Sarbatorile de iarna in Cipru

TIPĂREȘTE

Cipru a reprezentat pentru noi o mare surpriza! Am plecat cu inima cam indoita, crezand ca fiind extrasezon o sa gasesc statiuni aproape pustii, cu majoritatea magazinelor si restaurantelor inchise. M-am inselat complet! Am descoperit o insula plina de viata, cu foarte multi turisti de toate natiile, o atmosfera placuta, de vacanta, cu restaurante ce deveneau neincapatoare in fiecare seara si cu oameni deosebit de prietenosi.  Am petrecut in Larnaca atat Craciunul cat si Anul Nou si ne-a placut enorm!

Am plecat din Bucuresti cu Wizz, 4 persoane si am aterizat in Larnaca unde am stat 10 nopti dupa care ne-am mutat in Pafos pentru 2 nopti si de aici am luat avionul (Ryanair) spre Bucuresti.

S-a scris foarte mult despre Cipru,  eu o sa incerc sa aduc informatii despre chestiuni abordate mai putin.

Famagusta pe cont propriu

Desigur ca sunt excursii organizate din mai toate orasele catre Famagusta, dar noi am vrut sa mergem pe cont propriu si am descoperit 2 variante de a ajunge si anume:

1. Autobuz din Larnaca pana in Nicosia, apoi se trece granita pe jos pe strada Ledra in partea ocupata de turci si de aici se ia un autobuz pana in Famagusta

2. Autobuz pe ruta Larnaca- Ayia Napa –Derineya. Se trece pe jos pe la vama Derineya si de aici se ia un taxi pana in centrul orasului Famagusta (cca. 10 min de mers).

Noi am ales varianta 1 chiar daca e mai lunga, dar doream sa ne mai plimbam prin Nicosia. Dupa ce am trecut granita, am mers cca 8-9 min. pe jos. Statia este in apropiere de monumentul lui Ataturk,  numit Ataturk Heykeli (pe google maps), aproape de Girne Kapisi (Girne Gate) . Vizavi de statie este o benzinarie.

 In 5 min. a aparut un microbuz cu o placuta pe parbriz pe care scria Magusa (denumirea turca pt Famagusta). Ne-am urcat repede si am constatat ca mai erau doar vreo 6 oameni. Interesant ni s-a parut faptul ca am platit la coborare, nu la urcare! Microbuzul, confortabil, a mai mers vreo 15 min. prin Nicosia, ocazie cu care am constatat ca e un oras mare si in partea turca si apoi a iesit pe autostrada. De aici a mers intins pana in Famagusta, cca o ora. Sa nu uit, in statia din Nicosia au mai oprit microbuze cu placute pe care scria Girne – denumirea turca pt Kyrenia.

In Famagusta, microbuzul a oprit de vreo 4 ori, noi am coborat la ultima statie, cea mai apropiata de fosta catedrala Sf. Nicolae. Aici am platit, in sfarsit. Am vazut de pe un afis din bus ca pretul este de 160 TL biletul, dar noi aveam doar euro, asa ca soferul a stabilit la un curs numai de el stiut ca ne costa 5 euro un bilet. La capatul liniei se afla o mica autogara cu o sala de asteptare si o cafenea cu toaleta. De aici pleaca curse numai spre si din Nicosia. Nu se merge in alta parte. Un nene de la casa de bilete ne-a spus ca la ora 18 pleaca ultimul microbuz spre Nicosia si ca ar fi bine sa luam acum bilete ca sa ne rezervam locurile. Asa am si facut. Langa autogara sunt 2 ATM, dar cam peste tot se poate plati cu cardul (in afara de toalete).

 Peste drum de autogara se afla zidurile medievale construite de Lusignani si intarite de venetieni asa ca am luat-o intr-acolo, am trecut pe un pod si am ajuns in orasul vechi, cu monumente istorice la tot pasul si stradute inguste cu terase din loc in loc, tot felul de mici magazine cu suveniruri si cireasa de pe tort- impresionanta catedrala romano- catolica Sf Nicolae, acum moschee (Lala Mustafa Pasha).

O multime de turisti in fata magnificei catedrale care pur si simplu te lasa cu gura cascata! A fost construita in stil gotic intre 1298 si 1312, sfintita in 1328 cu hramul Sf Nicolae si transformata in moschee in 1571. In locul clopotnitei au “plantat” un minaret care nu se potriveste nicicum cu arhitectura catedralei.

Se poate vizita in interior, trebuie doar sa va descaltati la intrare.

In Famagusta intra reteaua turceasca de telefonie, deci atentie la net.

Sunt numeroase terase in jur asa ca ne-am asezat si noi la una dintre ele sa mancam cate ceva. Din pacate nu am mai ajuns la Mormantul Sf. Barnabas (era inchis), apostolul care a crestinat Cipru si care s-a nascut in insula. Cipriotii il venereaza si am inteles de la gazda noastra, Christos, ca de ziua Sfantului se aduna lume de peste tot la mormant.

Christos ne-a mai spus ca in Famagusta erau 365 de biserici! El insusi s-a nascut aici. Avea doi ani cand turcii au invadat orasul si a trebuit sa fuga impreuna cu familia, stabilindu-se in cele din urma in Larnaca. Stie despre oras doar ce i-au povestit parintii, pentru ca el nu a vrut sa se intoarca niciodata in Famagusta ocupata.

Seara, zona a devenit cam pustie, turistii au plecat, iar magazinele au inceput sa inchida. Ne-am indreptat spre autogara. In microbuz a urcat si un grup de vreo 8 englezi care au vorbit si au ras tot drumul. Am coborat cu totii la aceeasi statie de la care am plecat mai devreme- Girne Gate.

Craciunul

Christos ne-a facut rezervare in seara de Ajun la un restaurant cu muzica greceasca live si cu un nume imposibil de pronuntat- Mpoukia Kai Goulia.

Meniul a costat 35 euro/pers. Nu au intrat bauturile. Cand ne-a spus ca meniul consta in ‘’meze’’, am ramas un pic nedumeriti, am crezut ca vor fi doar aperitive. De fapt, au adus atatea feluri de mancare ca le-am pierdut sirul! de la salate de tot felul, la frigarui de pui, coaste de berbecut, chiftele, cred ca la nici o nunta nu am mancat atat de bine! Si a mai fost si un desert, o prajitura delicioasa.  Am comandat vin care a costat 12 euro/sticla.

Atmosfera superba, tineri ciprioti veniti cu prietenii sa petreaca, au cantat alaturi de formatie melodii grecesti si au iesit in strada sa danseze pt ca in restaurant nu prea aveau spatiu suficient...

Chelnerul a adus la un moment dat un sac in care avea pachete de servetele pe care le-a impartit la mese. Nu am inteles la inceput, de-abia cand am vazut ca cipriotii arunca cu servetele peste tot am facut si noi la fel.

Ne-am simtit foarte bine atat noi adultii cat si copiii, a fost o seara reusita!

A doua zi, de Craciun, spre surprinderea noastra, majoritatea restaurantelor din Larnaca erau deschise, doar magazinele inchise. Am luat micul dejun, ca de obicei, la Alexander. Acesta a fost de altfel, restaurantul nostru preferat, cu preturi decente, ambianta placuta si nu in ultimul rand, deserturile din partea casei (la alegere inghetata, ciocolata calda, ceai, alcool).

Am hotarat sa mergem in Nicosia in ziua de Craciun, mai intai la biserica Sf. Pavel unde stiam ca se tine slujba in limba romana si apoi sa trecem granita in partea turca unde de asemenea stiam ca magazinele sunt deschise. Autobuzul verde intercity a venit in statia de pe faleza Finikoudes cu o intarziere de o ora, timp in care s-a strans puhoi de oameni, asa ca nu am reusit sa ne urcam! L-am luat pe urmatorul (dupa 30 min) dar nu am mai cautat biserica Sf. Pavel pt ca era prea tarziu.

 Am coborat la capat de linie, adica in Solomon Square. Biletul a costat 4 euro/pers. Se plateste direct la sofer, la urcare, doar cash. Nu se dau bilete tur-retur!

Nicosia, ultima capitala divizata din lume, este un oras al contrastelor, agitat, aglomerat, cu multi imigranti.

Am fost de 3 ori in Nicosia, pentru ca ne-a placut mult sa ne plimbam pe stradute, sa scormonim in cate un magazin, sau sa stam la o terasa, am vazut constructii si biserici frumoase, dar am vazut si cladiri parasite, strazi blocate cu butoaie si sarma ghimpata. Desigur ca ne-am plimbat si pe faimoasa strada Ledra, super aglomerata intotdeauna.

Pentru ca am ramas de fiecare data pana seara, am admirat spectaculoasele luminite si decoratiuni de Craciun, mai ales ne-a placut o sceneta cu reni albi care dansau si cantau colinde!

In partea turca toate magazinele si restaurantele au fost deschise de Craciun, de altfel am si mancat la o terasa unde am platit cu cardul. Se poate comanda bere (ca si in Famagusta). In partea greaca, erau deschise doar vreo doua terase, in rest totul inchis.

Anul Nou

Pentru Ajunul Anului Nou nu am mai ales ca de Craciun, un restaurant cu program si meniu fix, ci am mers la un restaurant unde am comandat ce am vrut. Majoritatea restaurantelor au program scurt in Ajun, foarte putine raman deschise mai mult. Noi am fost la Charmers care pe la 11 seara a inchis. Am plecat de aici spre port ca sa vedem focurile de artificii organizate de primaria din Larnaca la miezul noptii. Atat pe faleza cat si pe plaja, lume ca la manifestatie, voie buna, vreme placuta, ce mai, o atmosfera grozava la trecerea dintre ani! Despre focul de artificii las pozele sa... vorbeasca

 Interesant este si obiceiul cipriotilor, ca si al grecilor de altfel (obicei remarcat anul trecut in Salonic), pe 31 dec. se scot gratarele pe trotuar, se da muzica la maxim si... petrecere in toata regula! Am asistat la asa un chef, chiar langa biserica Sf. Lazar!!

Pe 1 ianuarie am mers din nou in Nicosia. Surprinzator, mai toate magazinele si restaurantele erau deschise si in partea greaca. Strada Ledra, aglomerata, ca de obicei. Si in partea turca lume multa.

 Pentru cei pasionati de shopping, sa stiti ca puteti lua un taxi din apropierea granitei (de pe partea turca), care va duce pt 7 euro pe o strada plina cu magazine de firma, cum ar fi LC Waikiki, Koton, Adidas, De Facto, Mango etc

Nissi beach

Nu se putea sa nu mergem sa vedem faimoasa plaja! Am luat busul verde tot de la Finikoudes spre Ayia Napa, 4 euro biletul si am coborat dupa vreo 40 min, foarte aproape de plaja. Totul pustiu, chiar ne intrebam ce cautam aici! . Totusi in parcarile hotelurilor erau destule masini, iar misterul s-a risipit atunci cand am ajuns la plaja. Cred ca toata lumea din statiune era aici! Ne-am simtit ca intr-o zi de vara, la plaja, oamenii stateau direct pe nisip sau pe cate o paturica, in apa am numarat peste 20 de persoane, si ce e mai interesant, salvamarul era la datorie! Ne-a placut mult Nissi beach, privelistea si marea in culori superbe. De facut baie nu ne-am incumetat, mi s-a parut apa foarte rece.

Lefkara –Christmas Village

In Cipru, nu sunt doar in orase targuri de Craciun (in Larnaca targul este langa Agora market), exista si satele lui mos Craciun cu targuri si activitati specifice sarbatorilor Craciunului. Un astfel de sat este Lefkara, aflat la 35 km de Larnaca. Cu transportul in comun se ajunge mai greu, nu este cursa directa, se schimba busul si per total se fac in jur de 2 ore, cam mult, cel mai usor se ajunge cu masina.  Pe noi ne-a invitat Christos intr-o sambata la o plimbare pana in Lefkara. V-am mai spus ce om minunat este Christos?

 Am plecat pe la pranz, pe un soare stralucitor si in cca 30 min.  am ajuns la intrarea in Pano Lefkara (satul de sus). Culmea ghinionului, a inceput sa ploua! Christos a cautat un loc intr-o parcare, nu a gasit si astfel ne-am plimbat cu masina pe stradutele intortocheate care urcau si coborau (clar nu aveam ce sa cautam cu masina inchiriata!) pana cand a reusit sa gaseasca un loc liber intr-o alta parcare. De aici, pe o ploaie marunta am urcat spre centrul satului.

Lefkara este o bijuterie de sat, cu stradute pietruite si case din piatra superbe si este renumit pentru broderie, dantela lucrata manual- lefkaritika si pentru bijuteriile din argint filigranat.

 Restaurantele, pline ochi cu turisti, asa ca Christos a decis sa ne conduca la biserica Sf Cruce si poate intre timp se opreste ploaia.

Pe drum am facut un popas la o bisericuta foarte veche, Sf. Mamas. O legenda spune ca celebrul Leonardo Da Vinci a vizitat satul Lefkara si a achizitionat o fata de masa brodata care a ajuns in altarul Domului din Milano, dar si ca a pictat bolta micii biserici. Pentru ca localnicilor nu le-a placut pictura, au spalat-o!!

Am mai mers putin prin ploaie si am ajuns la Biserica Sf Cruce. In fata, o sceneta de Craciun si o taraba cu suveniruri.

Biserica dateaza din sec XIV si adaposteste un fragment din Sfanta Cruce, alte doua fragmente aflandu-se la Manastirea Stavrovouni , unde femeile nu au voie sa intre si la biserica din satul Omodos. Relicva se gaseste intr-o nisa decupata in iconostas si este ferecata intr-o cruce din argint foarte frumoasa cu reprezentari ale vietii lui Hristos. Toate aceste amanunte le-am aflat de la un calugar care vorbea perfect limba romana!

Ne-a surprins bolta (tavanul) bisericii pe care nu erau pictati sfinti, ci era reprezentat cerul cu stele! Nu am mai intalnit nicaieri asa ceva.

Intre timp s-a oprit ploaia, asa ca am luat-o la pas pe stradutele pitoresti. Christos ne-a povestit ca in fiecare an se renoveaza cateva noi case cu ajutorul unor sponsori, satul fiind in Patrimoniul UNESCO.

Peste tot femei care brodeaza in fata casei si mici magazine cu tot felul de produse din dantela, inclusiv evantaie si umbrele. Fiica mea a intrat in cateva magazine cu bijuterii si a ales o pereche de cercei din argint, draguti (si scumpi!).

Intre timp s-a intunecat si am putut admira stralucitoarele decoratiuni si luminitele de Craciun. Lume multa pe stradute, o atmosfera tare placuta. In centru bineinteles un targ de Craciun cu casute de unde se putea cumpara mancare, dar si cosmetice, suveniruri si multe altele. Am baut un vin fiert cu 4 euro si am ascultat colinde interpretate de un grup de localnici. O zi minunata in Lefkara!

In alta zi am mers in Limassol (cu intercity tot 4 euro biletul) si ne-am plimbat in portul vechi unde am descoperit un targ de Craciun cu un parc de distractii si un patinoar. Seara si aici totul e luminat feeric. Multi rusi, dar un sofer roman de autobuz ne-a spus ca vin tare din urma chinezii si evreii!

In concluzie, pot sa afirm cu tarie ca ne-am indragostit iremediabil de aceasta superba insula, cu oameni atat de primitori. Cu siguranta, vom reveni!

---

VIZUALIZĂRI: 336 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI