Din nou Royal Bay

TIPĂREȘTE

Dupa experienta foarte frumoasa de anul trecut am hotarat ca si vara aceasta sa ne petrecem o saptamana din concediu in aceasta locatie incantatoare, asa ca am inceput cautarea de oferte inca de la inceputul anului. Acesta a fost al cincelea concediu in Sveti Vlas dintre care primele trei le-am petrecut la Garden of Eden iar ultimele doua la Royal Bay, preturile dintre cele doua fiind in favoarea lui Royal Bay, care la bani mai putini, pentru conditii similare ofera si mic dejun. De data asta am reusit sa atragem inca doua familii cu copii, astfel incat a fost prima vacanta in care am plecat in grup mai mare pe litoralul bulgaresc.

Dupa cum spuneam, am inceput sa cautam oferte inca de la inceputul anului asa ca prin februarie am achizitionat voucerele, platind in jur de 1800 de lei de familie, pentru apartamente cu un dormitor si mic dejun inclus, in perioada 21-27 iulie. Spre deosebire de Garden Of Eden unde discountul este cu atat mai mare cu cat biletul este achizitionat mai devreme, la Royal Bay discountul pentru early boooking este liniar de 10 la suta pana la sfarsitul lunii aprilie, singurul motiv de graba fiind pur si simplu teama ca nu vom mai gasi locuri pentru intreg grupul nostru. In prealabil am solicitat telefonic o oferta direct de la managerul hotelului, dar pretul solicitat a fost mai mare asa ca in cele din urma am achizitionat voucerele prin agentie.

In ce priveste traseul ales, acesta a fost ca de obicei Buzau-Urziceni-Slobozia-Calarasi-Silistra-Dobrich-Varna-Obzor-Sveti Vlas. Am plecat in jur de ora 3 jumatate noaptea, iar pe la 6 dimineata traversam Dunarea cu bacul la Ostrov. Ca de obicei am oprit la primul bac, unde am constatat ca bacurile au fost schimbate, fiind mai noi, iar coborarea si urcarea facandu-se in conditii mult mai bune. Pretul unei traversari pentru autoturisme este de 35 de lei. Imi aduc aminte ca in urma cu cativa ani exista si optiunea de a cumpara bilet dus- intors pentru doua traversari, la intoarcere trebuind sa pastrezi bonul fiscal primit. Acum nu mai exista aceasta optiune trebuind sa cumperi bilet atat la dus cat si la intors.

Ajunsi in vama la Silistra, am trecut foarte repede, vamesii nu au mai introdus datele din pasapoarte si buletine in calculator ci au verificat sumar documentele si ne-au urat drum bun. Am schimbat ceva banuti la parterul primului bloc pe partea dreapta, la un curs foarte bun 1 leu =0,4 leva, iar rovinieta am achizionat-o de la primul peco pe partea stanga, dar nu mai retin exact cat am platit pentru o saptamana, parca 40 sau 45 de lei. In ce priveste cursul valutar, am mai schimbat bani si in Sveti Vlas, unde exista case de schimb valutar la tot pasul, cursul fiind de 1 leu =0,39 leva. Recomand casa de schimb valutar de la intrarea supermarketului Mercur, unde am schimbat de mai multe ori fara sa avem surprize neplacute.

Drumul prin Bulgaria imi creeaza mai mereu aceleasi senzatii. Silistra pare un oras tern si parasit la primele ore ale diminetii, iar in satele dintre Silistra si Dobrych rar vezi cat un om pe strada in timp ce casele intalnite par foarte saracacioase. In urma cu cativa ani am avut parte de un episod funny in Silistra, cand asteptand la o intersectie culoarea verde a semaforului am asteptat cateva minute sa se faca verde, iar pana la urma am fost claxonat de un bulgar din spate, intelegand in acest fel ca, culoarea verde a semaforului nu functiona.

Dobrychul pare putin mai animat, de fapt drumul te poarta pe o varianta a orasului asa ca nu vezi mai nimic din oras. Drumul dintre Dobrych si Varna a fost modernizat, iar Varna este de-a dreptul spectaculoasa prin asezarea ei pe tarmurile golfului cu acelasi nume, dar si in jurul lacului omonim, existand doua canale navigabile care leaga lacul Varna de golful Varna.

Drumul dintre Varna si Burgas este asemanator cu cel care leaga Constanta de Mangalia cu mentiunea ca la noi exista un drum cu doua benzi pe sens in timp ce la ei este o sosea cu o singura banda pe sens. Dupa ce treci de Obzor drumul se desprinde de coasta Marii Negre si traverseaza muntii Stara Planina apropiindu-se din nou de mare la intrarea in Sunny Beach. La prima intersectie din Sunny Beach se vireaza la stanga apoi dupa 200 de metri inca o data la stanga. Deja pare ca ai intrat in alta lume. Soseaua este foarte buna, pe partea dreapta se vede marea, iar peste tot vezi hoteluri si resorturi cu arhitectura incantatoare.

Faptul ca am convins inca doua familii sa ne urmeze a insemnat si o responsabilitate in plus, pentru ca de multe ori am facut pe ghidul iar micile aspecte pozitive sau negative le-am simtit ca pe mici succesuri sau insuccesuri personale 

Deoarece am ajuns destul de devreme, am parcat masinile in afara complexului si am mers la receptie pentru confirmarea rezervarii. Ni s-a confirmat rezervarea si am fost informati ca vom fi cazati in jur de ora 14, care este si ora oficiala pentru check inn. Am lasat numarul de telefon la receptie, pentru a fi sunati in caz ca ne putem caza mai devreme. Deoarece mai erau cateva ore bune, am hotarat sa mergem la mare ceea ce am si facut dupa ce ne-am echipat pentru plaja in toaleta de langa receptie. Am regasit plaja de anul trecut, o plaja mica si oarecum salbatica, marginita de stabilopozi, fara sezlonguri si salvamari. Ne-am intins cearsafurile pe nisip, iar cei mici au inceput sa se balaceasca.

La un moment dat am vrut sa ma uit la telefon pentru a verifica daca am fost sunat de la receptie, constatand ca nu imi mai gaseam borseta. Rememorand ce am facut, mi-am dat seama ca mi-am uitat gentuta respectiva pe o masuta din holul hotelului in apropierea locului de joaca din incinta hotelului. Am pornit spre receptie cu inima cat un purice pentru ca in borseta aveam actele, banii, cheile masinii, etc. Din fericire am fost intampinat de fata de la receptie care ma astepta cu borseta intacta. Am multumit din inima, hotarat sa ma revansez intr-un fel sau altul, dar din pacate intentia nu s-a materializat, deoarece am lasat totul pe ultima zi, cand receptionera respectiva nu a lucrat.

Pana la urma ne-am cazat in jur de ora 14, prietenii nostri primind apatamente in corpul B la etajul 1 si la etajul 3, iar noi am primit camera in corpul A la parter. Royal Bay este un hotel care are forma literei U, pe mijloc aflandu-se receptia si restaurantul, pe partea stanga aflandu-se corpul B si pe dreapta corpul A. Ambele corpuri beneficiaza de lifturi moderne si incapatoare. Pe palierul nostru am observat ca se aflau 10 apartamente, deci estimez ca in total sunt in jur de 60 de apartamente. Am constatat ca unii dintre prietenii nostri au primit apartamentul in care am fost si noi cazati anul trecut 

In ce priveste apartamentul nostru acesta a fost asa cum ne asteptam, compus din hol, in dreapta baia, in fata dormitor, in stanga living mare cu chicineta utilata complet. Exista si un balcon marisor cu acces atat din living cat si din dormitor. Balconul era dotat cu masa si 2 scaune dar si cu uscator de rufe si era orientat spre restaurant si spre piscina. Datorita pozitionarii apartamentul nostru era ferit de razele soarelui mare parte din zi, astfel incat nici nu am folosit aerul conditionat. Celelalte doua apartamente erau pozitionate spre nord aflandu-se in bataia soarelui in prima parte a zilei, dar asta nu a fost un inconvenient major deoarece in apartamente exista draperii care fac intuneric in plina zi, iar aerul conditionat functioneaza foarte bine.

Toate cele 3 apartamente primite au fost asemanatoare ca si dotari, desi nu identice.

Deoarece in cele mai multe din vacantele la vecinii bulgari, fie ca a fost la munte sau la mare, am fost cazati in aparthoteluri stiam la ce sa ne asteptam, asa ca o sa incerc sa punctez cateva aspecte. In primul rand mobila este de buna calitate (gen ikea) la fel ca si tamplaria usilor si a ferestrelor. Apartamentele sunt dotate cu televizoare LCD cu diagonala destul de mare, existand si un modem pentru wifi in camera a carui parola era notata pe spatele aparatului. Baia spatioasa, dotata cu cada si instalatii care functionau foarte bine. Chicineta utilata cu de toate, astfel incat se poate gati fara probleme. Am mai remarcat frigiderul de dimensiuni rezonabile, diferit de minifrigiderele specifice camerelor de hotel de pe litoralul nostru. In living exista o canapea extensibila, iar dormitorul beneficiaza de pat matrimonial. In dormitor exista un sifonier de mari dimensiuni in interiorul caruia am gasit masa si fierul de calcat, dar si o comoda cu sertare si oglinda.

Exista si aspecte mai putin placute pe care nu pot sa le omit, dar care nu au fost deranjante si nu ne-au stricat buna dispozitie. In primul rand canapeaua extensibila din apartamentul nostru nu era intr-o forma prea buna, avand pe mijloc o denivelare, in timp ce in apartamentul prietenilor nostri canapeaua era foarte buna, dar patul din dormitor scartaia destul de rau la fiecare miscare. Pentru mine un alt aspect mai putin placut a fost cada prevazuta cu perdea. Mi se pare imposibil sa faci dus fara sa stropesti pe jos, in conditiile in care pe jos in baie nu exista nimic, doar gresie. As mai trece ca aspect mai putin placut si faptul ca desi chicineta era utilata cu de toate, vesela nu era la fel existand cani, pahare, linguri, furculite, etc de tipuri diferite 

Anul trecut micul dejun era a la carte, putand sa alegi din 5-6 variante, calitatea mancarii fiind foarte buna, iar restaurantul l-am considerat unul dintre punctele forte ale hotelului. Pe aceste considerente am laudat foarte mult restaurantul in fata intregului grup. In dimineata celei de-a doua zile, am ajuns primii din grupul nostru la restaurant, unde am avut surpriza sa constatam ca micul dejun este bufet suedez. Intr-un colt al restaurantului (care nu are dimensiuni foarte mari), pe doua mese alaturate erau cateva platouri. Initial totul mi s-a parut saracacios, am vazut oua doar fierte, nu erau bauturi, nu era cafea, iar platourile de pe mese pareau mai mult goale decat pline.

Pana la urma totul a fost bine, lucrurile clarificandu-se pe parcurs. In primul rand exista doi chelneri Ilya si Andrei, pe ultimul stiind-ul de anul trecut. Mancarea a fost de buna calitate, cei doi baieti reumpland platourile cat de repede puteau, iar la cerere am primit omleta sau oua ochiuri, dar si cafea care se facea la espresorul de la bar fiind foarte buna. De asemenea tot la bar erau doua carafe cu suc din care te puteai servi, sucul era la cutie, iar cineva din grup l-a recunoscut ca fiind de la Lidl. Am mancat oua sub toate formele (fierte, ochiuri, omleta), sunca, sunca prajita, branza, cascaval, salam, rosii, castraveti, foietaje, lapte si cereale, ceaiuri, unt, gem, diverse checuri si prajiturele, fructe (pepene, caise, piersici, banane). Din pacate nu exista decat paine toast, existand si un toaster. Mancarea servita la micul dejun a fost de buna calitate, iar ambianta restaurantului una deosebita. Restaurantul este micut, existand cateva mese inauntru, dar si 4 mese pe terasa, cu vedere catre piscina si catre mare. De multe ori nu ne induram sa plecam la plaja, lenevind cu cafele in fata pe terasa restaurantului. De mentionat ca nu am platit nimic in plus pentru ce am solicitat in plus la micul dejun, iar acesta se serveste de la ora 8 pana la 10 jumatate.

Fata de anul trecut restaurantul are un program redus, doar pana la ora 18 jumatate. Datorita acestui program nu am putut sa luam cina la restaurant hotelului. In schimb am frunzarit cate ceva la masa de pranz, preferand ca masa de seara sa o servim la alte restaurante din statiune. Am constatat ca meniul s-a micsorat ca si numar de preparate, iar acestea si-au pierdut din aspect dar nu si din calitate. Grupul nostru a consumat ciorba de pui, fajetas, hamburger, ceafa de porc la gratar, etc. Preparatele au fost bune, destul de ieftine, dar parca si-au pierdut din aspectul de anul trecut, cand de cele mai multe ori cand ni se aducea mancarea exclamam ”wow”.

Inca de anul trecut am schimbat cateva vorbe cu managerul hotelului Nicolai, iar anul acesta cand am ajuns i-am adus aminte ca am vb la telefon in februarie, acesta aducandu-si aminte si zambindu-ne de fiecare data cand ne intalneam. Am avut parte de o surpriza placuta, cand intr-o dupaamiaza, cand ne-am intins mai mult la o masa de pranz, masa noastra fiind foarte animata, Nicolai intrand in restaurant a facut cinste cu cate o bautura la toata lumea. Gestul ne-a impresionat nu atat prin amploare, cat datorita faptului ca ne-a facut sa ne simtit foarte bine. De altfel la plecare, i-am daruit lui Nicolai o sticla de vin vechi adusa din tara, iar cuvintele lui au fost ” you are very special guest for us, please come back next year”.

Celelalte mese le-am luat la restaurantul hotelului vecin Paradise Dream, unde am mancat foarte bine si la preturi bune. De asemenea am mai servit masa si in centrul Sveti Vlas intr-unul din restaurantele de pe strada principala, dar chiar si in Nessebar. Am constatat ca meniurile restaurantelor se aseamana foarte mult, preturile fiind putin mai mari pentru cele situate mai in centru.

Intruna dintre zile, cand vremea nu a fost propice pentru plaja, am facut un drum pana la Nessebar dupa ”reteta” testata anii trecuti, respectiv transport cu autobuzul. Am intampinat aceleasi neajunsuri ca si anul trecut, respectiv autobuzele foate aglomerate si fara aer conditionat. Deoarece grupul nostru a fost marisor a trebuit sa asteptam 2-3 autobuze ca sa ne putem urca toti. Pretul unui bilet Sveti Vlas – Nessebar fiind de 2 leva atat ptr adulti cat si pentru copii. Din pacate am avut parte si de o mostra de nesimtire balcanica din partea taximetrisilor bulgari.

Deoarece la dus a trebuit sa asteptam un autobuz, am intrat in vorba cu un taximetrist bulgar care ne-a solicitat 35 de leva pentru o cursa pana la Nessebar. Pana la urma am refuzat, deoarece ne-ar fi trebuit cel putin doua taxiuri pentru tot grupul. Din pacate, din cauza caldurii din autobuz si a drumului destul de lung, celei mici i s-a facut rau, iar cand am coborat din autobuz a vomat, asa ca excursia nu a mai avut nici un farmec ptr noi, gandindu-ne mai ales la intoarcerea la hotel. Totusi situatia nu a avut urmari neplacute, cea mica si-a revenit si nu au fost probleme, dar atunci pe moment a fost destul de neplacut. Ne-am continuat vizita prin Nessebar ba chiar am luat si pranzul la un restaurant cu specific pescaresc, unde am mancat peste din Marea Neagra intr-o ambianta deosebita.

La plecare, statia de unde pleaca autobuzele cu calatori spre diferite statiuni era arhiplina, dupa cum ne asteptam. Ca sa ajungem mai repede si sa evitam aglomeratia, am incercat sa apelam la un taxi. In apropiere este o statie de taxiuri unde erau multe taxiuri, iar taximetristii vorbeau intre ei in mai multe grupuri. M-am dus la primul grup si le-am spus ce dorim, respectiv doua taxiuri pana la Sveti Vlas. Ni s-a cerut cate 50 de leva pentru fiecare taxi, ceea ce mi s-a parut foarte mult, nu neaparat datorita distantei de doar cativa kilometri (maxim 10), cat mai ales ofertei primite dimineata de 35 de leva ptr aceeasi cursa. Pana la urma am negociat la 40 de leva pentru fiecare taxi, iar eu m-am intors la grup ca sa le spun ce am rezolvat, urmand sa hotaram cu totii ce aveam de facut. Ne-am hotarat sa mergem cu taxiul in detrimentul autobuzului, asa ca ne-am indreptat spre statia de taxiuri. Intre timp insa, probabil intuind faptul ca ne aflam in dificultate, taximetristii s-au razgandit, spunand ca nu pot face cursa respectiva decat pentru 50 de leva, invocand traficul mai aglomerat pe sensul de mers Nessebar – Sveti Vlas.

Am fost salvati de aparitia unui autobuz, care spre surprinderea noastra a fost destul de liber si ne-a dus fara alte evenimente pana in Sveti Vlas. Desi era de asteptat, am ramas totusi surprins de reactia taximetrisilor, care preferau sa stea degeaba, in loc sa faca curse, dar probabil ca au si ei socotelile lor, asa ca nu ne-am intristat prea tare, mai ales ca totul s-a terminat cu bine.

In alta seara am facut din nou o vizita la parcul de distractii din Sunny Beach, pe care il stiam din anii trecuti. Destul de interesanta plimbarea pe aleea de promenada din centrul statiunii, zona foarte animata, plina de turisti in marea majoritate rusi, englezi, nemti, etc. Parcul de distracii in sine, a ramas neschimbat, cele mai interesante atractii fiind un montagne russe (care la un moment dat face o intoarcere completa), niste ”lanturi” care se rotesc la inaltime mare, dar si o catapulta gigantica pentru doua persoane actionata cu benzi elastice. Ne-am distrat foarte bine, atat copiii cat si adultii, un adolescent din grup incercand si catapulta, senzatiile fiind foarte tari. Preturile destul de mari, nu mi le mai amintesc exact, parca in jur de 15 leva si 20 de leva ptr catapulta.

In ce priveste Sunny Beach, de fapt centrul statiunii si ceea ce am vazut din autobuz, mi s-a parut foarte mare, aglomerat si galagios. Eu unul nu as alege niciodata o cazare in aceasta statiune in detrimentul Sveti Vlas. Sunt foarte multe hoteluri de 3,4, 5 stele care mai de care mai impunatoare, dar oarecum inghesuite sporind senzatia de aglomeratie.

Prin comparatie mi-a placut mult mai mult straduta principala de promenada din Sveti Vlas, mult mai linistita, cu magazinase si restaurante pe ambele parti. Am servit o cina la un asemenea restaurant, la etaj, atmosfera fiind una deosebita.

Deoarece atat mie cat si celei mici ne plac foarte mult aqua parcurile, am planuit o iesire la aqua parcul din Nessebar, unde am mai fost o data in urma cu cativa ani. Am inceput sa ma documentez, dar am fost dezamagit de preturile foarte mari. Singurul aspect pozitiv este ca exista maxi taxi special pentru parcul acvatic, care banuiesc ca este gratuit, si care sunt de obicei mult mai libere decat autobuzele transportului in comun. Din cate imi aduc aminte pretul unui bilet pentru o zi era de 44 leva pe zi, iar copiii peste 130cm sunt considerati adulti. La pretul biletelor de access, s-ar mai fi adaugat cheltuielile din interior estimand un total in jur de 200 de leva de familie, ceea ce mi se pare foarte mult ptr o singura zi.

Am renuntat la idee si ne-am limitat la piscina Royal Bay, care este foarte frumoasa, are o forma deosebita, cu sectiune pentru copii, si este marginita de numeroase sezlonguri si umbrele de foarte buna calitate. Exista de asemenea si un mic loc de joaca, cu leagan si tobogan situat oarecum la umbra.

Zilele au trecut repede, la final ramanand cu impresia ca nu am facut tot ce ne-am propus si ca am mai fi putut sta o saptamana fara sa ne plictisim  La intoarcere am ales acelasi traseu, totul decurgand foarte bine, in afara de aprox. o ora pierduta in vama de la Silistra datorita schimbului de ture al vamesilor romani.

In incheiere recomand Royal Bay Aparthotel, dar si Sveti Vlas ca statiune tuturor celor care doresc concedii relaxante si linistite, la preturi rezonabile.

---

VIZUALIZĂRI: 1489 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI