Canakkale, un oras cu pozitie strategica

TIPĂREȘTE

Canakkale este un port, situat in nord vestul Turciei, in partea asiatica.

Intre Marea Marmara si Marea Egee (Mediterana) se afla stramtoarea "Dardanele", sau Dardanel, cum o numesc turcii. Canakkale este pe malul stramtorii.

Venind cu masina dinspre Edirne, spre Canakkale, se ajunge in peninsula Gallipoli. De aici, stramtoarea Dardanele se poate traversa, cu feribotul pentru a ajunge in Asia, printr-unul din cele doua porturi: Gelibolu sau Eceabat.

Peninsula Gallipoli a fost sediul unei batalii celebre in Primul Razboi Mondial.

Asaltul Aliatilor (britanici, australieni, francezi, neozeelandezi) a fost menit sa ocupe peninsula si sa obtina controlul asupra stramtorii Dardanele.

Trupele Aliate au debarcat pe 25 aprilie 1915. Turcii au rezistat, sub conducerea generalului Mustafa Kemal, vreme de 9 luni. Au fost numeroase pierderi de vieti omenesti de ambele parti (peste 200 000 de morti).

Acum se comemoreaza, in fiecare an pe 25 aprilie, "Ziua Anzac" (dupa denumirea trupelor australiene si neozeelandeze, care au suferit pierderile cele mai mari). Partea de uscat, unde s-au purtat bataliile se numeste Golful Anzac.

Dupa aceasta introducere, sa revenim la calatoria noastra.

Ziua aceasta este mai "lejera", doar 225 de km avem de strabatut de la Edirne la Canakkale.

A inceput foarte bine, cu acel delicios mic dejun (descris la review hotel).

Am predat camera, am achitat cu cardul, am luat apa rece de la magazinul din hotel, am asezat bagajele in masina, si, la drum, spre Canakkale.

Drumurile sunt foarte bune, unde nu e autostrada, sunt drumuri "rapide", un fel de autostrazi, doar ca au locuri unde poti intoarce (sensuri giratorii) si nu au banda de rezerva. Imi cer scuze daca nu folosesc corect termenii tehnici, dar nu sunt soferitza.

Aproximativ la ora 14, am ajuns la Eceabat, de unde urma sa luam ferry spre Canakkale.

Taxa pentru autoturisme intre 1-7 persoane a fost 61 TL.

Am nimerit fix cand se facea imbarcarea si am fost "inghesuiti" in graba pe feribot. Am fost ghidati unde sa lasam masina, am iesit din masina si am urcat la nivelul cel mai de sus al feribotului pentru peisaj si, evident pentru poze.

Traversarea dureaza cam 10 minute.

Am iesit de la feribot si in nici 100 de m, am ajuns la hotelul Helen Park (voi scrie review separat). Am intrat la hotel sa intreb cum putem parca masina si baiatul de la receptie a ridicat bariera, apasand un buton, iar sotul a intrat in curtea interioara si a parcat masina.

Am plecat in explorarea orasului.

Fata de locul unde am coborat din ferry, in partea stanga, pe malul stramtorii se afla calul de lemn, care a fost folosit in filmul "TROIA" (TROY). Calul a fost daruit localnicilor dupa terminarea filmarilor.

Tot pe malul apei, dar in celalalt sens se afla Turnul cu ceas (Saat Kulesi), langa el se afla un hotel, numit Anzac. Mai inainte sunt: Moscheea Yali Cami, Canakkale Naval Museum si mai inainte Cimenlik Fortres (Castelul Cimenlik).

La Castelul -mai potrivit Fortareatza, am platit intrarea cate 10 TL de persoana. Fotografii se pot face doar in afara Fortaretei, unde se aflau expuse arme de lupta cu placute explicative. In interior nu era voie sa faci poze.

La ora inchiderii (17:30), ne-am incheiat vizita si ne-am plimbat pe stradutele din zona, pe jos. Comercianti inascuti, si probabil incurajati de stat, turcii au mici magazinase cu de toate. Se gasesc, dulciuri, telefoane mobile, articole de pielarie, fructe si legume (am luat o casoleta mare cu smochine 1 kg=10 TL), tricouri, blugi, pantofi, ciorapi. Fiecare magazin are specificul lui. Si chiar gasesti de toate. (Eu am gasit o husa pentru telefon, de care la Bucuresti nu am gasit).

In plimbarea noastra, am descoperit multe localuri, unele pe malul apei, cu preparate cu specific pescaresc. Ne-am oprit si noi la unul, in aer liber. Am servit cate o "ciorba" pescareasca (in limba turca, tot ciorba), o portie de hamsii si una de scoici, care, in total au costat 70 TL, plus 10 TL bacsis. Bonus am primit cate un ceai autohton, foarte bun si fierbinte.

Apoi, am vrut sa vedem apusul soarelui la malul marii.

Ne-am intors la hotel si am constatat ca parcarea era ultra plina, si la aici fiind multe masini de romani.

---

VIZUALIZĂRI: 8138 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI