Ein tag in Osterreich. O zi in Austria

TIPĂREȘTE

15 mai 2017.

Deci, tranzit de o zi prin Austria, cu opriri la Viena (2 ore) si Lacul Worthersee (1 ora). Plecarea s-a dat la ora 08:30 din parcarea Hotelului Arpad din Tatabanya, Ungaria, catre punctul de frontiera austro-ungar de la Hegyeshalom - Nickelsdorf. Am zabovit vreun sfert de ora aici, timp in care doi politisti de frontiere austrieci ne-au verificat actele, iar o utilitara speciala a scanat cala autocarului. Totul a fost in regula! Unul dintre soferi a cumparat vigneta apoi pornim la drum prin tara lui Mozart.

Traseul urmat s-a desfasurat pe A4/E60 sau Ost Autobahn prin zona de campie, cu oprire la un Autogrill langa localitatea Gottlesbrunn din districtul Bruck an der Leitha din Austria Inferioara. O mica pauza binevenita pentru o gustarica, o cafea sau suc. Fumatorii s-au desfatat. Voiajul a continuat prin lunca Dunarii inca vreo ora si jumatate pana cand am ajuns in districtele marginase ale capitalei austriece. Rand pe rand am trecut prin Albern, Kaiserebersdorf, Simmering, Erdberg si Leopoldstadt, ruland pe arterele Schuttelstrase si Unter Donaustrase pana la Aspernbrucke, pod peste Canalul Dunarii (Donaukanal) care leaga districtele Inner Stadt (Orasul Nou) si Leopoldstadt.

Autocarul a facut la stanga, pe pod, traversand pe malul opus, la intersectia dintre Franz Josefs Kai si Stubenring. Deja am patruns pe Ringstrase, sectorul Stubenring, si trecem pe langa sediul Cancelariei (Guvernul), care in fata statuia ecvestra a generalului Radetzky. Ce pacat ca n-am oprit aici pentru o fotografie. Nu ratez, in schimb, monumentele lui Karl Lueger, fost primar al Vienei intre 1897-1910, si Theodor Herzl din piata cu acelasi nume aflata intre Parkring si Schubertring. Mi-a parut rau ca n-am putut observa mai bine Palatul Arhiducelui Carol de Austria si Stadtpark Wiener din cauza ca aveam loc pe partea dreapta in autocar, iar obiectivele erau pe stanga. A urmat sectiunile Karnter Ring si Opernring, ultima un loc indragit de Sigmund Freud, unde se afla Wiener Staatsoper (Opera de Stat) urmata de Burggarten. In fata se deschide Burgring, alta sectiune din Ringstrase, insa nu mergem pana in capat. Traseul nostru urmeaza Babenbergerstrase, pe langa Muzeul de Istorie a Artei (Kunsthistoriches Museum) pana la intersectia cu Museumsplatz: importanta artera din Viena care ofera un larg complex muzeal (Muzeul de Arhitectura, Mumok, Museums Quartier, Leopold Museum) . Pe partea opusa complexului muzeal se afla Piata Maria Tereza (Marie Theresien Platz) unde urma sa facem un tur pietonal peste cateva minute. Pana atunci soferul a condus autocarul pe Bellariastrase pana la „Bus Parkplatz Museum Wien (APCOA)” . Am coborat din autocar si pornesc la pas, alaturi de prietenii mei, prin Piata Maria Tereza.

Maria Theresien Platz reprezinta marea piata publica vieneza care uneste Ringstrase (Burgring) cu Museums Quartier (un muzeu de arta moderna situat in fostele grajduri imperiale) de pe Museumsplatz. Pe laturile pietei se afla doua cladiri aproape identice, Muzeul de Istorie a Artei si Muzeul de Istorie Naturala, cu exceptia statuarului de pe fatadele lor. In centrul pietei este asezat un monument grandios care infatiseaza pe imparateasa Maria Tereza. Din piata se poate observa lejer cu ochiul liber Wiener Minoritenkirche (Biserica Minoritatilor).

Parasesc piata insotit de prieteni si traversam Museumsplatz pana la Platz der Menschenreche (Piata Drepturilor Omului). Am decis sa facem o scurta plimbre pe Mariahilfer Strase, cea mai mare si mai renumita strada comerciala din Viena care conecteaza Innere Stadt (Orasul Nou) cu Westbahnhof si districtul Rudolfsheim-Funfhaus. Am strabatut artera pana la intersectia cu Neubaugase, vazitand cateva magazine de top (Humanic, Kare, New Yorker) si admirand monumente impresionante, cum ar fi: Gansemadchenbrunnen (Fantana de Gasca), Stiftskircher (Biserica Sfintei Cruci), Katholische Kirche Mariahilf (Biserica Catolica Mariahilf).

Am avut pofta de un celebru snitel vienez, insa o teapa mai mare ca asta m-am mai luat. Avea acelasi gust cu snitelul servit la orice local de acasa. Sper ca nu l-au incalzit pe cel nevandut din ziua precedenta! Cafeaua a fost excelenta!

Ne-am intors din nou in Piata Maria Tereza si trecem Burgringul in directia Heldenplatz. Accesul se face prin Auberes Burgtor. Vechea poarta a castelului a fost construita in 1660, ca parte a fortificatiilor orasului si a avut un rol defensiv in timpul celui de-al doilea asediu otoman din 1683. Actuala poarta este opera arhitectilor Peter Nobile si Luigi Cagnola, cu ajutorul soldatilor armatei imperiale. Poarta cu cele cinci arcade este construita din piatra si inaugurata la 16 octombrie 1824 cand s-a aniversat 11 ani de la batalia de la Leipzig (Batalia Natiunilor). Pe frontispiciul portii dinspre Burgring se afla o inscriptie cu litere aurite: „Franciscus I Imperator Austriae MDCCCXXIV” („Francisc I Imparat al Austriei, 1824”), iar pe partea dinspre Heldenplatz inscriptia „Iustitia Regnorum Fundamentum” („Dreptatea este temelia statului”), motto-ul imparatului Francisc I al Austriei.

Heldenplatz (Piata Eroilor) reprezinta spatiul exterior al Palatului Hofburg, amenajata in timpul domniei imparatului Francisc Iosif, ca parte a ceea ce trebuia sa devina „Kaiserforum” , dar care nu s-a finalizat niciodata. Pe latura de nord-est se invecineaza cu aripa Leopoldina a Hofburgului, la sud-est cu Neue Burg (Noul Hofburg) si in sud-vest cu Burgring prin Auberes Burgtor. In piata se afla statuile ecvestre ale printului Eugeniu de Savoia si arhiducelui Carol de Austria, feldmaresal al armatei imperiale, care sunt venerati ca mari lideri militari.

In partea de sud-est a Heldenplatz se inalta Neue Burg, o aripa noua a Palatului Hofburg si parte a monumentalului „Kaiserforum” , proiectat in 1869 de Gottfried Semper si Karl Freiherr von Hasenauer pentru imparatul Franz Joseph. Cladirea face parte din Centrul de Conferinte Hofburg si adaposteste Biblioteca Nationala a Austriei, Muzeul Papirusului si Colectia de papirusuri (Papyrus Collection and Papyrus Museum). In plus, mai multe departamente ale Muzeului de Istorie a Artei sunt adapostite aici: Ephesos Museum, Hofjagd-und Rustkammer (colectie de arme), Sammlung alter Musikinstrumente, arhivele Muzeului de Etnologie.

Mai zabovim putin timp prin Heldenplatz dupa care revenim la „Bus Parkplatz (APCOA)” pentru imbarcare in autocar. Astfel am pus finis turului prin Ringul Vienez (Ringstrase).

Ne retragem pe Burgring si Dr. Karl Rinner Ring, unde se afla cladirea Parlamentului. Abia reusesc sa fac o fotografie si aceea incompleta. Graba mare pe echipajul autocarului. A urmat Universitatsring cu Burgtheater, apoi traseul prin Schottering si Franz Josefs Kai catre Donaukanal si zona industriala. Iesim din oras spre sud, pe A2/E59, catre Vosendorf, Wiener Neustadt si Graz.

O scurta oprire la „ASFINAG Rastplatz Herzogberg Nord” dupa care continuam voiajul pe A2/E66 catre Klagenfurt, Krumpendorf si Portschach. Autocarul trage in parcarea „ASFINAG Raststation Worthersee” din fata Restaurantului Marche. Mi-am facut ceva provizii pentru seara fiindca urma sa ajungem tarziu la prima locatie de cazare pe teritoriul italian. Am mancat aici cel mai bun strudel din viata mea in timp ce eram pe terasa restaurantului admirand superba panorama a Lacului Worthersee.

Lacul Worthersee este principala destinatie turistica de vara din Carintia, cu o lungime de aproximativ 16,5 km si o latime de 1,5 km. Se intinde dela periferia orasului Klagenfurt in est, pana la Golful Velden in vest. Tarmurile sale sunt flancate spre nord si sud de poalele Alpilor Gurktal si ale Karawansk, toate acoperite cu paduri dense, dincolo de care se vad varfurile alpine acoperite de zapada. Apa lacului are o culoare distinctiva albastru-verde si transparenta. Raman cu impresia ca nu strica sa rezervi o vacanta pe timp de vara in aceasta zona.

Si cu aceasta, am pus capat voiajului prin Austria. O concluzie trasa: multumit! Peste o ora urma sa trecem frontiera prin punctul de la Unterharl - Coccau Valico. O simpla formalitate (fara oprire).

Auf wiedersehen Osterreich! Buono a trovare l' Italia!

---

VIZUALIZĂRI: 517 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI