DUBAI – o vacanta perfecta, partea 1

TIPĂREȘTE

Am fost si noi aici si a fost o experienta minunata. Am plecat cu indoieli, cu emotii si nesiguranta. Diverse persoane ne-au spus ca nu avem ce vedea, ca nu e cine stie ce, ca e desert, ca e plictiseala... bine ca nu le-am ascultat.

Totul a inceput cand sotul meu mi-a trimis, mai mult in gluma, o oferta de seniori fara limita de varsta, de la o anumita agentie. Noi eram deja hotarati sa mergem pe Coasta Amalfitana (Italia). Cand am vazut oferta mi s-a parut de nerefuzat, si am zis ca Italia poate sa mai astepte pentru ca eu mereu mi-am dorit sa ajung in Dubai iar pretul era atractiv: avion, taxe, viza si hotel 4 stele/persoana = 750euro (se putea si mai ieftin cu 100 euro la hotel de 3 stele). Pretul includea 8 nopti cazare pentru ca plecarea a fost a la ora 0.30, deci noaptea. Asa am avut 7 zile pline pentru vizita.

A venit si ziua plecarii si cu mari emotii ajungem la aeroport unde ne intalnim cu ghida noastra, o doamna extraordinara cu un suflet mare, foarte amabila si foarte saritoare si, in ziua de azi, te miri cand intalnesti astfel de oameni. Zborul a fost cu compania turceasca Fly Pegasus, cu escala in Istanbul de 3 ore la dus si 7 ore la intors, dar nu a fost deranjant, orele au trecut foarte repede. Ne-a impresionat avionul, cel mai mare cu care am zburat pana acum, si foarte elegant, scaunele erau din piele neagra si foarte comode. Instructiunile de zbor erau prezentate printr-un filmulet iar actorii erau niste copii foarte draguti. Mancarea nu a fost inclusa in pret dar puteai comanda un meniu complet pentru 10-12 euro sau senvisuri, bauturi. Asta cui ii este foame in avion, noua nu ne ardea de asa ceva la ce turbulente am prins intre Istanbul si Dubai, cand am stat cu sufletul cat un purice si ne spuneam in sinea noastra ca e ultima data cand mai mergem cu avionul. Dar a trecut si asta si am ajuns cu bine in Dubai, la 5 dimineata (ora lor, adica ora 3 la noi). Fiind noapte nu era atat de aglomerat, dupa spusele ghidei, dar tot am stat pe la cozi la bagaje si la scanarea retinei. In continuare am urcat in autocarul care ne ducea la hoteluri (noi am fost cazati la ultimul hotel de pe lista asa ca am trecut pe la mai multe hoteluri lasand turistii la destinatie)... la ora 7 jumatate am ajuns si noi la hotel.

Pe drumul spre hotel ne-am facut si prima impresie despre Dubai – e urat, ce cautam noi aici, e groaznic, niste zgarie nori intr-o parte, in rest numai desert, uite si Burj Al Arabu, ce mic si urat este... si e cam frig... ce ne facem ca nu avem decat un pulover cu maneca lunga... dezastru.

La hotel ne-am cazat, am mers la micul dejun si apoi ne-am culcat, oricum era vineri, ziua lor libera, metroul se deschidea abia la ora 14 si eram prea obositi ca sa ne plimbam.

Ne-am trezit la 13-13.30, ne-am imbracat si am plecat sa schimbam bani ca sa ne putem lua cartela de metrou (stiam cat costa, de cati bani avem nevoie, ce fel de card sa luam – multumim site-ului AFA si membrilor de aici care ne-au oferit toate informatiile de care aveam nevoie). Ghida ne spusese sa schimbam banii numai in malluri, nu in aeroport, nu la hoteluri. Si ne-am zis ca pentru inceput sa schimbam o suma mica la hotel ca sa avem pentru cartela de metrou iar grosul il vom schimba la Mall. Coboram siguri pe noi ca vom schimba la hotel, insa aici nu aveau acest serviciu, mergem alaturi, la hotelul vecin, unde lasasem mai devreme cativa turisti din grupul nostru, nici aici nu aveau serviciul de schimb valutar, insa am gasit un domn foarte amabil care ne-a schimbat banii din portofelul lui, ca sa zic asa, si ne-a intrebat el cat vrem sa ne dea pe cei 20 de dolari ai nostri, si nu a pus el un pret prin care sa aiba un castig. Dar si noi am apreciat gestul si am schimbat in favoarea lui, sa ii ramana si lui ceva, ca multumire pentru amabilitate. Am uitat sa spun ca, in acea seara, la ora 17 aveam rezervare pentru Burj Khalifa – facuta de acasa, deci eram cam pe graba. Pretul s-a mai marit, intre timp iar noi am dat 130 dirhami/persoana (125 rezervarea si inca un comision de 5 dirhami).

Cu banii schimbati pornim spre metrou, la 2-3 minute de hotel, statiile sunt foarte usor de recunoscut, toate avand aceeasi forma – ceva SF iar inauntru e la fel de SF. Am cumparat celebrul card silver (20 dhs) care ne-a fost de mare ajutor noi folosind mereu metroul si doar o data am luat taxiul pentru ca mergeam intr-o zona in care nu era metrou. La metrou totul este foarte simplu, ai birou de informatii, in caz ca ai intrebari, toata lumea vorbeste engleza, cu aceasta limba te descurci aici mai bine ca in unele tari de prin Europa. Ce trebuie sa stiti este ca primul vagon la metrou este un vagon Gold destinat celor cu carduri Gold, un fel de clasa 1 la noi – aici nu am vazut vreo diferenta de aspect doar ca era mai liber si puteai sa te uiti pe geamul din fata al metroului (adica unde trebuia sa stea soferul care aici lipseste cu desavarsire). Vagonul al 2 lea este pentru femei si copii, iar urmatoarele vagoane sunt pentru toata lumea. Harta de metrou este foarte simpla, sunt doar 2 linii (rosie si verde), nu ai cum sa te incurci. Deci, pornim spre Burj Khalifa/ Dubai Mall (asa se numeste si statia de metrou) si in 20 de minute am ajuns. Transferul spre Mall se face direct prin metrou, sunt holuri lungi si benzi transportoare ca in aeroport, poti merge pe ele sau le poti lasa pe ele sa te duca... noi nu am avut rabdare sa stam pe benzi asa ca am mers repede pe ele. Ajungem in Mall (deci prin tunel, nu am iesit afara deloc de cand am intrat in metrou), aici indicatoare peste tot, noi tinta spre: ”At the top” adica Burj Khalifa – cea mai inalta cladire din lume (numele initial a fost de Burj Dubai, ulterior primind numele seicului din Abu Dhabi care a contribuit cu bani pentru ridicarea lui) pentru care a trebuit sa coboram la nivelul LG, metroul este practic la etajul 2. Mergem cu rezervarea, ne luam biletele, mai avem vreo ora si ceva de pierdut asa ca hai sa iesim sa vedem fantanile. Ametiti de grandoarea Mallului, de forfota din jur ne indreptam spre lift iar in timp ce-l asteptam vedem o terasa si ne spunem hai sa iesim pe acea terasa poate ne putem orienta mai bine in spatiu... de fapt langa terasa era iesirea chiar spre fantani... am iesit pe usa si ni s-a taiat respiratia – ajunsesem in cel mai frumos si impresionant loc in care am fost vreodata: o piata pietonala la baza lui Burj Khalifa. Aici sunt fantanile dansatoare si cantatoare, palmieri, un pod frumos peste apa fananilor si un souk cu aspect traditional dar si zgarie nori – o combinatie de SF/ modern si traditional intr-un mod atat de natural si de frumos, fara a fi incarcat, fara a deranja alaturarea celor 2 lumi – magnific, de bun gust; a contribuit si vremea insorita si placuta. Pana la rezervarea noastra ne-am plimbat pe aici, am facut poze, am stat pe o bancuta si ne-am bucurat de privelistea din jurul nostru si ne gandeam daca e real sau visam – si eu care, cu putin timp in urma, ma intrebam ce caut aici.

Urcarea in turn a fost rapida, totul bine organizat si pus la punct, am dat biletele, ni s-au trecut gentile printr-un detector exact ca la aeroport, apoi am luat-o pe un culoar pana la lifturi, aici putina coada dar nu am asteptat mult si apoi sus. Liftul era interesant, frumos luminat si cu o muzica in surdina facand urcarea foarte placuta. Am ajuns asa, pe nesimtite, la etajul 124, pe la mijlocul cladirii si pe terasa. Privelistea este incantatoare si nimeni nu te streseaza, poti sta cat vrei. Noi am stat vreo ora si ceva pentru ca am asteptat fananile, insa, pe timp de zi, nu este nimic deosebit. Trebuie vazute noaptea ca sa fie WOW. Noi am vrut sa urcam ziua in turn ca sa putem vedea imprejurimile, autostrazile... pentru peisaj am urcat, nu pentru fantani... aici realizezi ce au putut sa faca acesti oameni in desert, ai o imagine buna a autostrazilor, a cladirilor, a intregului oras.

Data viitoare, daca vom mai ajunge aici, vom face rezervarea pentru noaptea ca sa ne putem bucura si de spectacolul minunat al acestor fantani. Tot aici, este si un magazin de suveniruri prin care se mai poate pierde vremea. Dupa ce am coborat din turn ne-am mai plimbat prin Mall, am mancat si am stat sa vedem vreo 3-4 spectacole ale fantanilor care, cum bine stiti, sunt la un interval de 30 de minute si dureaza 3-4 minute. Spectacolul apei este minunat, muzica inaltatoare, de cele mai multe ori, iar zgarie-norii din jur si palmierii luminati creaza un cadru de vis, de genul “ciupeste-ma sa fiu sigur ca nu dorm”, cel putin asta este parerea noastra. Inainte cu vreo 5-10 minute de a incepe spectacolul fantanilor apar niste luminite pe apa care fac un joc frumos, apoi se opresc si se sting felinarele din jur iar acum incepe showul – muzica si dans de apa, din ce in ce mai frumos, din ce in ce mai impresionant, finalul mai mereu fiind superlativ, depinde si de melodia respectiva. Cel mai mult ne-a placut un show pe o melodie arabeasca care incepe lent si apoi devine ritmata si cel de pe melodia “Time to say goodbye”, cel mai putin cel de pe melodia Triller a lui M. Jackson. Asa am incheiat prima seara asteptand cu nerabdare noile aventuri care ne asteptau.

Urmeaza prima zi intreaga de petrecut in Dubai. In prima parte a zilei am avut o excursie optionala de jumatate de zi constand in turul orasului. Am inceput calatoria strabatand Insula Palmier iar prima oprire am facut-o la hotelul Atlantis, pentru poze. Pe tulpina palmierului sunt tot felul de cladiri, hoteluri cu aspect caracteristic al lumii arabe, cu flori si verdeata atat de frumoase si de aranjate incat zici ca sunt desenate. De pe Palmier, cand mergi spre Atlantis, se vede in dreapta Burj Al Arab-ul si, in stanga, Dubai Marina. Ghida ne povesteste cum bucatile de piatra care inconjoara insula formand digul sunt aduse dintr-o zona muntoasa din estul Emiratelor. Pe frunzele Palmierului sunt vile de lux, cu plaja proprie si intrare in mare, iar cand au fost scoase la licitatie s-au vandut toate in cateva minute, online.

Urmatoarea oprire a fost pe plaja publica de langa Burj Al Arab, aici este locul ideal sa te pozezi cu hotelul daca nu ai rezervare sa mergi la el, caz in care te poti poza chiar langa el. Acum vedem plaja pentru prima data, vedem apa turcoise si limpede precum cristalul si nisipul alb si fin. Nu ma pot abtine si intru cu picioarele in apa, e calda si imbietoare, maine mergem clar la plaja si abia astept. De aici plecam spre un souk traditional cu preturi imense dar unde am vazut cel mai mare covor lucrat manual cu fir de aur, interesant si cam atat... ghida ne explica motivul principal al opririi: toaletele. Pornim de aici spre zona veche a orasului: Bur Dubai si, pe malul celalalt, Deira, facand pe drum o oprire la Moscheea Jumeirah – singura moschee in care pot intra si nemusulmanii, noi n-am intrat dar am vazut-o pe exterior. Drumul dintre plaja si Moschee este paralel cu marea, este frumos asfaltat cu un fel de marmura alba, crem si roz iar ronduri mari de flori colorate (roz intens sau albe) incanta ochiul, alaturi de palmieri si cladiri albe si crem traditionale... o frumusete.

In zona veche vizita incepe cu Muzeul Dubai (intrarea era inclusa in pret insa era o suma simbolica, vreo 3 dirhami), apoi luam abra (barca taxi pentru traversarea Creek-ului care costa 1 dirham traversarea, deci 2 dirhami dus-intors) si ajungem in Deira – aici vizitam piata de condimente si cea de aur, unde vedem si cel mai mare inel de aur din lume. Astfel se incheie turul nostru organizat. Cine vrea ramane aici, cine nu, se intoarce la hotel. Noi ramanem aici, mai avem multe de descoperit in zona asta, nu putem pleca inca. Ramanem de capul nostru, cum ne place noua, si ne pierdem printre stradutele pietruite si mai aruncam cate un ochi pe la tarabe, mai negociem pentru cate o esarfa sau tricouri pentru cei de acasa (negocierea se face la sange, ca in Turcia iar preturile ajung pe la jumatate fata de oferta initiala; oricum pentru mine e obositor si o mare pierdere de vreme pentru ca gasesti aceleasi produse si in supermarket la preturi mult mai mici), mai facem cateva cumparaturi si traversam Creek-ul spre Bur Dubai si aici, dupa ce ne calmam stomacul, patrundem in zona Bastakiya Heritage Village, intrarea e gratuita, si zona minunata. Stradute pietruite printre casute de piatra si de stuf, traditionale, perne pe la colturi pentru odihnit, si chiar o Moschee. Foarte frumos si linistitor. Aici am remarcat pentru prima data cosurile de gunoi care sunt prin tot orasul, curate si cu felurite flori desenate (trandafiri, irisi, lalele, etc), si spre deosebire de alte locuri unde cand faceam poze ne pozitionam in asa fel incat sa nu iasa si cosul de gunoi, acum ne incadram in asa fel inca sa iasa si el in poze, ca e tare dragalas. Dupa plimbarea pe stradute prin aroma specifica data de betele parfumate de la ferestre iesim la strada si chiar vis-a-vis gasim celebra shaorma de 5 dhs (era trecuta pe lista noastra) si ne indreptam intr-acolo. Ce sa zic, delicioasa, dar cam mica si merge perfect cu sucul natural din fructele stoarse pe loc, in fata noastra, la numai 10 dhs, sau 7 dhs daca vrei cantitate mai mica. Fructele sunt de toate felurile si cu greu alegi, eu mi-am luat caspuni iar sotul guava – grozave.

Seara s-a lasat si pasii ne duc spre statia de metrou, care se zarea din fata restaurantului, si de aici, la hotel. Si cum m-am lungit foarte mult cu scrisul voi structura aceasta experienta in 3 parti, ca sa fie mai usor de citit pentru cei interesati de aceasta destinatie.

-va urma-

---

VIZUALIZĂRI: 9637 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI