fatih. Recomand zona din tot sufletul. Aici este inima comercială a Istanbulului, dar și zona turistică. Fatih este situat in Cornul de Aur, aproape de obiectivele turistice, de Bosfor, de poduri, de restaurante, de bazaruri, de magazine, de viață. După ce ne-am cazat, am plecat să mâncăm și am făcut-o în primul loc care ne-a ieșit in cale. Mâncarea nu este ieftină în Turcia am constatat imediat, dar este foarte gustoasă pe partea de amestecuri de carne, cu linte, cuș-cuș, sosuri, iaurt, sumac și altele. Altceva. În jur de 40-50 euro două persoane, o supă cremă de linte, două beri, și ceva gen șaorma de oaie la farfurie.
10 minute pe jos am făcut până la Palatul Topkapi, primul nostru obiectiv la ora 2 intrare. Biletele le-am achizitionat de pe Get Your Guide. Preț per căciulă 54 euro (ej nebun?). Programul 09-17, Marțea este închis. Ghid inclus doar o oră, restul timpului pe cont propriu. Avantajul biletelor luate online a fost săritul peste rând, coada fiind de nivelul zecilor de metri cu 2-3 persoane pe lățime. Stăteam ceva ore pe acolo. În fine. Eu doar dau informația, fiecare cum consideră.
Palatul Topkapi a fost construit intre anii 1460-1478 de catre sultanul Mehmed al II-lea (Cuceritorul), dupa cucerirea Istanbulului. Sultanii care l-au urmat pe Mehmed Cuceritorul au adaugat treptat noi cladiri si anexe. Am intrat prin filtrul de securitate ca la aeroport, aici căscatul de mine uitându-mi rucsacul, găsindu-l ulterior), rămănând uneori cu gura căscată la frumusețile palatului. Băiat tânăr ghidul, cu o americană vorbită pe care ne chinuiam să o înțelegem, cu bine legate cuvintele și cu o cursivitate pe care rar am întâlnit-o. Deoarece Haremul nu era inclus in prețul intrare, am mai dat 300 lire × 0.14 lei ÷ 5 = 8.4 euro, am băgat mâna adânc in buzunar pentru a-l vizita și pe Harem (care înseamnă protejat). Dau mai multe amânunte aici, deoarece multa lume nu mai dă alți bani ca să-l viziteze. Dacă ai dat 54 euro pe bilet, mai dai 8 euro si le Harem.
Este partea retrasă a palatului în care au trăit sultanii și familiile (sute de neveste, golanii). Haremul are peste trei sute de camere, nouă băi, două moschei, un spital, multe secții și spălătorie. Secțiunile care sunt deschise pentru turiști sunt Karaağalar Tașlığı, Coridorul Bondwoman, Masa de sărbătoare a sultanului, Has Oda of Sultan Murad al treilea, Camera Prințului Moștenitor, Masjid of Harem, Gözdeler Tașlığı.
Am fost invidios pe sultani. Ai draq! Cu zeci de femei la picioare și nu numai. Ne-au impresionat arhitectura sa impunătoare și curțile ample ce se întind pe o suprafata de 700.000 de metri pătrați. 4 curți pe care le-am luat la picior. Curtea Ienicerilor, Piata Divanului, Palatul Interior, Terasa Imperială de unde se lăsa cu o panoramă unică asupra Bosforului. Am vizitat mai tot, dar nu pe îndelete așa cum mi-ar fi plăcut. Cred că o zi ar trebui să ai ca să vezi totul lejer. Cred că mai propun o vizită cât de curând. Am văzut sabia lui Ștefan cel Mare lângă care îsi făceau poze câțiva moldoveni din republică. Vorbeau rusă, dar auzindu-ne pe noi, au dat-o pe română. Bun! Am stat 2 și jumătate aici. Impresionant.
La 4.30 am plecat spre Bazar. De la Palat până la Marele Bazar cam 20 minute de mers pe jos. Intrarea liberă. Program 8.30 -19. Duminică inchis. Noi am vrut să ne luăm câte o geacă din piele fiecare. Buget 100 euro de fes. N-am găsit. Nu ne-am înteles la preț cu turcii, și din cauză că ne plictiseam repede de negocieri, si din cauză că țineau de prețuri ca de coada caprei. Turcia este mama produselor contrafăcute. Ce China? Aici am văzut toate firmele mari și mici piratate, tot, tot ce v-ati putea imagina. Orice. Vreți țoale de 'firmă' pe care să fie invidioase rudele, go în Turcia!
Marele Bazar (Kapalıçarşı), care înseamnă Piață acoperită de asemenea, Büyük Çarşı, care înseamnă Mare Bazar este una dintre cele mai mari și mai vechi piețe acoperite din lume, cu 61 de străzi acoperite și peste 4.000 de magazine pe o suprafață totală de 30.700 m2, atrăgând zilnic între 250.000 și 400.000 de vizitatori. Ce am luat noi? Rahat, două perechi de încălțari sport de firmă 'rasată' (deh!) 50 euro perechea (muuult, dar n-am mai tinut cont), două ciocolate Dubai (erau pe toate cărările), ceai. Marele Bazar? O experiență fâsâită. Am ieșit din el dupa vreo 2 ore, amețiți și cu durere de cap. Așa aglomerațieee!
Ne luase foamea, dar trebuia să ne urmăm programul și să ajungem pe Strada Istiklal-Piața Taksim, urmând să halim acolo. Obiectivul fiind departe, am apelat la un taxi din multele aflate în zonă. După o negociere dură, de la 50 euro la 20 euro, mai să ne luăm la impins cu șoferul, ne-am urcat toți cinci în mașină, devenind chiar prieteni cu taxi driver. Din no problem nu ne-a scos. Fiind Miercuri si fiind meci Galatasaray - Elsborg, am înțeles aglomerația din zona, nervii șoferului care-i bombăneau în barbă, cât și prețul cerut. Parcă ne zâmbea mustața. Odată ajunși pe Strada Istiklal, fără a ne uita în jur, am ales prima terasă încălzită a unui restaurant. Prețuri mari, occidentale, de țări nordice, nu glumesc. Am băut două sticle de vin scumpeee (50 euro sticla) asta la propunerea vărului cu care am fost (el mai cu bani, deh), de mi-a venit să o bat pe otomana care debarasa la masă. Mi-am băut juma de geacă de piele, mi-am liniștit soția. A tăcut. Atenție la calculul sumei din notă! Turcii sunt specialiști în dusul cu zăhărelul cubic. La întrebarea noastra dacă a fost inclus bacșisul (nume cu origini turcesti), turcul senin ca semiluna a zi nu. Fraieri noi că nu l-am gonit pâna nu ne faceam calculul cum trebuie. Statea al naibii chiar suflându-ne în ceafă. Noroc cu fetele care au vazut în josul notei 10% services. Turcul cică 'sunt taxe'. Noi că-i bacșișul. Si tot așa până am scos vreo 200 de lire din buzunar ca să scăpam de gura turcului. Ne-a fost o lecție pentru zilele urmatoare, unde nu am mai repetat greseala. În fine. Cu burțile sătule am plecat la plimbare. Artera Istiklal, cunoscută și sub numele de Independența Caddesi, este o stradă pietonală plină de culoare de 1,5 kilometri și un bulevard magnific care străbate cartierul Beyoglu și este mărginită de magazine, restaurante, cafenele și spectacole stradale. Strada este situată lângă Piața Taksim. De-a lungul strazii circulă un tramvai turistic de epocă (vagon roșu), în care turiștii se plimbă si fac fotografii. Noi doar cu pozele, la ce bătaie era pe el. Cred că vreo doua ore ne-am plimbat de-a lungul arterei, cu mâncat prăjituri, porumb copt si castane coapte, băut limonade fresh din rodie făcute pe loc. Super fain, am zis in cor cu toții.
Cum meciul se terminase si prin zonă presupuneam că vin fanii Galatei, ne-am urcat în taxi, acum cu 10 euro de la 30 ceruți, cu drum 18 minute până la hotel. Băgasem 15 km. Revin cu ziua 2.
Trimis de vladix18 in 28.10.24 22:02:45
- Alte destinații turistice prin care a fost: Europa
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (vladix18); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@vladix18: Istanbulul este inepuizabil, fascinant, acaparator... Îmi place cum ai relatat aventura în Istanbul... aștept continuările.
Până atunci o completare „de epocă” - descrierea Marelui Bazar acum o sută și ceva de ani în urmă. În luna mai 1908 se desfășoară Congresul Camerelor de Comerț din România, ocazie cu care 156 de reprezentanți vor merge într-o excursie la Constantinopol (Istanbul). Un ziarist al cotidianului „Adevărul” (semnează C. Dem.) relatează în mai multe episoade vizitele delegației române în zona Istanbulului. Citiți mai jos aventurile din Marele Bazar:
După o jumătate oră de urcat coasta, părăsim trăsurile și pornim pe jos până la marele bazar. Iată-ne în fața lui. Galerii lungi, strâmte și întunecoase se deschid înaintea noastră. La intrare stau grămădiți vânzători ambulanți cari oferă bastoane, albumuri, cărți poștale ilustrate, ciubuce și tot felul de bibelouri. Cum suntem curioși să vizităm bazarul, ne facem loc printre vânzători și intrăm pe galerii. Aci suntem asediați de vânzătorii prăvăliilor cari ne trag de mânecă și ne poftesc să le vizităm magazinele. În prăvălii vedem tot felul de țesături orientale și obiecte ce constituie rarități.
Pânze de borangic fin ne minunează cum sunt lucrate, pungile cusute cu fir ni se oferă pe prețuri relativ eftine, tabachere cu pietre multicolore încrustate, sfeșnice de argint lucrate cu multă artă, marame străvezii, centuri cu fluturi aurii, etc. etc.
Pe altă galerie, mare abundență de papuci cusuți în fir și cu mărgele. Pe altă galerie sunt înșirate magazinele giuvaergiilor cu ceasornice, cercei și tot felul de obiecte prețioase lucrate în stil oriental.
Tot comerțul din vastul și celebrul bazar e făcut de greci și de armeni. Aproape toți din vânzători vorbesc franțuzește. Europenii se amestecă cu turcii și cu cadânele venite să târguiască, un număr tot așa de mare ca și cucoanele noastre în str. Lipscani.
Cadânele poartă costume bogate de mătasă, confecționate foarte simplu și în mod uniform. Peste fețe poartă voaluri negre, dese de satin. Merg pe strade cu multa îngrijire, căci abia pot vedea drumul prin voalurile ce le ascund fețele.
Pentru ele, ca și pentru toate femeile, turcii n-au nici un semn de atenție. Pietonii nu se feresc la o parte spre a face loc femeilor, se îmbrâncesc chiar, spre a-și face ei loc de trecere.
În bazar toți excursioniștii cercetează mărfurile, se tocmesc, căci e nevoie de tocmeală și mai fiecare cumpără mahrame, pânze pentru bluze, centuri, pungi, papuci, bastoane, ciubuce, etc.
Când ai isprăvit bazarul de colindat ești prăpădit de osteneală. Regăsim cu oarecare greutate trăsurile și revenim în Pera...
@vladix18:
”50 euro perechea (muuult, dar n-am mai tinut cont), două ciocolate Dubai (erau pe toate cărările), ceai
Eu am cautat niste pantofi de sport de firma (o anume firma) si in Istanbul erau mult mai scumpi decat acasa. In Bucuresti i-am luat cu 60 EUR, acolo erau cam 80.
Cat era ciocolata Dubai? Aici am vazut cu 31 lei, ciocolata Ulker.
Eu nu cred ca mancarea e scumpa la ei. Ati mancat voi in zona turistica si acolo este mai scump. Daca va duceti mai pe departe de centru, gasiti preturi foarte mici. Daca vreti sa mancati in Piata Taksim sau pe Istiklal, trebuie sa platiti pretul.
@Yoda: m-ai făcut putin să zâmbesc. Înseamna că nu ai negociat cum trebuie sau te-ai plictisit ca și noi prea repede de a negocia cu turcul care vindea adidașii. Ciocolată Dubai are și în Auchan. Noi am luat doar să vedem cum e la gust, d-aia mică stil ciocolata cu rom. Da, așa ne-am propus, să mâncăm în zonele turistice.
@vladix18: Nici nu am negociat. Am mers la mall si la magazinele firmei respective si acolo nu se negociaza. Oricum, pot spune ca turcii s-au schimbat mult dupa COVID. Inainte te luau de pe strada, te trageau in magazin, te tineau "prizonier" si iti faceau oferte, negociau pretul, samd. Acum nu mai fac asa. Se uita indiferenti la tine cand treci prin fata magazinului sau a tarabei, nu fac nici un efort sa vanda marfa, nu discuta pretul. Au o atitudine de genul: "daca vrei - bine, daca nu - iarasi bine.
Stiu ca are ciocolata minune la Auchan si e vreo douazeci si ceva de lei, dar eram curios cat e in Turcia. Eu in septembrie inca nu stiam de ea, ca m-as fi uitat.
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Vacanța în Istanbul, ISTANBUL" (deja existentă pe sait)
@Yoda:
”Nici nu am negociat. Am mers la mall si la magazinele firmei respective si acolo nu se negociaza.
Nici vorbă să poţi negocia în cazul magazinelor de firmă, probabil şingurele locuri în care găseşti produsele originale.
Negociezi oriunde altundeva, după răbdare şi după pricepere, însă vei căpăta un produs "genuine fake", chiar dacă vânzătorul va încerca să te convingă că este 1:1 cu cel original
”Oricum, pot spune ca turcii s-au schimbat mult dupa COVID. Inainte te luau de pe strada, te trageau in magazin, te tineau "prizonier" si iti faceau oferte, negociau pretul, samd. Acum nu mai fac asa. Se uita indiferenti la tine cand treci prin fata magazinului sau a tarabei, nu fac nici un efort sa vanda marfa, nu discuta pretul. Au o atitudine de genul: "daca vrei - bine, daca nu - iarasi bine.
Într-adevăr, comportamentul comercianţilor turci s-a schimbat mult în ultimii ani. Dacă înainte mă simţeam cumva agasată de insistenţele lor, acum îmi amintesc cu nostalgie de multele ceaiuri băute împreună cu aceştia chiar dacă nu cumpăram nimic de la ei sau doar vreun fleac nesemnificativ.
@vladix18:
”Odată ajunși pe Strada Istiklal, fără a ne uita în jur, am ales prima terasă încălzită a unui restaurant. Prețuri mari, occidentale, de țări nordice, nu glumesc. Am băut două sticle de vin scumpeee (50 euro sticla) asta la propunerea vărului cu care am fost (el mai cu bani, deh), de mi-a venit să o bat pe otomana care debarasa la masă.
Deh, boieria costă .
În plus, alcoolul a fost mereu scump în Turcia, probabil în scopul descurajării consumului, din motive care ţin de religia lor.
Desigur, fiecare este liber să aleagă o crâşmă oricât de scumpă îi permite buzunarul, însă nu este corect să induci cititorilor mai puţin avizaţi ideea că: "Vai ce scump se mănâncă în Turcia! ", pentru că nu este deloc aşa.
Într-adevăr, preţurile au crescut mult în ultima perioadă, dar încă găseşti, cu o minimă informare, locuri mai puţin frecventate de turişti unde mănânci mult mai bine şi la preţuri rezonabile.
@vladix18:„În jur de 40-50 euro două persoane, o supă cremă de linte, două beri, și ceva gen șaorma de oaie la farfurie,, Mie mi se pare enorm 50 euro in Istanbul pentru un doner, o supa de linte si doua beri, chiar si servite in vase asa frumoase. Daca ati fi facut cativa metri pe una din stradutele laterale cu siguranta ca altul ar fi fost pretul. O spun din experientele mele. Si tot in zona turistica ati fi fost. Ca doar nu iti imaginezi ca eu, Yoda sau Nicole colindam intregul Istanbul dupa vreo locanta mai ieftina. Fiecare si le stie pe ale lui. Dar nu e corect ca cei care urmeaza sa viziteze Istanbulul si te citesc, sa creada ca daca se cazeaza si mananca in centrul istoric vor avea parte doar de astfel de preturi pe la restaurante.
@nicole33: mda, ce să zic! Fiecare mănâncă unde dorește, după posibilități. Nu stateam după kilometri de umblat să alerg după cârciuma mai ieftină. Și nici nu voiam. Voiam să mă simt bine. Eu aici nu mă plâng, doar informez. Istanbulul mi s-a parut scump la fel ca altă capitală europeană.
@vladix18:
”mda, ce să zic! Fiecare mănâncă unde dorește, după posibilități. Nu stateam după kilometri de umblat să alerg după cârciuma mai ieftină. Și nici nu voiam. Voiam să mă simt bine. Eu aici nu mă plâng, doar informez.
Perfect, mănânci unde doreşti şi ce doreşti, mai scump şi mai prost, pentru că aşa ţi-ai dorit, dar nu-i considera "zgârciţi" pe cei care au mâncat în Istanbul mai bine decât tine şi, desigur, mai ieftin şi fără a umbla prin vreo periferie dubioasă.
Toate comentariile tale legate de preţuri par văicăreală curată
”Istanbulul mi s-a parut scump la fel ca altă capitală europeană.
Dacă şi prin Europa pe unde oi fi umblat tu ai preferat tot aşa doar cârciumile de fiţe, ca să "te simţi bine", de parcă alţii s-au simţit rău , concluzia ta vine oarecum firesc.
Că Istanbulul NU este "capitală" şi "europeană" doar parţial color, este o altă poveste
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2024 Patru zile superbe în Istanbul (3) — scris în 31.10.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Oct.2024 Patru zile în superbul Istanbul (2) — scris în 30.10.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Oct.2024 5 zile in Istanbul — scris în 12.10.24 de Lumi713 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2024 City break Istanbul — scris în 07.05.24 de Dan-George din BRAILA - nu recomandă
- Oct.2023 Istanbul prin ochii nostri — scris în 30.06.24 de GloriaS din CORNETU [IF] - RECOMANDĂ
- Jun.2023 Fluturi în Istanbul (Part.3) — scris în 04.08.23 de AdiFly din FOCSANI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 Fluturi in Istanbul Part 2 — scris în 24.07.23 de AdiFly din FOCSANI - RECOMANDĂ