Unde am mâncat / băut în Košice

TIPĂREȘTE

Am spus că slovacii au o bucătărie cam grea. Folosesc multe brânzeturi, smântănă, prăjeli și combinații care sunt bombe calorice. Dar este atât de bunăăă... Singurul necaz a fost că permanent am fost cu burticile cimpoi și mâncarea a cerut multă udătură, mai multă ca de obicei.

Cum am zis și în articolul de călătorie (vezi impresii), cel mai mare centru istoric din Slovacia este în Košice, este foarte frumos și aerisit, toate punctele de interes sunt concentrate într-un spațiu mic, iar principala stradă pietonală, Hlavna, este plină de terase și restaurante, care mai de care mai îmbietoare.

Să stai la o terasă pe trotuarele largi, să mănânci și să bei bine, să ai sub ochi clădiri impozante, fântâni, flori și oameni îmbrăcați frumos, foarte relaxați, mult mai relaxați decât ești obișnuit să vezi, să nu ai un program neapărat, dar totuși să ajungi într-o plimbare lejeră pe la tot ce are locul acela de arătat, mi se pare formula ideală pentru niște zile de vacanță. Cam așa a fost în cazul nostru la Košice.

Pentru băut nu aveam nevoie de recomandări pentru că soțul cunoaște foarte bine berea slovacă (care este de fapt bere cehă), dar ce bere nu cunoaște el... iar pentru mâncare ne-am sfătuit puțin cu doamna amabilă de la centrul infoturistic. Practic, eu aș fi mâncat la oricare din terasele pe lângă care am trecut, toate farfuriile mi se păreau wow, dar am vrut să știm totuși dacă este ceva ce n-ar trebui să ratăm. Cam la fel ne-a spus și ea, că oriunde vom mânca va fi bine, dar că ar fi păcat să plecăm din Košice și să nu-i călcăm pragul celei mai vechi cârciumi din Slovacia, Hostinec, unde găsim cele mai multe feluri de bere, care se fac chiar acolo, sub ochii consumatorilor. Că e un pic mai scump, dar merită. Merită, zicem și noi, i-am călcat pragul de 2 ori.

Deci, până la urmă în Košice, am stat 2 zile pline, una la dus și alta când ne-am întors din Tatra Mică, cele 2 seri târzii când ne-am adunat după drumuri și diminețile aferente nici nu le mai punem la socoteală.

Prima cină a fost la Med Malina (de 2$ și nota 4,5 pe trip), la recomandarea doamnei de la centrul info. În această vacanță am vrut să mergem pe tradițional, știut fiind că slovacii au mâncărurile alea grele, dar bune. Am mâncat schabovy, un șnițel de porc cu piure și varză, cum ziceam au ăștia niște combinații... eu am luat la recomandarea ospătăriței, pirohy, niște găluști cu diverse umpluturi și bacon prăjit pe deasupra, iar din partea casei am primit la început, cu băuturile, o pastă din nu știu ce, pe care am întins-o pe pâine. Era o untură, de fapt, amestecată cu chestii, dar tare bună.

Am băut 2 tatra tea, o băutură din plante, gen Jagermeister (abia așteptam să ajungem și n-a fost zi în Slovacia fără băutura asta, pe care am descoperit-o tot la ei, în urmă cu mulți ani), o bere draft mare și o limonadă hand made de castraveți. Ne-a costat 25 de EUR, dar a doua zi am aflat că restaurantul este unul polonez, nu tradițional slovac, cum am crezut noi.

Din cauza acestei cine extrem de grele, ca și celelalte mese de după, de altfel, a doua zi dimineață am băut doar o cafea, cu toate că noi nu prea sărim peste micul dejun.

Am mâncat un prânz întârziat tot pe ștrasele pietonal la Central Pub&restaurant, pentru că soțul a văzut o poză cu coaste îmbietoare care, evident, mergeau cel mai bine cu bere. Am mâncat amândoi câte o supă de usturoi, servită cu un cașcaval ras alături, bună dar și ea ne-a căzut cam greu și doar o porție de coaste de vită, care avea 700 de grame, din care am mâncat și eu doar o bucată. Nelipsitele tatra tea și bere și ne-a costat 32 de eur.

Nu puteam să plecăm fără să ajungem la Hostinec, unde am băut cea mai bună bere. La Hostinec am fost de 2 ori, o dată doar am băut 3 beri mari (6,60 EUR) și am ronțăit niște chipsuri și o dată am și mâncat coaste cu acrituri, cartofi la cuptor și un aperitiv rece pentru bere pe care l-am cerut și am rugat ospătărița să ne recomande ceva tradițional și ne-a adus niște... slănină. A mers, dar noi voiam altceva. Se pare însă că slănina e la loc de cinste la ei. Asta a fost la întoarcerea din Tatra Mică unde descoperisem Demanova, un fel de tatra tea, o băutură tot din plante, pe care după ce am descoperit-o, am cerut-o și am înlocuit tatra tea cu ea. 2 demanova am băut la Hostinec, un degustacio bere (5 feluri de bere în halbe mici care se fac la ei) și alte 2 beri mari, iar masa asta, cu tot cu băutură ne-a dus 32 eur.

Un mic dejun a fost la San Domenico Caffe, în piața de la Biserica Dominicană, unde ajungeam în câteva minute de la casa noastră, 3-4 adică. Eu am mâncat Super Berry Bowl un piure de fructe cu banana, ceva divin, a costat 6,50 eur, iar soțul un croissant cald cu prosciutto, rucola și roșii, care a fost 4 eur. Servesc doar cafea expreso, dar dacă vrei mai diluată îți aduc un ibricel cu apă fiartă. O cafea și un cappuccino, 2 pahare apă, alături de ce am mâncat a fost14 eur. Terasele din zona aceea sunt ușor mai scumpe, dar este un loc drăguț, o atmosferă bună.

Vecină cu casa noastră era Pizza Borsalino care servea doar pentru acasă, un triunghi mare era 1 EUR și am mâncat și noi de 2 ori, foarte, foarte bogată și bună.

Mâncarea, ca și mâncarea, dar băutura face toți banii în Košice. Ne-am oprit mai des ca în alte vacanțe la terase, pentru că așa ne-a inspirat orășelul ăsta.

Ne-am răcorit la Hostinec, cea mai veche cârciumă din Slovacia, cum spuneam, de două ori chiar și ne-a plăcut foarte mult berea de acolo. Soțul a pus-o pe primul loc. La Iews Shisha, o terasă cu narghilea de lângă catedrală, vis-a-vis de Teatrul Național, am băut mohito și bere. Restaurantul Camelot se află în drumul spre Complexul Muzeal, care include pușcăria, bastionul, casele meșteșugărești și zidurile medievale. Este mai scump dar ne-a plăcut mult. Noi am stat la terasă pe stradă, dar am avut nevoie la baie și am rămas uimită de interior. Dacă ajungeți, intrați măcar pentru o privire la interior, chiar dacă nu consumați ceva. Noi am băut un aperol (5 EUR) și binențeles bere (2,90 EUR). Cea mai scumpă bere a fost aici, nu la Hostinec, așa cum ni s-a dat de înțeles.

Berea Kozel a fost la concurență cu berea de la Hostinec, așa că am încercat-o și pe ea iar cel mai mult i-a plăcut domnului la Restaurantul Kozlovna, în dreapta catedralei, spre monumentul comunist cu secera și ciocanul, pe partea stângă a bulevardului. Soțul, cunoscător în ale berii, zice că la noi berea Kozel este în jur de 17 lei și se cumpără online, iar acolo bărdaca de juma de kil a fost 1,9 EUR. Prin urmare, a căutat-o la supermarket și a venit cu provizii și pentru acasă.

Cathedral Caffe este un loc deosebit, chiar la km 0 și ne-a făcut plăcere să ne oprim și să admirăm Catedrala Elisabeta, Capela Sf Mihail și parcul atât de frumos, plin de flori. Bere, binențeles, și pentru că tocmai descoperisem limonada cu castraveți la Med Malina, aici am vrut să repet experiența. A fost cu totul altă rețetă, am primit ditai bărdaca de 1 kg de limonadă cu mentă, lămâie și castravete, nici n-a costat așa mult, 4 eur și a fost servită fără zahăr sau miere. La Cathedral Caffe sunt și deserturi excelente, doar le-am admirat la vitrină, n-am mai apucat să le încercăm.

Gelateria Arthur este un loc pe care musai trebuie să-l menționez. Se află în spatele catedralei, spre hotelul Double Tree și întotdeauna am găsit coadă mare. Dar merită. Înghețata 1-2 EUR cupa, depinde de loc, pe bulevardul principal 1,5-2, la Arthur 2 EUR iar în capătul bulevardului, vis-a-vis de hotelul Double Tree, cea mai mare gelaterie pe care am văzut-o, cu 1 EUR/cupa.

Košice a fost doar începutul aventurii în ceea ce privește gastronomia slovacă. Următoarele 5-6 zile stomacele noastre au suferit din plin, dar nu ne-a displăcut chiar așa de tare și abia așteptăm să revenim.

Nu mă bat cu cărămida-n piept că am mâncat la cele mai brava restaurante. Am zis una-alta pentru o idee generală, că altfel, mie mi-a plouat în gură trecând pe lângă oricare terasă. Doar de Hostinec să nu uitați, este restaurantul emblemă.

---

VIZUALIZĂRI: 2006 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI