Terase pe malul Marii Egee in Izmir

TIPĂREȘTE

Am sa va prezint doua terase unde m-am oprit pentru cina in Izmir in zona de faleza ambele situate intre Ataturk Aniti si Alsancak Gundoglu in dreptul Park Ici Yolu in lungul strazii Ataturk. Sunt doua din terasele insirate una langa alt ape acest sector de mal de mare. Din zonele batute de mine in Izmir, acestea par a fi si terasele cele mai cautate. Pentru o localizare mai exacta puteti urma si una din plimbarile descrise aici vezi impresii asa ca sa vi se faca foame!

O dovada ca acestea sunt solicitate este si faptul ca cel putin locurile exterioare cele mai apropiate de mare sunt de regula rezervate.

Prima oprire o facem la Baryum Balik. Adresa este: Kültür Mahallesi, Atatürk Cd. No:230,35220 Konak/İzmir, Turkey. Balik in turca inseamna peste, astfel ca ati inteles care este specificul terasei. Terasa este deschisa intre orele 11 si 01.

La interior restaurantul ofera atat cateva locuri asezate, cat si oferta de peste expusa asa cum turcii stiu sa o faca foarte tentant. Pentru ca nu ma pricep la peste, nu am sa va spun ce neamuri de peste erau expuse, dar daca intrebati, abia asteapta turcii sa isi expuna talentul de prezentatori de produse. Din acel moment sunteti deja prins (a) in navod si aveti sanse foarte mari sa ramaneti urmatoarele ore in acest loc. Prin mijlocul locatiei, intre spauiul exterior si cel interior este strada pe care se plimba trecatorii.

De partea celalata a “trotuarului” este terasa propriu-zisa. Sunt mese de mai multe sau de mai putine persoane, asa ca va puteti alege dupa situatie. Terasa este pazita de vant prin peretii transparenti de cort care sunt montati cand este cazul, cum am gasit eu.

Eu am comandar niste “seabas”, alias biban de mare. NU am fost inspirit caci m-am luptat cu oasele ceea ce imi displace. La gust a fost bine facut pe grill. Pentru 2 persoane, cateva aperitive, o salata, peste si respectiv octopus si 3 beri si 2 dulciuri au costat 220 TL, pe limba noastra 150 lei. Am platit cu cardul Nota 8 de la mine.

A doua terasa pe care v-o prezint se numeste Ayvalik Balikcisi. Din nou peste! Este cativa zeci de metri mai incolo fata de prima locatie descrisa.

Organizarea este una asemanatoare in ce priveste spatiile interioare si exterioare. Cateva diferente esentiale insa sunt. In primul oferta este senzationala. Exista o vitrine imensa cu circa 100 de aperitive prezentate in boluri micute patrate, care se recomanda a se comanda cateva inainte de felul principal, astfel incat sa poti gusta mai multe bunatati. Daca doriti din 4 – 6 gustari din acestea puteti inlocui un fel de baza. Apoi oferta de peste. Ei, si aceasta este net mai variata. La exterior nu am gasit locuri unde ne-am dorit, dar turcul care era la agata clienti ne-a aratat ca si terasa urmatoarea era tot a lor. Intr-adevar era branduita la fel. Ambele erau inchise cu pereti mari de musama cu fereastra datorita vantului care cam batea. Ne-au placut locurile si am acceptat chipurile deranjul ne a deplasa in vecini pentru a alege din spatiul de prezentare meniul. Nu mai eram atat de decis pe peste, ci mai degrba pe calamari, caracatite, scoici sau d-astea. Dar m-a mancat limba sa intreb si de pesti, cum ii cheama, cum se prepara. Turcul insistent a vrut musai sa imi vanda peste ca in timp ce vorbea imi si punea 2,3, 4,8 pesti mai mare pe cantar. I-am spus sa se calmeze ca nu am 10 burti si ca eu aleg ce si cat vreau. A scos apoi o perla din gura promitandu-mi ca imi serveste pestele dezosat. Asa ca m-a convins. Amicul meu nu a mers pe peste, ci a comandat salata, octopozi si la comun am ales impreuna sau separate mai multe boluri cu aperitive. A trecut o ora buna de la comanda, amicul terminase de mancat, eu inca nu aveam niciun peste in farfurie. L-am chemat pe turcul mic si vorbaret, care vorbea engleza, sa ii spun ca m-a dezamagit intarizerea. Nici n-am apucat sa termin de reclamat ca un ajutor se indrepta cu pestele meu spre masa. Am zis sa ii maid au o sansa. Am primit pestele pe farfurie, bucata intreaga. Stau un minut, stau doua, caz ca nimeni nu mai intentioneaza nimic la masa mea. Ma ridic, il caut din nou pe la mic si vorbaret si ii spun “cancel my order”, aduca reject ca nu mi l-a adus dezosat. A incercat sa mai vorbeasca, dar i-am taiat elanul foarte convingator si i-am spus sa aduca nota in doua minute ca plec. Si platesc cu cardul.

Desi se anunta o cina promitatoare prin oferta prezentata, primeste de la mine nota 4 pentru lipsa de conformitate cu comanda lansata si timpul de asteptare nepermis de mare. Vorba lunga, vrajeala! M-a dezamagut si nota de plata 300 TL care a fist mai ridicata desi am mancat mai putin.

Acestea au fost experientele de la terase.

In generak nu exista mari diferente intre localurile astea de la malul marii. Cam toata ofera peste. Unele mai au si alternative. Atmosfera este foarte faina. Daca vrei terasa are muzica atunci toate terasel; e vecine au si ele muzica live. Sau asa era programul de joi seara la toti.

Poate daca mergeam pe mana colegilor din Turciua ieseam mai castigat, asa cum s-a intamplat cu mesele de pranz luate in Manisa, unde am mancat multe preparate traditionale, multa oaie, mult ayran, si multe dulciuri. Toate exceptionale. Dar asta a fost in zona mai putin turistica si in prezenta gazdelor din Turcia.

Aici la Izmir, sa spunem ca am fist ghinionist. Asta nu imi va schimba parerea excelenta despre bucataria turceasca.

Pofta buna si numai de bine!

---

VIZUALIZĂRI: 920 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI