Barcelona fascinantă: Sagrada Familia - minunea minunilor, frumusețea frumuseților

TIPĂREȘTE

(din ciclul “O mie si una de... zile” sau Barcelona Hechicera)

Parca am stabilit ca punct pornire Catedrala SAGRADA FAMILIA. Cine nu a auzit de ea? Este monumentul cel mai vizitat din Spania, depasind Alhambra din Granada si Muzeul Prado din Madrid.

Oare as putea sa mai spun ceva nou? Nu cred... dar, cine merge la Barcelona, musai sa vada Sagrada! Sa o inconjoare... o data, de doua ori, de multe ori, de cate ori poate, dupa puteri si dupa timp!

Ce impresie coplesitoare poate sa-ti lase acest monument asa zis modernist, facut acum mai bine de o suta de ani de catre Gaudi! Ce idee traznita, fantezista, socanta i-a venit artistului catalan! 43 de ani a supravegeat maestrul lucrarile. Dar intr-o zi, fatidica zi, batranul cu hainele ponosite si in neoranduiala, cu fata supta, cu ochii dusi si cu mintea absorbita, vuind de planuri, masuratori si ganduri a fost zdrobit de un tramvai...

La Sagrada se lucreaza si in prezent pentru a definitiva ceea ce Gaudí nu a apucat sa termine. Planurile dupa care trebuia terminata “Minunea Minunilor” au ars in epoca dictaturii franchiste. Pana la urma o comisie internationala de experti, dupa indelungi si inflacarate dezbateri, a hotarit si a adoptat un “plan de atac” pentru a o termina. Se pare, (numai se pare) ca va fi terminata 2041 (desi entuziastii au crezut ca in 2021 va putea fi admirata varianta finala). Ce dimensiuni colosale va avea! Inaltimea de 170 m, (cu un metru mai mică decat a unui deal de lângă Barcelona, deoarece Gaudi considera că lucrarea sa nu trebuie să fie mai mare decât cea a lui Dumnezeu), 60 de metri latime si interiorul va putea primi peste 13000 de oameni. Si pe o arie considerabila, toate cladirile din jur vor disparea, astfel incat acesta capodopera sa aiba perspectiva necesara ca sa poata fi admirata in toata splendoarea ei.

Sagrada Familia este frumoasa in intregime, dar si in fiecare detaliu. Este o imbinare bizara de stiluri si improvizatii. Stilul neo-gotic, semet si auster este combinat cu cel arab, dar mesterul-maestru s-a inspirat din natura, din unduirea valurilor, din forma misterioasa a pesterilor. Piatra curge, se unduieste, serpuieste. Mi s-a parut ca si vantul, cu nenumaratele lui fete, sta pitit pe undeva si zburataceste uneori peste ziduri. Poti sa privesti la Sagrada de mii de ori si de fiecare data vei descoperi altceva, ceva care te uluieste si socheaza. Doamne, am bagat de seama ca pe anumiti pereti atirna sopirle, serpi si melci... La una dintre intrari, pe doi stalpi isi dorm somnul etern doua broascute testoase. Are si balcoane, si fluturi, si porumbei albi, iar turlele care se semetesc pina la cer, in loc de cruce, au flori! Acolo sus, undeva intre cer si pamint odihneste o micuta fecioara, ca o lacrima de clestar si un Crist cu suferinta patimilor infipta in trupul din piatra alba.

Linga acest monument al umanitatii se afla un mic lac cu apa limpede pe care plutesc ratuste albe si gaste pufoase si lenese. Lacul este inconjurat de un parculet cu plante exotice, ficusi ai caror coroana intrece pe cea a unor batrini stejari, tot felul de "palmas" (palmieri) cu trunchiurile subtirii si inalte sau mici si butucanoase. Pe un mal ard florile rosii ale trandafirilor japonezi... Pe margine sint banci care privesc inspre "Nemaivazuta" si in fiecare zi aici se aduna si discuta pensionari, femei cu bebelusi in carucior, studentii care isi rasfoiesc cursurile si maninca un bocadillo (sandwici). Si nu lipsesc vesnicii indragostiti care merg tinindu-se de mina si privindu-se in ochi.

Am stat si eu in parculet... admirind aceasta parte a bisericii, (Fatada Nasterii) si tot nu am reusit sa vad, sa cuprind si sa inteleg toate amanutele. Formele sunt foarte diferite de cele a bisericilor obisnuite. Stai perplex in fata unei geometrii neobisnuite... curbe abstracte... si linii oblice. Realizezi cu greu si nu imediat ca o cladire poate fi realizata si pe directii care nu sunt neaparat numai pe vericala si orizontala. Acest lucru il observi mai in detaliu cind ai ajuns si la fatada opusa, cea dinspre vest (Fatada Patimilor).

Si iata ce-mi spune El Científico, (stiintificul, adica omul de stiinta, savantul), care m-a purtat in “buzunarul de la piept”, pe vremea cand nu puteam iesi amandoi din tara, iar apoi, dupa ’90, vremurile s-au schimbat si l-am insotit de-adevaratelea si vai, cat am fost incantata si cat m-am minunat si bucurat de tot si toate!

Deci, de la El Científico citire: “Fizicienii, care au studiat monumentul si cu simtul practic al echilibrului au constatat ca arhitectul catalan a utilizat pentru prima oara in lume teoria “fortelor inverse”. Pe scurt, Gaudi ar fi realizat schema bisericii din sfori si a atirnat-o cu capul in jos. Acolo unde el prevedea ca vor exista sarcini importante de sustinut a atirnat greutati si a studiat in felul acesta directiile de propagare a fortelor de intindere prin masurarea unghirilor intre sforile de sustinere. Aceste unghiuri le-a folosit intocmai, (atunci cind a inceput constructia reala a templului), stiind ca fortele se vor propaga dupa aceleasi directii dar in sens invers.”

Daca ai timp si rabdare sa stai la coada ca sa-ti cumperi bilet de intrare poti sa vizitezi in interior cripta unde este inmormantat Gaudi. Un lift te poate duce intr-unul din turnuri de unde poate fi admirata “toda la Barcelona” (toata Barcelona).

As putea concluziona? Bizara. Stanie. Halucinanta. Coplesitoare. Incredibila. NEMAIVAZUTA. UNICA… si adjectivele, metaforele, epitetele, comparatiile si toate celelalte figuri de stil, cred ca, niciodata nu s-ar termina!

Si am o amintire pe care nimeni si nimic n-o sa mi-o stearga din suflet si din memorie, niciodata! Tarziu intr-o seara, intorcandu-ma acasa (locuiam pe Calle Marina, la un minut de Sagrada), intre doua turnuri s-a oprit pentru o clipa luna-lunera in vesmintele ei de Crai Nou. Si de-abia atunci am constientizat intelesul versurilor din poezia populara a Mesterului Manole: "Manastire-nalta, / cum n-a mai fost alta... " si am murmurat cantecul lui Ciprian Porumbescu al nostru: “Crai nou, Crai nou, Crai nou, / la noi, la noi, la noi, /BINE-AI VENIT! ”. Si m-a cuprins o tristete mare, mare, mare … mare cat un ocean. Va mai adasta Craiul Nou intre turnurile Sagradei si in 2041, … si in 2100 si in... “Noi singuri nu vom fi si-a doua oara”, vorba poetei Magda Isanos.

Si m-am gandit ca...

Si aici, firul povestii, deocamdata se intrerupe. Dar povestile bune si frumoase nu se sfirsesc niciodata, deci, va urma...

---

VIZUALIZĂRI: 6335 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI