Sol, Nesebar y Mare

TIPĂREȘTE

Cam așa ar putea fi descrisă pe scurt rețeta pe care am ales-o să ne îndulcească vara aceasta.

După 3 ani consecutivi de mers la Duni ai mei au ales să facem o schimbare și deci am recurs la opțiunea de rezervă pe care o aveam de mult în vedere: grupul de hoteluri Sol din Nesebar.

Ca de obicei am copt rezervarea din timp (ianuarie), anul acesta cu grijă la date: pașapoartele copiilor, care expirau, ne-au făcut program la începutul lunii iulie, mai devreme decât de obicei.

Drumul către vacanță a-nceput cu emoții, mezinul prietenilor ce ne-au însoțit având nevoie de o vizită la doctor fix în dimineața plecării.

Iar programul medicului începea la ora 13! Ne-am înarmat cu răbdare, am potolit pe ceilalți pitici nerăbdători și am sperat că vom putea pleca ambele familii în aceeași zi.

Și s-a putut, puțin înaintea orei 14 mașinile noastre căutau ieșirea spre Giurgiu prin furnicarul bucureștean al unei zile de lucru deja încinse.

Dar răbdarea noastră încă nu fusese cruțată: după ce ne-am bucurat de noua centură estică a orașului Giurgiu, realizată din beton și cu banda I blocată de TIR-urile care așteptau, am constatat că este o mare coadă în așteptarea trecerii podului către Bulgaria. Care pod era în reabilitare, cum altfel decât în sezon turistic, și era folosit alternativ pe câte un sens. Nu știu ce regulă avea alternanța lor dar a trecut peste o oră până ne-a venit rândul să trecem și să ajungem în vama bulgară și apoi la benzinăria de pe bd. Tutrakan / Turtucaia, de unde am scăpat în jur de 16:00.

Totuși drumul către sudul litoralului bulgăresc e pentru mine plăcut, iar traficul nu a ținut să mă contrazică. Am urmat drumul deja cunoscut de la Ruse - Țar Kaloian - centură Șumen - Veselinovo - stânga Kamcia - Liuleakovo, iar după Aitos am făcut stânga părăsind direcția sud-vest Burgas pentru a merge direct către est prin Miroliubovo, Kableșkovo apoi Aheloi, Ravda și într-un final Nesebar. De la Miroliubovo drumul a fost pustiu, cu un asfalt acceptabil, dar denivelat și în multe zone cu viraje, dar și cu două trei locuri de unde marea se vede superb către golful Burgas și forțează și șoferul să-ncetinească să arunce măcar o ocheadă.

Imediat după Ravda, la intrarea în Nesebar pe partea dreaptă se găsește ansamblul de hoteluri Sol Nesebar: cu Palace de 5 stele încadrat de cele două de 4 stele - Mare (primul dinspre Ravda) și Bay. Fiecare hotel are în față câte o parcare (destul de mică pentru Mare :)) și care costa 10 leva pe zi.

Mai exista varianta parcatului pe locurile marcate de pe stradă (cei de la hotel ne-au spus că nu ar fi contracost, poate pentru că era încă 27 iunie) sau undeva pe străduțele din Ravda unde se mai putea întâlni câte un loc liber.

Am înțeles că repartizarea camerelor se face la fața locului, în funcție de disponibilități, într-unul din cele două hoteluri de 4 stele. Am fost primiți la Sol Nesebar Mare, ce are forma L (ca și Bay). Inițial am primit o cameră cu vedere către piscina centrală, amplasată în mijlocul curții și în dreptul hotelului central Palace. Numai că gălăgia din prima seară, muzica tare și faptul că plătisem vedere la mare, nu laterală spre copaci, au fost argumente suficiente pentru a cere schimbarea. Nu a mai fost însă posibil imediat, în ziua venirii, datorită orei cam înaintate ci a doua zi, când lucrurile s-au rezolvat foarte prompt, au comunicat între ei, noii recepționeri cunoșteau problema și ne așteptau.

Camera a fost destul de mare, cu mochetă, cu mobilier în stare bună, TV led, cu o baie decentă, avea un balcon suficient orientat către vest, cu două scaune, masă și uscător pentru rufe. Puteam vedea jos piscina hotelului, Ravda în stânga, apoi în depărtare după turlele aqua park-ului din Nesebar numai dealuri cu floarea soarelui iar lateral spre sud marea până departe spre Pomorie. Frumos peisajul și deschiderea, n-a fost vedere la mare frontală ci oarecum laterală dar ne-a plăcut.

Mesele incluse în pachetele vândute de acest hotel sunt oferite la nivelul inferior parterului, în partea opusă intrării. Este un local destul de mare, completat de o terasă exterioară acoperită, cu vedere la piscina adiacentă. Cu ieșire separată tot din local mai există o terasă mai mică și mai retrasă, unde am preferat să luăm masa de multe ori, chiar dacă ziua lipsa copertinei făcea ca soarele să fie cam puternic, în ciuda umbreluțelor de la fiecare masă. Dimineața și seara însă era perfect chiar dacă mai departe, ecoul terasei de sub copertină sau vuietul veselei trântite din interior fiind aici înlocuite de ciripitul vrăbiuțelor profitoare pe fundalul clipocitului piscinei. În acea zonă liniștită cu floricele și umbreluțe am simțit că pot respira la o cafea dimineața, ieșind din șuvoiul agitat al sistemului all inclusive.

Deși mereu este un subiect controversat și sensibil, n-aș vrea să insist prea mult pe alimentele oferite și să le înșir aici.

Sunt sigur că vor fi mereu oameni nemulțumiți, care nu s-au informat înainte de a ajunge și devin și mai supărați.

Mi-a plăcut reacția unui prieten, care mi s-a părut pus pe cârcoteală când am ajuns, probabil fiind intoxicat în avans cu părerile” pretențioase” ale unora din conaționalii noștri, potrivit cărora mâncarea din Bulgaria ar fi” de cantină” . Când am ajuns la hotel, prietenul nu s-a pliat pe felurile din seara aceea și începuse să” se dezlănțuie” , că” mâncarea era mai bună la Phoenicia” :)

După a doua zi, văzând toate preparatele oferite la cele 3 mese și întrebându-l dacă a mâncat bine, mi-a răspuns doar zâmbind :)

Mie varietatea preparatelor mi s-a părut decentă iar calitatea un pic peste medie, având ca reper alte hoteluri bulgărești de 4 stele.

Mi-a plăcut că aveau câteva mărunțișuri în plus la mese, gen miere cu fagure, un colț cu specialități de brânză sau mezeluri mai deosebite gen prosciutto cotto sau jamon serrano. Mi-a plăcut să descopăr mereu la prânz ori seara ce salate aveau în fiecare zi (minim 4 tipuri, gen de ton sau Cesar) și am profitat să mă satur dimineața de plăcinta cu brânză foarte bună.

Oricum, cu mâncarea nu era stres, existând multe opțiuni pentru cei ce săreau peste mese voluntar sau nu. Aveau:

- colțul german, aproape de tobogane, unde găseam covrigi sau cârnați cu salată de varză murată și bere la autoservire;

- stand cu paella în parc lângă scena exterioară de evenimente;

- barul de la piscina hotelului Palace, unde se găseau după amiaza pizza, gogoșele sau alte gustări;

- baraca de sandvich-uri din zona de relaxare de sub zade (aproape de digul de îmbarcare pe vaporașe): ofereau diverse pannini cu sau fără carne, suc sau bere;

- toneta de înghețată, în aceeași zonă;

- bar la parterul hotelului Bay unde aveau după amiaza tapas, dulcegării franțuzești sau băuturi cubaneze (bun Varadero făceau... :));

- sushi bar seara în spatele barului din holul hotelului Mare, aduceau ramen și sushi iar ziua se găseau diverși biscuiței dulci de păcălit piticii înfometați.

Iar cine rămâne mai multe nopți poate rezerva o masă și la restaurantul italian din hotel Palace, unde am gustat paste cu sos pesto și cannoli... bune. Sau poate doar oi fi eu necunoscător :)

Despre licori... iar nu vreau să deschid un subiect tare sensibil...

Nepretențioșii ca noi aveau la discreție bere prin toate colțurile complexului, plus o sumedenie de cocktail-uri mai mult sau mai puțin acceptabile.

Iar la baruri era și o listă lungă cât o zi de post cu long drinks pe bază de rom, gin, vodcă sau whiskey.

De asemenea era o secțiune cu tot felul de combinații fără alcool, chiar și pentru pitici.

Mda, nu aveau sticluțe individuale cu Santal sau bere la 330, astea poate la vreun 4 stele românesc fără tobogane dar cu prețuri duble.

Obișnuit cu spațiile largi și facilitățile de la Duni mă așteptam să fiu dezamăgit măcar o idee. Dar n-a fost cazul, spațiul exterior din spatele celor 3 hoteluri și până la mare este destul de larg și plăcut pentru plimbare. Copaci înalți, umbroși, peluza îngrijită, alei mai largi ocolite și mai înguste de-a dreptul, floricele și boscheței în anumite zone, toate sunt ingrediente ale unui loc potrivit relaxării.

Mai ales terasa cu zade, oarecum ascunsă, care se descoperă coborând ușor către digul de îmbarcare pe vaporașe, este ideală pentru lenevit cu o carte sau culcat după amiaza copiii. Este umbră și liniște, sunt șezlonguri din belșug, este un mic loc de joacă în nisip, există în apropiere toneta de înghețată și acea baracă ce oferă gustări și ceva băuturi, au amenajat chiar o mică terasă cu mese butoi și scaune de bar, pentru cine dorește să admire golful în tihnă. Iar imediat lângă este un grup de toalete cu apă curentă. Mereu le-am găsit curate, cu hârtie și săpun! Admir această normalitate civilizată, pentru care în concediu fug ca dracul de tămâie de România!

Marea este la sud de ansamblul de hoteluri și parc, am subliniat asta și acasă ca să nu existe supărări că nu vedem răsăritul din mare.

De pe terasa cu zade sau din zona toboganelor sunt scări din beton care coboară la plaja îngustă dar fără scoici și cu puține pietre doar pe lângă digurile mai mari sau mai mici.

Apa avansează foarte lin și pe fund nu sunt pietre decât foarte rar, este un golf larg protejat de valuri și cu vizibilitate bună în apă pentru doritorii de înot cu mască.

La data vizitei nu erau alge deloc, doar din loc în loc pluteau ceva fire de ierburi subacvatice rupte de curent și aduse de vânt.

În fața curții hotelului este zonă liberă, mai veneau bulgari cu păturica, mai coborau oaspeți ai hotelurilor dar era în general destul de liber. În dreapta însă la coborâre, de la scările din dreptul toboganelor în direcția Ravda, la sfârșit de iunie tocmai se instalau niște băieți deștepți și cu inițiativă care începeau să înșire șezlonguri cu 10 leva...

Și da, chiar dacă existau inclusiv puține coșuri de gunoi, în general la scări, și această mică plajă era curată. Curată, nu plină de mucuri de țigări, capace de bere și doze, sau sâmburi de piersică, cum găsim știm noi unde.

Petrecerea timpului poate implica și multe variante acvatice în afara mării:

- 3 piscine mari exterioare în spatele fiecărui hotel;

- o piscină interioară între hotel Mare și hotel Palace, pe care am găsit-o goală și” anexată” de niște puradei ruși cu puști (cu apă :));

- o piscinuță pentru copii mici, cu mici arteziene, în mijlocul parcului;

- zonă cu tobogane în spatele hotelului Mare, de la cele mici pentru năpârstoci până la cele pentru care se stătea la coadă cu părinții pentru colac dublu sau cel cu vârtej;

- un tobogan lent dar lung, pitoresc ascuns sub copacii de după hotel Bay, pe care copiii mai mici îl parcurgeau pe colac și care se termina într-o piscinuță chiar lângă toneta de înghețată...

În ciuda acestei diversități de atracții era orarul de funcționare, redus la câteva ore la câteva din cele mai interesante tobogane. Am bosocorodit managerul care a avizat un asemenea program imposibil, cu 2-3 ore de funcționare împărțite în 2 reprize!!!

Și nu cred că posibila lipsă de personal scuză orarul redus, micii” salvamari” de la tobogane fiind cei mai enervanți angajați ai hotelului, ba exagerat de prudenți și tipicari, ba plictisiți și nepăsători.

Din timpul zilei tarabele din curte îmbiau la activități contra cost: la pictat micile figurine sau alte prostioare, plus nimicuri de cumpărat.

Și se mai găseau, în afara terenurilor de sport gratuit puse la dispoziția oaspeților, și alte mici distracții prin parc, incluse sau cu plată, ca sălile de jocuri de la parterul hotelurilor, mini-pista de mașinuțe electrice pentru copii mai mici, bărcuțele electrice de plimbat în piscină sau baloanele în care intrau și se tăvăleau cei mici seara pe suprafața piscinei.

Despre animație nu pot spune mare lucru, cei din echipă se ocupau cu obișnuitele jocuri zilnice, iar seara am văzut câteva spectacole dar deși erau gustate de către public nu se apropie nici pe departe de ce am văzut la Duni. Oricum, e de menționat plimbarea prin parc seara, când faleza înaltă pe care e amplasat oferă o priveliște foarte frumoasă, cu un pahar în mână se pot admira până departe luminițele din Ravda, Pomorie sau chiar mai departe Cernomoreț sau Sozopol.

Bineînțeles că un sejur la Nesebar, chiar și într-o ambianță atât de plăcută, nu poate omite o vizită în orașul vechi de pe peninsulă. Și din nou, hotelurile Sol din ansamblu sunt o alegere foarte bună, prin față circulând linii de autobuz comode care leagă Ravda de orașul vechi sau de Sunny Beach.

Noi am făcut drumul dus către peninsulă cu plecare de la digul hotelului cu un vaporaș minuscul și l-am combinat cu un autobuz supraetajat deschis la întoarcere, ce ne-a lăsat în stația din fața hotelului. Drumul de 15-25 de minute pâna la orașul vechi a fost plăcut, iar plimbarea pe străduțele cochete ne-a arătat arhitectura veche în general pusă în valoare, și ne-a arătat și de ce este o destinație atât de apreciată, inclusiv de turiștii străini. Am admirat panorama superbă ce se deschide de pe faleze în fiecare direcție și am păstrat pentru data viitoare plăcerea unei mese la îmbietoarele restaurante pescărești cu vedere la mare.

În alte zile am făcut câte o plimbare și până la următoul dig ce înainta în mare, alături în Ravda, orășel care pare un Eforie Nord mai pitoresc, mai aranjat și parcă mai spălat.

A fost bine și mă bucur că am ales Sol Nesebar, pare că rețeta internațională a lanțului Melia este o garanție pentru serviciile bune, poate ca o confirmare venind și prezența, pe lângă mulții și obișnuiții români și bulgari, a destul de multor turiști englezi, germani, francezi, polonezi sau nordici.

La întoarcere spre casă am trecut prin Sunny Beach apoi am evitat drumul aglomerat de coastă către Varna și am virat stânga către Tănkovo, apoi prin Ruen, Veselinovo și Liuleakovo am continuat plimbarea spre casă pe drumurile aproape pustii, doar admirând dealurile Bulgariei.

Abia după Șumen traficul s-a întețit, alimentându-se cu români ce descălecau către Ruse din autostradă de la Varna.

Iar după vamă și Giurgiu, DN5 ne-a adus aminte că se termină o duminică de vacanță și nu suntem nici pe departe singurii turiști care au preferat Bulgaria sau Grecia, pe bună dreptate.

---

VIZUALIZĂRI: 3749 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI