Restaurant Georgia [Kalamaky] - secretul succesului!

TIPĂREȘTE

Primul meu contact direct cu Grecia s-a numit simplu – Zakynthos! O insula fermecatoare de la Marea Ionica. Nu cred ca este cazul sa va mai amintesc din nou ca a fost dragoste la prima vedere…si ca inca mai este!

Asadar am stat prima data 15 zile in Kalamaky, la sfarsitul lunii mai, pana aproape de mijlocul lunii iunie 2008. Am revenit peste 3 luni pentru alte 14 zile, in Alycanas. In Kalamaky, cel mai mult am servit masa la Restaurant Georgia, care era fix langa locatia mea de cazare, adica langa ‘’Complex Merlis’’.

La inceput cand s-a introdus pe site sectiunea despre restaurante, mi s-a parut cam ciudat, nu-i gaseam utilitatea. Dar cu timpul, am inteles ca atunci cand esti intr-un loc nou, intr-un loc strain, este o idee excelenta daca inainte de a pleca de acasa te-ai documentat si ai gasit informatiile necesare si despre acest subiect. Pentru ca nu doar cazarea, ci si locul unde mananci este important. De aceea mi-am dorit sa scriu un review despre locul meu preferat de luat masa din insula Zakynthos - Restaurant Georgia.

Prima oara, ne-a ‘’acostat’’din strada, in prima seara cand ieseam sa descoperim statiunea, chiar Arturo, sau ‘’vioara numarul unu’’, cum il denumea sotul. In timp ce noi studiam panourile informative din fata tavernei, in care erau denumirile preparatelor culinare, ce ingrediente contin acestea, preturile, chiar si poze cu acestea, el ne-a si poftit la masa si ne-a si intampinat cu un pahar de ouzo. Pentru prima data am cerut mult laudatele suflaki (frigarui, ) salata greceasca si sos tsasiky, de care tot auzisem pe forumurile turistice. Am servit masa acolo de foarte multe ori.

Ceea ce m-a impresionat foarte mult la greci in mod placut, bineinteles, este spiritul de familie, care este mult mai puternic decat la noi, parerea mea. La ei se fac afaceri intre, frati, cumnati, copii, fiecare avand rolul lui bine stabilit. Foarte rar in afacerile mici, aduc alte persoane sa lucreze pentru ei. Spre exemplu, la Merlis, un frate avea la strada principala restaurantul, celalalt magazinul alimentar si in prelungirea ei - hotelul, iar in spatele lui, al treilea frate are un bar cu piscina, unde se tin seri grecesti, discoteci si alte evenimente asemanatoare.

Restaurantul Georgia - este asezat pe strada principala care duce catre Plaja Cristal, pe partea dreapta. Este o afacere de familie, intre 2 frati, de nationalitate albaneza. Numele tavernei ’’Georgia’’ este numele unei tinere, care este fiica sorei lui Arturo, care si ea serveste turistii in timpul sezonului, cand este foarte aglomerat... Mama fetei lucreaza la bucatarie si pot spune ca este una foarte talentata. Tatal, se ocupa cu aprovizionarea, dis de dimineata merge in port, in Zante sa cumpere peste proaspat, direct de la pescari, sau carne proaspata de toate felurile de la macelar. Nu se foloseste carne congelata. De obicei stie cata cantitate sa cumpere din fiecare, pentru consumul din ziua respectiva.

Tatal Georgiei cumpara in fiecare dimineata si bucatile acelea mari de carne proaspata de porc din care se prepara gyrosul (asemanator shawormei), care se monteaza vertical si se prajesc la un fel de rotisor, servindu-se cu lipie sau la farfurie, cu cartofi prajiti si tsatsiky . Costa cam 3 euro si era delicios, oricine trecea pe acolo, era atras de mirosul imbietor care venea din bucatarie.

Balconul meu era fix catre restaurant si vedeam toate miscarile. Alaturi, este o agentie de turism, unde se vand bilete pentru excursiile optionale, pe care le vinde Cristi, un tanar extrem de amabil din Medias, care este acolo de multi ani, deja face parte din peisaj. De la el am aflat o multime de ‘’secrete bine pazite’’. El numai acolo manca zilnic si stia tot ce este mai bun. De multe ori chiar ii ceream sfatul, iar el ne si recomanda ce sa luam si intotdeauna ce am servit a fost excelent pregatit si preturile acceptabile. Si foarte mult, abia reuseam sa terminam din farfurie.

Daca este un grup mai mare de turisti si sunt clientii fideli ai casei, se pot face si comenzi mai mari pentru a doua zi, spre exemplu, un purcel al rotisor, un berbecut, diferite sortimente de peste mai scump.

In general avea clienti tot timpul, mai ales in orele de varf. Trebuia sa fii atent sa ocupi masa din timp, pentru ca nu erau foarte multe, in general erau foarte multi englezi. Cred ca era cea mai aglomerata taverna, iar asta pentru gustul, calitatea si diversitatea preparatelor culinare. Toate preparatele erau savuroase, se simtea ca este totul proaspat. Tinand cont ca erau mai multe nationalitati care serveau zilnic masa aici, meniul era alcatuit sa-i multumeasca pe toti.

In rest, taverna era simpla, nimic spectaculos. Fete de masa visinii, cu naproane albe, curate, mese de 4 sau 8 persoane. O expozitie de vinuri undeva in interior, grupuri sanitare impecabil de curate. Un gardulet mic din lemn la strada si cateva plante ornamentau fatada restaurantului. Daca esti cu masina, poti parca pe strada, dupa coltul tavernei, sau pe strada principala, daca gasesti liber. Cu toate ca pe aceasta strada sunt foarte multe taverne, aceasta este cea mai iubita de turisti.

Servirea in mare parte parte este facuta de Arturo, care este tipul ospatarului clasic, cel pe care ni-l dorim fiecare: amabil, iute, curat, elegant, gratios si vorbitor de foarte multe limbi (atat cat e necesar sa nu moara omul de foame). Si generos, pentru ca intotdeauna stie sa recompenseze pe cei care i-au trecut pragul tavernei cu ceva bun din partea casei, fie un paharel cu ouzo, unul de vin, o prajiturica sau niste fructe. Acorda fiecarui client o atentie deosebita, avand mereu 2 vorbe, pe langa subiect, incand sa te faca sa te simti bine. Mai avea rabdare si sa ne faca uneori cate o fotografie sau sa faca cate o gluma cu copii clientilor. Era foarte popular si era nascut pentru aceasta meserie, asta era evident!

Am servit acolo cam din toate preparatele: din carne de vita, din miel, porc, pui si multe sortimente de pesteSi la capitolul legume erau foarte priceputi si la ormamentarea lor pe platouri. M-a impresionat in mod deosebit un fel de garnitura la friptura de vita, format dintr-un fel de cosulet facut din aluat moale, in forma rotunda, care era umplut cu pireu de cartofi. Lamaia nu lipsea de pe nici o farfurie. Pretul unei portii nu depasea suma de 8 euro. Am ramas client fidel al acestui restaurant si in septembrie, cand am revenit in insula, cu toate ca am fost cazati in Alycanas! De cate ori mergeam cu masina sa vedem alte plaje din sud, ne programam in asa fel, incat pranzul sau cina sa-l luam tot aici la Arturo. Cand am ajuns in Kalamaky, trecand prin zona, ne-a recunoscut imediat masina, nici nu am coborat si a trimis un client roman sa ne cheme la el, cu toate ca noi oricum la el veneam, dar cautam mai intai un loc de parcare. Va imaginati cat de bucurosi am fost!

Nu e usoara munca lui si nici orele de program. , El lucra zilnic, fara pauze, de dimineata – pana seara, din mai pana in octombrie, cat tine sezonul turistic. De aceea pot spune ca in septembrie nu mai era acelasi Arturo pe care il cunoscusem in primavara, era mai slab si cam palid, din cauza lipsei de odihna. Dar macar a cunoscut secretul succesului, care la Restaurantul Georgia se numeste calitate, amabilitate, prietenie si nu in ultimul rand munca!

Deci, va recomand cu mult drag aceasta taverna, unde veti fi incantati in mod deosebit se gustul si aroma preparatelor culinare grecesti sau din bucataria europeana

---

VIZUALIZĂRI: 7305 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI