Un sejur de vis la malul Mării Roşii

TIPĂREȘTE

Am stat în hotelul Palma de Mirrette o săptamînă, la sfîrşitul lunii iunie 2010. Pentru două persoane, am plătit 872 de euro pentru cazare, all inclusive, avion şi taxa de aeroport.

Ce pot spune despre el în cîteva cuvinte, pentru cei care nu vor avea răbdare să citească pînă la capăt: este un hotel ok, curat, funcţional, nu îl recomand însă celor foarte, foarte pretenţioşi.

Iar acum o s-o iau încet, pe puncte:

1. La sosirea pe aeroport, am fost aşteptaţi de reprezentanţii tour-operatorului (bine organizat). Spre deosebire de Băneasa, unde am stat 2 ore la diverse cozi, aici totul a fost rapid. La orele 13.00 a aterizat avionul, la 14.15 mîncam deja la hotel la recomandarea ghidului, ca să nu pierdem masa de prînz (pînă la 15.00). Pe drumul de la aeroport la hotel (am avut norocul să stăm în primul hotel de pe traseu), tot el ne-a dat şi cîteva informaţii despre Egipt (şi în varianta scrisă).

2. La recepţie am cotizat şi noi cu 10 dolari. Prima dată ne dăduseră o cameră la parter, ok, dar parcă nu îmi surîdea mie ideea ca toată lumea să se plimbe pe lîngă geamul meu. După ce am cotizat, am primit „cea mai bună cameră din hotel” după spusele celui de la recepţie.

3. Adică o cameră mare, cu un balcon care dădea spre golfuleț şi mare, într-un corp aflat mai departe de piscine, deci liniştit, cu aer condiţionat central, televizor (posturi locale, în toate limbile slave posibile şi cam atît), mini-frigider, seif. Mobila era în stil arab, mai veche, dar bine întreţinută, cu un pat de mijloc enorm. Cameristul venea în fiecare zi să ne întrebe dacă totul e ok, cînd schimba şi aşternuturile, făcea curat şi ne împăturea hainele de dormit în fel şi chip. Pentru că ni s-a părut politicos, muncitor şi atent, i-am dat un dolar la început şi unul la sfîrşit.

4. În hotel/complex aveam un restaurant mare, unde mîncau toţi cei cu mîncarea plătită, o pizzerie pe plajă, un restaurant cu specific pescăresc (ambele contra cost, dar beneficiai de o reducere de 50 % pentru o masă pe sejur), 2 piscine, un bar în holul de la recepţie (de unde ne aprovizionam cu apă plată îmbuteliată), un bar lîngă plajă şi un bar lîngă piscină. Apa, sucurile la dozator, ceaiul, cafeaua, băuturile alcoolice locale şi cocteilurile din băuturi locale erau all inclusive. Băuturile străine, espresso şi alte specialităţi, contra cost. Un lucru drăguţ care nu s-ar fi întîmplat, cred, la noi: într-o seară am vrut să beau o pina colada. Barmanul mi-a atras atenţia că nu e cu băuturi locale, deci ar trebui să plătesc şi mi-a propus ceva asemănător, dar gratuit. La barul de lîngă piscină, după-masa erau diferite gustări şi prăjituri. Cîteva cuvinte despre mîncare (deşi ar fi destule de zis!): bună, variată, multă. Foarte curat - dacă cineva dădea ceva pe jos, imediat venea un nene şi curăţa. Dimineața: ceai sau cafea, dulceţuri, clătite şi omlete făcute pe loc, o vitrină întreagă cu nenumărate tipuri de pîine, lapte, cereale, fructe, roşii, brînzeturi, salamuri. La prînz: supe, mîncare gătită cu multe legume şi carne de pui sau vită. Seara: preparate la grătar, legume şi un raion întreg cu zeci de torturi. Pe scurt, aveai ce mînca. Şi, în plus, deşi eram tare speriaţi în această privinţă, n-am avut nici o problemă cu stomacul (din păcate, asta nu se întîmplă atunci cînd mănînc pe undeva în Bucureşti şi o păţesc aproape de fiecare dată). Ca o curiozitate, datorată probabil influențelor greceşti comune, am mîncat şi la ei sărmăluţe în foi de viţă, ardei şi dovleci umpluţi, musaca.

5. Plaja – micuţă, dar suficientă. La sfîrşitul lunii iunie cînd am fost noi, nu s-a întîmplat să nu găsim şezlonguri. Cu cardul de la recepţie, îţi puteai lua în fiecare zi prosoape curate. În prima zi am făcut baie în golfuleţ, unde din păcate ne-am umplut de petrol pe picioare. Am înţeles că asta e o problemă comună hotelurilor de lîngă port. Noroc că s-a şters cu acetonă. Pe urmă am făcut baie înspre El Palacio, cu intrare direct la corali, unde nu au mai fost probleme. Apa în rest curată, caldă. Mare atenţie la corali. Noi ne-am julit destul de rău. Am făcut snorkeling, am văzut şi pozat peştişori. Foarte frumos.

6. În fiecare seară erau spectacole la piscină, dar cum noi veneam rupţi de prin excursii, n-am văzut nici unul.

7. În holul hotelului aveam o casă de schimb valutar şi un ATM. Noi o parte din bani i-am avut în dolari de acasă, o parte i-am scos de pe card. După calculele pe care le-am făcut ulterior, pare mai bună varianta cu dolarii (1 liră egipteană = 0,6062 lei în cazul dolarilor şi 0,6386 lei pe card, cu toate comisioanele incluse).

8. Cîteva impresii generale despre Egipt şi egipteni: este cu totul altă lume. De la peisaje şi aer pînă la arhitectură, totul este altfel decît în Europa. Pe străzi şi pe lîngă hoteluri e multă mizerie, chiar şi pentru noi românii. În hoteluri însă, totul luceşte de curăţenie. Am plecat într-o excursie la ora 5 noaptea şi deja era cineva care freca balustradele din hol. Aveau un angajat – la început am crezut că e instructor de tenis - care omora muştele cu un fel de rachetă electrică! Oamenii sînt foarte muncitori, cel puţin cei cu care intri în contact ca turist. Foarte atenţi să te mulţumească. E adevărat, negustorii te pot păcăli dacă nu eşti atent, cerîndu-ţi şi de cinci ori mai mult decît preţul real (era s-o păţim cu acetona - o sticluţă pe care într-o farmacie de lîngă hotel ne-au cerut 65 de lire am dat 12 lire în centru!), sînt foarte, foarte insistenţi, ca şi şoferii de taxi (apropo de asta, negociaţi la sînge cu şoferii de taxi. În primele zile am dat 12 lire, în ultimele 10 pe un drum pînă în centru), dar nu cred că eşti vreodată în pericol sau că poţi fi tîlhărit. M-au impresionat oamenii de pe străzi. Foarte senini, liniştiţi, indiferent că era vorba de un ţăran amărît din Qena sau de un domn bine îmbrăcat din Hurghada. Chiar şi femeile par mult mai fericite şi mai puţin stresate, deşi pentru noi, viaţa lor este cel puţin ciudată (costumele lor de baie arată ca un costum de scafandru!). Nu am văzut pe nicăieri încrîncenarea de care te loveşti la tot pasul la noi. (PS: am scris toate astea anul trecut, dar n-am apucat să le postez. Între timp la ei s-au întîmplat multe. Dar nu cred că oamenii s-au schimbat.)

9. Cam atît, am să mai scriu cîteva impresii şi la partea de excursii opţionale.

10. Pe scurt despre hotel: curat, mîncare mai mult decît suficientă, personal atent, poziţie bună (nici în centru, în aglomeraţie, nici în mijlocul deşertului). Ne-am gîndit mult dacă să mergem aici sau la hotelul vecin şi din acelaşi lanţ, El Palacio. Dar cred că am ales bine. El Palacio fiind mult mai mare, mi s-a părut gălăgios şi aglomerat.

---

VIZUALIZĂRI: 3256 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI