Efharisto, Ellada... (4) si ultima, sper

TIPĂREȘTE

Inainte sa incep: sa va spun la ce ma gindeam in old town: oare pe stradutele astea inguste, intortocheate si sigur intunecoase noaptea, n-o bintui nimeni? tropot de copite, zanganit de arme, cavaleri in armura, strajeri marsaluind... nimic-nimic?

Acum vreau sa fac un top, ce mi-a placut si ce nu... deci:

ce mi-a placut: -ca oriunde intrai, chiar si-n cel mai mic market sa ceri o lamurire ti se dadea tot in limba engleza iar daca cumparai ceva primeai si ultimul eurocent rest, nu o bombonica, o gumitza, un mentosan sau drasticul 'n-am marunt'

-ca si dimineata cind plecam si la prinz cind ne intorceam, cei care stateau la terase aveau in fata cafele si/sau apa minerala/plata (sau asta e impresia mea)

-ca de-a lungul soselei, prin locuri chiar pustii, erau lucratori de la salubritate care stringeau gunoaiele

-ca orice suvenir cit de mic ti se impacheta in hirtie sau ti se punea intr-o punguta

-ca din masinile grecilor nu se revarsau valuri-valuri de muzica incit sa nu te mai intelegi nici tu care erai in spatele lor

-ca simplul ''paved road" era de fapt ceva superior autostrazilor noastre

-ca au parcari free, chiar daca isi scot banii din intrari

-ca nu-si vopsesc casele, nici vilele mai rasarite, in oribilele galben, portocaliu sau vernil

- si la final, cinste lor ca stiu sa scoata bani din fiecare bolovan

Inainte de a va spune ce nu mi-a placut: pina a pleca in Rodos am avut 2 saptamini de concediu la tara crincene: mesteri, gresie, faianta, moloz, saci de ciment, praf, aoleu, sa fac mincare ca miine imi scoate aragazu' din bucatarie, mai spala un geam, mai sterge un praf, pun'te masa, scoal'te masa, maldar de vase, mai calca un tricou, mai spala o perdea... plus un an de nebunie totala la servici. Asa ca tot ce imi doream era liniste, pace, odihna... si ajungem la

ce nu mi-a placut: -animatorii, nu toti, doar 2: Urlatzelu' si Niger Bob (il chema de fapt Tommy, dar am aflat abia la plecare). Daca ne duceam la snack-bar inainte de prinz sa bem ceva rece dupa toata caldura indurata pe drum, era prezent Urlatzelu'sa distreze lumea, toate bune si frumoase, dar de jucau bile, mima, cine stie cistiga... nu o facea decit strigind din toti bojogii si bine inteles la fel i se si raspundea. Plecam sa mincam iar dupa aia voiam sa ne odihnim 1-2 ore, nenenene, atunci venea la piscina de sub fereastra noastra Niger Bob pentru partida zilnica de polo, asta e, daca tot nu pot sa dorm ma duc si eu la piscina, dar aici alta belea, daca nu avea numarul de jucatori incepea sa traga de lumea de pe sezlonguri, hai sa ma duc pe plaja, ma asezam confortabil, inchideam ochii si lasam marea sa-mi sopteasca la ureche... Imi soptea pina la ora 3 cind se termina partida de polo si incepea cea de volei, unde credeti ca era terenu'? linga fisiuta aia de plaja a mea... IMPUSCATI-MA, sa nu ma mai chinui! Seara stateam pe terasa la un pahar de vorba, povestind d-ale noastre sau ce vazusem in timpul zilei sau pur si simplu stateam si priveam apusul... cine incepea sa misune printre mese? Niger Bob cu un bilet la o tombolica, la un bingo, la un 6 sin 49... Sincer va spun, la plecare, in avion, ma uitam sa vad, n-o aparea si aici???

Imi dau seama ca reactia mea e exagerata, dar luati-o doar ca pe o opinie minoritara privind animatorii.

In ultimul rind, daca aveti argumente pro va rog sa mi le aduceti, altfel trebuie sa-mi reevaluez toata gindirea din ultimii 50 ani privind natura umana occidentala care este: chibzuita, ponderata, econoama, sobra si inca multe altele care nu-mi vin acum in minte. Eu din ce am vazut in Creta si aici, n-am depistat nimic din toate aceste calitati. Doar aceasi proasta crestere (e cel mai blind cuvint) ca la alti oameni de pe planeta, fiindca sa te bagi in fata mea ca sa iei ultima bucata de friptura, neavind rabdare pina aduce din nou, sa dai la o parte un copil si sa intri inaintea lui, doar pentru ca e copil, sa pipai toate fructele din cos si apoi sa te departezi cu o strimbatura, de parca acasa ai plantatii de fructe tropicale, sa-ti pui dimineata prosopul pe un sezlong pe care poate nici nu stai in ziua aia, dar nici altcineva si inca multe altele pe care nu mi la mai amintesc... spuneti-mi voi ce denota. Si ce m-a indignat cel mai tare e bataia de joc, pur si simplu, pentru mincare, fel de fel de combinatii care ramineau in farfurie si erau aruncate la gunoi, copii care umpleau farfurii dupa farfurii cu cele ma traznite idei: spaghete plus cartofii natur iar deasupra lor o felie de pepene rosu. Asta e, poate felul meu de a gindi e mai conservator, poate asa trebuie sa te manifesti in concediu, ca sa scapi de toate refularile adunate un an intreg. Inchei aici periplul meu dodecanez si-i sfatuiesc pe toti ce or sa caute un sfat despre Rodos, vizitati-l fiindca nici nu stiti ce pierdeti. Si pupici pentru toti cavalerii de Rodos (doar asta suntem cu totii, nu?)

---

VIZUALIZĂRI: 2419 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI