Republica Dominicana... un paradis pe pamant!

TIPĂREȘTE

Iarna aceasta am ales sa ne petrecem concediul in Republica Dominicana si s-a onoram invitatia unui prieten de-al meu care locuieste in Juan Dolio.

Biletele de avion le-am achizitionat last minute cu plecare din Belgia (cu aceasta ocazie am vizitat si Brussels-ul) deoarece puteam ajunge mult mai ieftin si comod la Brussels decat la Frankfurt (pana in Germania eram nevoiti sa mergem cu masina 1300km).

Zborul spre Punta Cana a fost cu un Boeing 767-300ER, iar pentru noi a fost primul cu un transatlantic.

Check in-ul a durat aproximativ o ora jumate datorita numarului mare de pasageri dar si datorita volumului mare de bagaje (unii cred ca si-au luat cu ei si mobila in Caraibe).

Dupa un zbor foarte bun dar destul de lung (9 ore jumate) am ajuns pe cel mai exotic aeroport…cel din Punta Cana, unde acoperisul era construit din paie, totul era deschis fara usi sau geamuri, iar de tavan erau agatate niste ventilatoare destul de mari.

Am aterizat in jurul orei 17:00 si desi era putin inorat afara erau 25 de grade (imi place foarte mult senzatia cand vi de la putine grade sau chiar minus sa vezi lumea poarta haine de vara). Aici ne-a asteptat prietenul meu si am plecat spre Juan Dolio.

Drumul Punta Cana-Juan Dolio l-am parcurs cu masina in aproximativ 3 ore jumate si am ramas surprinsi de saracia locuitorilor dominicani. Traficul este infernal (nu se respecta nici o regula de circulatie, nimeni nu semnalizeaza schimbarea directiei de mers, masiniile care merg lent circula pe banda 2, in sens au prioritate cei care intra, iar motociclistii care sunt cu sutele, nu se asigura niciodata si cauciucurile se schimba numai dupa explozie), chiar daca drumurile in unele zone sunt mai bune ca la noi (mici portiuni de autostrada).

Juan Dolio este o statiune mica, cocheta, situata la aproximativ 55 de km de capitala Santo Domingo, denumita si viitoarea Miami. Nu am fost caziti la resort ci in vila de lux a prietenului meu.

Vila este amplasata la 5 minute de mers pe jos fata de plaja, singurul dezavantaj a fost ca nu aveam vedere spre mare, dar ne-am simtit mai bine ca la un resort.

In prima dimineata impactul cu plaja a fost de neuitat, apa era de un turcoaz intens, nisipul forte fin si alb iar vegetatia luxurianta ca in filme (ma bucuram ca drumul pana aici de aproximativ 19 ore cu 5 mijloace de transport a mertiat din plin).

De-a lungul plajei se afla foarte multe ansambluri rezidentiale (unele din ele se afla inca in constructie) si resorturi de lux.

Pe plaja publica se afla foarte putini turisti deoarece zona este foarte noua, te poti relaxa in liniste la umbra unui palmier si s-a asculti vuietul valurilor.

La pranz am mancat la restaurantul El Meson din centrul statiuni, unde am mai revenit cu placere datorita platourilor foarte gustoase si mari cu fructe de mare.

Urmatoarele 3 zile le-am petrecut in statiunea Boca Chica situata la aproximativ 20 km de Juan Dolio, la localul El Pelicano care face parte din complexul hotelier Be Live.

Localul El Pelicano se afla pe un ponton unde poti face plaja, dar poti servi si pranzul la malul marii (privelistea este incredibila). Accesul de pe ponton in mare se face cu ajutorul unei scari, aici apa este de un turcuaz minunat si nu depaseste o adancine de 1.20 metri. La aproximativ un kilometru departare de ponton este construit un dig pentru a impiedica valurile sa ajunga in zona pontonului.

Ne-am simtit foarte bine tratati aici datorita bacsisului oferit angajatiilor complexului (ne-au mutat sezlongurile unde voiam, la pranz ne rezervau masa cea mai buna de langa mare, si din jumate in jumate de ora ne intrebau daca ne mai pot ajuta cu ceva).

Seara in Boca Chica se poate cina la restaurenatele Neptunos sau El Pelicano, pe pontoanele de pe malul mari, mancare este foarte buna si cred ca in nici un concediu nu am mancat atatea fructe de mare.

Tot din Boca Chica se pot cumpara suveniruri de la magazinele de pe aleea paralela cu marea, unde vanzatorii te imbina sa iti vanda ceva.

In Juan Dolio am mai facut plaja in cadrul resorturilor Costa Coral Caraibe si Barcelo Capella Beach unde se poate achizitiona un day pass (costa aproximativ 40 dolari persoana).

Costa Coral mi-a placut mai mult deoarece este putin mai mic si cochet, are o plaja impecabila, 2 piscine, o cascada artificiala si angajati amabili.

Barcelo Capella este un resort foarte mare (turisti sunt plimbati cu niste masinute de golf) are o plaja mai larga si un restaurant aproape de malul marii.

Capitala Santo Domingo seamana totusi cu o capitala europeana desi si aici traficul infernal fara nici o regula este la el acasa. Aici am vazut si ultimele modele de Bentley, Ferarri dar si masini de 25 de ani lovite toate si lipite cu scotch. Diferenta capitalei fata de restul oraselelor (sate mai bine zis) reflecta diferenta dintre saraci si bogati.

Desi am vizitat toata partea de sud a Republici Dominicane cel mai mult din acest concediu m-a impresionat insula Saona care este o rezervatie naturala protejata de lege.

Cred ca aici este cea mai frumosa plaja din lume, nu am mai vazut asa nisip alb si o apa asa frumoasa, ramai pur si simplu fara cuvinte. Despre acesta insula minunata o sa mai scriu un review, dar pozele pot spune mai mult decat cuvintele!

Recomand vizitarea Republici Dominicane macar o data in viata (sau in fiecare an pentru cei care isi permit) dar nu pe cont propriu cum am venit noi deoarece este foarte periculos daca nu ai pe cineva aici.

Pe durata sejurului nostru am putut sa descoperim stiulul de viata al dominicanilor, asa cum se vede in afara unui resort de lux, cu saracie si bogatie dar mai ales cu peisajele magnifice care sunt unice in lume.

V-a doresc tuturor vacante cat mai frumoase si macar o vacanta in Republica Dominicana, merita toti banii! :)

---

VIZUALIZĂRI: 15332 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI