Un resort care m-a surprins sau adevărul meu despre Rixos Montaza Alexandria

TIPĂREȘTE

Perioada sejurului: 7 – 10 iunie 2026

Alegerea Egiptului ca destinaţie de vacanţă a devenit deja o normalitate pentru noi, astfel că şi anul acesta am „recidivat” 😊, cu câteva mici variaţii cauzate de schimbarea priorităţilor.

După ce am descoperit hotelurile din Egipt ale lanţului Rixos, care-mi oferă condiţiile şi serviciile dorite şi care se pliază cel mai bine pe gusturile şi aşteptările mele de la o vacanţă în general, un resort Rixos va fi mereu prima mea opţiune 😊. Sunt fan Rixos, recunosc, după douăsprezece săptămâni minunate petrecute doar la resorturile din Egipt ale acestui lanţ. Cred că nu am ratat niciunul :p. Nu construiesc ei hoteluri câte pot eu vizita =))

Încă din toamna anului 2024, aflată în Sharm el Sheikh la un alt Rixos, cum altfel? 😊, mi-a atras atenţia noul Rixos Premium Alamein, un hotel absolut spectaculos ca arhitectură, mult diferită de stilul arab cu care mă obişnuisem, nu la Marea Roşie, ci la Marea Mediterană, intens promovat în celelalte hoteluri egiptene din lanţ. Tentaţia de a-l vizita era mare, dar mai trebuia rezolvată problema zborului până acolo.

Anul următor (2025) a venit cu o veste bună: introducerea de zboruri charter săptămânale din Bucureşti, dar şi cu o problemă în plus pentru mine după ce am aflat şi de noul resort Rixos din Alexandria. Aveam o mare dilemă: pe care să-l aleg? Nu-i vorbă că eu le-aş fi vrut pe amândouă şi căutam variante convenabile pentru transferul de la unul la altul, distanţa dintre ele fiind apreciabilă. Îmi făcusem planuri și în legătură cu ce tip de cameră să aleg la fiecare dintre cele două, însă în final am ales cu totul altceva, o vacanţă mult diferită de toate celelalte de până atunci, prima mea croazieră! , iar „Mediterana Egiptului” s-a amânat pentru 2026, chiar dacă preţurile erau mult mai mari ca în 2025.

Încă din timpul documentării intense de anul trecut, Rixos Montaza mi se părea un resort tare ciudat, şi nu atât din cauza suprafeţei imense pe care se întindea, cât mai ales din cauza tipurilor de camere mult diferite între ele ca aspect şi condiţii, precum şi a răspândirii acestora pe întreg teritoriul resortului. Anul trecut pusesem ochii pe nişte camere tare şmechere situate chiar pe plajă, într-o construcţie lungă, dar joasă, parter şi etaj. Mie mi-au plăcut cele de la etaj. Mi-au plăcut aceleaşi camere şi anul acesta, dar nu mi-a mai plăcut preţul lor ☹, care crescuse cu peste 800 de euro de la un an la altul, aşa că m-am reorientat spre altele mai ieftine.

Cele mai ieftine camere erau şi acelea interesante, deoarece ofereau o intimitate deosebită în comuniune cu natura, variantă pe care nu o încercasem niciodată, dar care a picat instantaneu pentru că, oricât de greu de crezut ar părea, aveau două mari minusuri: nu erau dotate cu televizoare, de neconceput pentru soţul meu, şi nici internet nu aveau, inacceptabil pentru mine, însă eu măcar aveam soluţii simple la îndemână, prin cumpărarea unei cartele SIM locale rezolvând problema internetului.

Cristi de la AFA Travel m-a salvat şi de această dată oferindu-mi varianta perfectă, ideală pentru mine, o variantă combinată: trei nopţi la Rixos Montaza Alexandria şi patru nopţi la Rixos Premium Alamein, în camere deluxe, în regim ultra all inclusive, cu zbor şi toate transferurile incluse. Aşa împăcam şi capra şi varza :D

Preţul variantei combo era mai mare decât preţul pentru o săptămână la fiecare dintre ele luate separat. Era de aşteptat ca preţul să crească din cauza transferului suplimentar pe distanţa de 120 kilometri dintre cele două hoteluri.

Nu aveam mare încredere în seriozitatea touroperatorului de pe această destinaţie, pentru care avea exclusivitate în România, deci nu puteam alege altul, nici contextul general nu era cel mai favorabil, astfel că am mai achitat în plus 38 euro de persoană pentru un aşa numit „Price Protect” , chiar dacă am rezervat cu doar o lună înainte, pentru a evita o majorare a preţului sejurului, şi aşa prea mare, pe motiv de kerosen etc. Soţul a zis că nu trebuia să plătesc, dar... mie mi-a fost frică să risc o eventuală suplimentare mai mare.

Preţul final al acestei săptămâni de sejur, cu cele două hoteluri Rixos de la Marea Mediterană, ultra all inclusive, avion şi transferuri, cu Price Protect şi cu o mică reducere primită de la agenţia saitului, a fost de 2910 euro. Cam mult...

Cu avionul, desigur, cu o cursă charter.

Cum spuneam, am făcut rezervarea cu aproximativ o lună înainte de plecare şi am plătit avansul. A urmat o perioadă de aşteptare lungă şi stresantă pentru mine până a sosit confirmarea rezervării. Nu credeam că este posibil aşa ceva. Nu aveam nevoie de o nouă confirmare a neseriozităţii acestui touroperator, care avea exclusivitate pe această destinaţie, dar am primit-o ☹. Aproape două săptămâni s-a jucat cu nervii mei până când, după 13 zile! , a confirmat. Greu de găsit vreo explicaţie rezonabilă cât timp locuri la avion existau, la fel şi camere libere în ambele hoteluri. Mă întrebam ce surprize mai urmează...

În varianta iniţială, se zbura cu un low cost ucrainean, Sky Up. Orarul de zbor anunţat era incredibil de avantajos, însă nu şi pentru noi, pe care orele acelea imposibile ne doborau la propriu. Cu Otopeni 03.05 - Alamein 05.45, câştigam integral prima zi, dar cu prețul unei nopţi nedormite, iar întoarcerea seara, Alamein 21.35 – Otopeni 00.10, îmi oferea şi o a opta zi plină, însă ajungeam zombi la serviciu în aceeaşi zi.

La o zi după primirea confirmării rezervării şi achitarea restului de plată a venit şi modificarea, care nu m-a mirat deloc, însă de această dată mie mi-a convenit. Zburam cu TAROM, ceea ce era mult mai OK şi, cel mai important, la ore „normale” : 09.15 – 12.00 la dus şi 16.00 – 18.30 la întoarcere.

Lucrurile păreau să intre în normalitate şi aşa a fost. Zborurile au fost la timp, relativ scurte şi plăcute.

Am aterizat pe un aeroport micuţ, dar internaţional totuşi, DABAA, aflat la 63 kilometri de New Alamein şi 210 kilometri de Montaza Alexandria. Am achitat taxa de viză, recent majorată la 30 USD de persoană, am completat cartonaşele de intrare în ţară, ne-am recuperat bagajele şi am căutat reprezentantul agenţiei care urma să ne asigure transferul.

Am constatat că din tot avionul doar noi doi alesesem Alexandria, astfel că am beneficiat de transfer privat până la hotel cu o Toyota Corolla şi am plecat imediat la drum. Mie mi s-a părut tare obositor acest drum, 210 kilometri parcurşi în 2 ore şi 40 minute, fără oprire.

Am îndoieli serioase că alţii ar fi putut ajunge de la aeroport la hotelul din Alexandria cu autocarul în circa două ore, la fel cum mi se pare extrem de improbabil ca două săptămâni mai târziu să fi crescut brusc numărul celor interesaţi de o vacanţă în Alexandria atât de mult încât agenţia să le asigure transferul cu ditamai autocarul :D

Înţepenisem pur şi simplu şi nu mai aveam răbdare. Cea mai mare parte a drumului a fost în regim de autostradă, şoferul a condus constant cu 130 km/h, însă filmul s-a rupt la intrarea în Alexandria când ne-am blocat într-un trafic de coşmar. Am avut o senzaţie de deja vu amintindu-mi de Cairo, unde se circula aproape la fel de haotic, aici fiind totuşi parcă ceva mai curat la periferie. Cine nu ştie cum se circulă în Cairo sau în Alexandria, să încerce să-şi imagineze un drum cu trei benzi pe sens pe care se formează cinci sau chiar şase şiruri de maşini şi toţi se grăbesc, schimbă benzile, prioritatea fiind acordată cumva la mica înţelegere prin contact vizual între şoferii implicaţi. Obositor şi stresant pentru mine chiar ca pasager.

Despre experienţa zborului cu avionul la Marea Mediterană am povestit deja mai pe larg 😊

Rixos Montaza Alexandria a fost deschis în anul 2024. Este clasificat la categoria 5* lux, în mare parte justificată.

Se bucură de o poziţionare superbă în mijlocul Grădinilor Montaza, fostele grădini private regale, devenite parc public după ce Egiptul a devenit republică. În opinia mea, tocmai această poziţionare deosebită constituie principalul său atu.

Dispune de un teritoriu imens de 1.554.307 metri pătraţi.

Ajunsă acolo, mi s-a confirmat impresia iniţială din faza de documentare de acasă cum că Rixos Montaza Alexandria este un conglomerat de mai multe hoteluri, parte din ele preluate şi renovate capital de către cei de la Rixos, parte nou construite, lucrurile nefiind prea clare nici la faţa locului şi nici menţionate explicit pe saitul oficial. Toate acestea, oricât de diferite ar fi, funcţionează sub acelaşi nume unic: Rixos Montaza Alexandria. Fiecare hotel component se rezervă distinct, implicit, în momentul în care turistul alege tipul de cameră dorit şi nu ar trebui să existe confuzii.

În scurtul meu sejur petrecut la Montaza, am încercat să identific şi să vizitez toate hotelurile componente şi voi încerca să le prezint cititorilor, aşa cum le-am văzut eu.

Cel mai impresionant dintre toate este Salamlek Palace, vechi palat regal transformat într-un boutique hotel cochet, micuţ, dispunând de doar patru camere duble şi paisprezece suite. Dublele mi s-au părut cam micuţe, cochete, frumos decorate, deşi tot decorul acela mi s-a părut cam prea încărcat şi prea înghesuit pentru gustul meu, însă defectul major din punctul meu de vedere îl constituie lipsa balcoanelor şi a vederii la mare. Nici măcar suitele nu au toate balcon.

La parterul palatului în partea dreaptă se află un restaurant elegant, La Comtesse, cu specific franţuzesc, unde am mers într-o seară pentru o cină „aristocratică” , într-o atmosferă deosebită, cu mâncare gustoasă şi rafinată, beneficiind de o servire impecabilă.

La câteva zeci de metri de Salamlek Palace, coborând spre mare, se află King Fouad Lodges, cel care mi-a atras atenţia încă de anul trecut, pentru poziţionarea excelentă chiar pe plajă şi pentru vederea frontală la mare din toate camerele şi suitele. Este o construcţie lungă şi joasă, parter şi etaj, dar mai mult parter 😊, oferind cazări confortabile în 68 camere Premium cu suprafaţa de 46 metri pătraţi, 8 suite Superioare cu suprafaţa de 90 metri pătraţi, cu living şi dormitor, şi 4 suite Premium cu o suprafaţă generoasă de 140 metri pătraţi, cu living, două dormitoare şi două băi. Camerele aflate la parter dispun de terasă cu ieşire directă la plajă, fiind preferate de familiile cu copii. Am fost chiar surprinsă de numărul mare de copii cazaţi aici. Eu ochisem iniţial o cameră la etaj. Nu am rezistat curiozităţii de a vedea ce am pierdut din dorinţa de a plăti mai puţin pentru acest sejur oricum cam scump pentru bugetul meu, astfel că am tras cu ochiul într-una din camerele de la etaj în timp ce se făcea curăţenie şi mi-a plăcut ce am văzut. Mi-a plăcut mobilierul modern şi aspectul general parcă mai vesel al camerei, altfel la fel de spaţioasă ca şi a mea, precum şi vederea fabuloasă la mare care merita toţi banii, dacă-i aveam :D.

La parterul clădirii funcţionează restaurantul principal Turqoise, deschis pentru cele trei mese principale ale zilei, în sistem bufet suedez, cu o terasă generoasă cu o vedere frumoasă la mare.

La limita stângă a resortului cum priveşti spre mare şi cel mai aproape de poarta Mandara de intrare în grădini, se află hotelul Nariman, cu cea mai mare capacitate de cazare, aici aflându-se camerele deluxe cu suprafaţa de 46 metri pătraţi, 100 cu vedere la grădină (cele mai ieftine) şi 136 cu vedere la mare, mai exact spre mare, deoarece camerele de la etajele inferioare au vederea obturată de copacii înalţi din grădină, precum şi câteva suite cu vedere la mare sau la grădină.

Interesant mi s-a părut faptul că, la data vizitei mele, doar jumătatea din dreapta a clădirii cu şase etaje în forma literei S era funcţională, cealaltă jumătate fiind închisă (încă în construcţie sau renovare majoră).

Sub nivelul recepţiei, se află restaurantul principal Veranda, deschis doar pentru micul dejun, probabil din cauza gradului mai redus de ocupare a întregului resort, dar şi a faptului că imensa majoritate a turiştilor avea doar micul dejun inclus.

În iunie, pe plaja de la Nariman în capătul din stânga spre Sheraton Montazah erau în construcţie, aproape finalizate, şi câteva viluţe (chalet-uri) chiar pe plajă, o opţiune interesantă pentru viitor.

Mie însă mi-au plăcut cel mai mult vilele din partea dreaptă a hotelului Nariman, foarte cochete, foarte noi, foarte aproape de plajă. Dacă voi reveni cândva la Rixos Montaza Alexandria, un chalet din acesta mi-aş alege😊

Plecând de la Montaza Palace am coborât uşor spre Cleopatra Forest, care găzduieşte cele 31 de bungalow-uri, cu una, două sau trei camere pentru familiile mai numeroase ori grupuri de prieteni, Deşi în parcare erau vreo 3-4 maşini, zona mi s-a părut destul de pustie. Mi-a plăcut mult liniştea şi serenitatea locului, căsuţele individuale, cu terasă şi hamac proprii, aflate la umbra naturală din grădină, chiar dacă era parcă prea linişte şi pentru mine care caut odihna în vacanţele mele.

Când am făcut rezervarea, aceste bungalow-uri erau cele mai ieftine variante de cazare de la Rixos Montaza şi m-ar fi atras nu atât preţul, cât ideea de comuniune cu natura şi tentaţia de a încerca ceva diferit. Nu am ales o cazare aici din cauza lipsei televizoarelor, ştiu pare incredibil când vorbim de un resort Rixos de cinci stele lux, precum şi a internetului, dar tocmai ăsta era conceptul, unul detox&wellbeing, al acestei cazări. Soţul meu nu ar fi acceptat să nu aibă televizor în cameră, deci a picat instantaneu această variantă.

Un alt dezavantaj îl constituie lipsa unui restaurant propriu on site. În recepţie era doar un bar care nici nu ştiu dacă era sau nu deschis. Am văzut afişate nişte oferte pentru micul dejun, câteva variante prestabilite, care, bănuiesc eu, se comandă în prealabil şi sunt aduse de la un alt restaurant din cadrul complexului. Nu mi-ar fi displăcut totuşi să iau micul dejun afară pe „prispa căşii” proprii 😊. Ar fi fost o premieră pentru mine.

Coborând spre mare, am descoperit şi camerele Club. Şi acestea erau la un preţ accesibil, dar mie nu mi-au plăcut şirurile lungi de vile cu un etaj, care găzduiau cele 152 camere şi suite: 24 camere Classic, modeste la suprafaţă şi fără balcon, cred eu, 94 camere Superior şi 34 duplexuri family cu living şi două dormitoare, potrivite pentru familiile numeroase.

Zona The Club nu părea deschisă pentru turişti la data vizitei mele. În plimbarea mea pe acolo eu nu am văzut picior de turist, doar agenţi de pază şi muncitori care trebăluiau pe acolo. Nu exista încă un restaurant propriu şi nici apă în piscine :D. Nu mi-a plăcut nici plaja, neamenajată şi neprietenoasă, din imediata apropiere.

În afara celor CINCI hoteluri identificate de mine ca funcţionând în cadrul complexului Rixos Montaza Alexandria, în plimbările mele prin fostele grădini regale Montaza, am mai descoperit alte două hoteluri, independente de Rixos, Helnan Palace 5* Adult Only şi Palestine Montaza 5*, tot un hotel Helnan.

Şoferul ne-a dus aproape până în faţa recepţiei. Mi-a plăcut lobby-ul modern în care am intrat, cu canapele şi fotolii confortabile şi cu un „candelabru” cu bule tare simpatic. În partea dreaptă se aflau birourile recepţiei. Am lăsat bagajistul să se ocupe de valizele noastre şi eu m-am prezentat cu voucherul şi paşapoartele la recepţie, demarând formalităţile de cazare. Am fost preluată de o recepţioneră tinerică, foarte amabilă, dar mai puţin orientată. Îi explic că sunt repeat guest la Rixos, având la activ foarte multe vizite în ultimii ani, şi îi cer o cameră liniştită la un etaj superior. În scurt timp primesc brăţările de all inclusive, conceptul hotelului şi cardul camerei care îmi fusese repartizate. Cer să văd camera înainte de a duce bagajele şi urc cu liftul până la etajul al cincilea.

Camera era cât se poate de în regulă, exact ce plătisem, park view, care aici însemna, la propriu, vedere spre Grădinile Montaza, atât de frumoase şi bine îngrijite, linişte, aer curat, răcoare. În momentul imediat următor visul frumos îmi este destrămat de un „bizon” egiptean, care îşi testa caii putere ai bolidului pe care îl conducea cu viteză nepermis de mare pe aleile parcului. Asta nu mi-a mai plăcut chiar deloc ☹. Şi nu a fost singurul întâlnit în plimbările noastre prin grădini în cele câteva zile petrecute acolo. Chiar dacă fostele grădini regale deveniseră parc public deschis întregului popor :D, nu ar fi trebuit să fie permis accesul cu maşini, altele decât cele electrice, silenţioase şi nepoluante, tocmai pentru evitarea situaţiilor de acest gen. Chiar dacă ai cazare într-unul din hotelurile de aici, poţi parca maşina undeva în zona intrării şi poţi fi preluat, cu bagaje şi cu tot neamul, de o maşinuţă de golf şi dus la hotelul ales.

Am revenit la recepţie exprimându-mi dezamăgirea că am dorit o cameră liniştită şi nu prea este linişte. Recepţionera dă să îmi explice că nu am plătit vedere la mare şi... asta e. Îi răspund că ştiu exact ce am plătit, dar că nu credeam că „park view” implică, bonus, şi vedere la un drum pe care orice tâmpit poate ambala motorul maşinii proprii când are el chef. Cer să vorbesc cu şeful ei, reamintindu-i că am tot revenit la Rixos pentru că am fost mulţumită de cele oferite şi că am alte aşteptări de la un hotel Rixos. Ies pe terasă să beau o cafea şi să fumez.

Nu trec nici cinci minute şi vine la masa mea o altă angajată, care părea mai şefă aşa, oricum cu o abordare mult mai profi decât prima. Începe cu scuze şi cu texte (şabloane, desigur) despre cât apreciază ei la Rixos satisfacţia oaspetelui care le trece pragul, bla bla bla, că să vorbesc direct cu ea despre orice problemă aş putea avea, pentru ca în final să mă asigure că voi primi imediat o altă cameră care, cu siguranţă, mă va încânta. Aşa a fost... cam 90% :D.

Camera mea se afla la etajul al cincilea, aproape de capătul holului, dar nu aveam mult de mers de la lifturi. Vederea era minunată spre piscine, grădină şi, pe deasupra arborilor seculari, spre mare 😊. Cum naiba au reuşit unii să vadă marea de la etajul al doilea, rămâne un mister pentru mine :D

Accesul în cameră se face cu ajutorul cardurilor primite la cazare, apoi totul e smart 😊

Singurul minus al acestei camere îl constituia comunicarea, printr-o uşă, cu camera vecină. Uşa era încuiată, dar nu asigura o izolare fonică prea bună. Preventiv, eu am lăsat una din valize fix în uşa respectivă.

Pe holul de la intrare se afla un dulap micuţ, destul de prost compartimentat, o parte cu rafturi, puţine! , şi o parte cu bară pentru umeraşe, ocupată în mare parte de halatele de baie cu sigla Rixos, albe şi pufoase, de care eu nu am avut nevoie, precum şi de o masă şi un fier de călcat şi mai inutile pentru mine. Pe un raft din dulapul de pe hol se afla şi seiful electronic laptopsize, cu utilizare gratuită, în care am pus lucrurile importante şi nu prea am mai umblat la el până la plecare. Am avut şi papuci de unică folosinţă. Nu mi-au trebuit.

În continuarea dulapului se afla minibarul şi deasupra acestuia setul pentru prepararea ceaiului şi cafelei, zilnic fiind completate cele consumate. Minibarul conţinea, standard, doar două sticle de apă plată. Am fost puţin şocată, deoarece nicăieri în Egipt nu am găsit atâta „austeritate” , nici măcar la hoteluri mult sub cele din lanţul Rixos. M-a cam enervat faza asta, chiar dacă ştiam că, având ultra all inclusive, îmi puteau umple gratuit minibarul cu produse. La cerere. Însă eu am tot neglijat să cer. My fault. Am întrebat într-o seară la recepţie cum se procedează, mi s-a spus că trebuie să sun de pe telefonul din cameră la nu ştiu ce număr şi să cer ce vreau. Din comoditate, mi-am luat de la bar două doze de suc şi nu mi-a mai trebuit altceva. Nu am sunat nicăieri. Am făcut menţiunea legată de minibar pentru ca aceia obişnuiţi de la alte Rixos-uri să cadă minibarul pe ei când deschid uşa să ştie că există totuşi soluţii.

Baia

Pe partea opusă a holului se afla baia. Baia a fost dotată cu o cabină de duş walk in, separată de restul băii, cu duş fix cu efect de ploaie şi duș mobil, cu scurgere perfectă şi cu un suport pentru cosmetice. 

Am avut la dispoziţie o chiuvetă pătrată încastrată într-un blat din marmură, suficient de mare pentru toate cosmeticele noastre. Ne-au fost oferite gratuit cosmeticele uzuale, în recipiente mari care nu au trebuit suplimentate pe durata sejurului: săpun solid, şampon, balsam, gel de duş şi loţiune de corp marca Angelo Caroli Vanilla & Tabac, binecunoscută nouă de la Rixos Premium Magawish şi Rixos Sharm el Sheikh din anii precedenţi, care mie mi-a plăcut mult, precum şi seturi de periuţe şi pastă de dinţi, set pentru bărbierit, lufă, piepten, pilă de unghii, beţişoare, discuri pentru demachiat, căşti de duş etc. Am avut pahare şi sticle cu apă plată folosită de mine la spălatul pe dinţi şi pe faţă. Pe peretele de lângă chiuvetă era amplasată o oglindă de formă dreptunghiulară, cu iluminare pe contur, iar în partea dreaptă se afla o oglindă de machiaj tot cu iluminare. Uscătorul de păr, puternic şi eficient, era fixat pe peretele din partea stângă. Mi-a plăcut faptul că apăsând un buton, un touch de fapt de pe oglindă, se aprindea doar conturul oglinzii, util de folosit pe timpul nopţii.

Prosoapele, albe şi pufoase, câte trei de fiecare, au fost schimbate zilnic şi a fost OK.

Camera a fost conform aşteptărilor, spaţioasă şi luminoasă, având o suprafaţă de 46 metri pătrați. Mi-a plăcut 😊 Am avut soare toată ziua şi am fost nevoiţi să folosim aerul condiţionat peste zi când eram în cameră. Abia seara se lăsa o răcoare plăcută.

Am avut un pat matrimonial, lat şi foarte confortabil, cu o saltea groasă de calitate. Pernele au fost pe alese, câte două de fiecare, absolut OK. Lenjeria, din bumbac de foarte bună calitate, ca la toate hotelurile Rixos vizitate de noi, a fost schimbată în fiecare zi, poate prea des, dar nu m-am opus :D, deşi aveam posibilitatea să refuz. Patul era încadrat de două noptiere cu sertar și un telefon pe una din ele. Pe tăblia patului erau fixate două lămpi de citit reglabile. Alte două lămpi, tip pendul, atârnau din tavan şi le-am folosit doar pe acelea. Deasupra fiecărei noptiere aveam câte două prize, mai multe întrerupătoare, precum şi un ecran tactil cu ajutorul căruia puteam solicita servicii de curăţenie sau să nu fim deranjaţi.

În continuare, pe aceeaşi parte cu patul matrimonial, se afla o zonă de relaxare, cu două fotolii confortabile, o măsuţă rotundă cu blat de sticlă şi un lampadar.

O oglindă mare, atât de necesară mai ales doamnelor, se afla pe peretele camerei comun cu baia.

Pe partea opusă patului era un ansamblu de mobilier care includea un corp cu câteva rafturi, pe care se afla televizorul smart cu diagonală mare, soţul a fost mulţumit, o masă de toaletă cu oglindă şi un taburet, precum şi câte un suport pentru bagaje la fiecare capăt.

Pardoseala era din plăci de gresie care imitau parchetul, existând un covor măricel acoperit în cea mai mare parte de patul matrimonial. Existau şi perdele, dar şi draperii groase, utile celor care dormeau până mai târziu. Pe mine nu m-au interesat, pentru că mă trezeam oricum devreme.

Balconul meu a fost suficient de spaţios, chiar imens dacă l-aş compara cu cel avut zilele următoare la Rixos Alamein. Era dotat cu două scaune şi o măsuţă mică, pătrată, metalică, care se încingea teribil stând în soare toată ziua. Mi-a lipsit un suport pentru uscarea costumelor de baie, dar am improvizat.

Aerul condiţionat era în sistem centralizat, cu reglaj individual. Acesta a funcţionat excelent şi eficient peste zi. Seara nu mai era necesar.

Curăţenie în cameră s-a făcut zilnic, cu golirea coşurilor de gunoi, schimbarea lenjeriei şi a prosoapelor, spălat pe jos, dezinfectat prin baie. Am fost mulţumită de prestaţia cameristei, pe care am recompensat-o abia în ultima zi.

Rixos Montaza Alexandria este un resort multi board.

La data sejurului meu, imensa majoritate a turiştilor cazaţi la oricare din hotelurile componente avea doar micul dejun inclus. Cu brăţări de ultra all inclusive eu am văzut foarte puţini. Mai exact doar şase :D: noi doi şi patru moldoveni de peste Prut 😊. Posibil să mai fi fost şi alţii, dar să nu-i fi întâlnit noi deloc în cele patru zile petrecute la Montaza deşi am bântuit prin tot resortul, însă puţin probabil. Cred că am fost şi singurii europeni într-o mare de egipteni şi alţi vorbitori de limbă arabă.

La fel ca la cele mai multe hoteluri Rixos la care am fost, indiferent de ţară, nici aici la Montaza nu puteau lipsi deja „clasicele” Turquoise şi Veranda 😊, primul fiind restaurantul principal de la King Fouad, iar al doilea restaurantul principal de la Nariman. Turiştii cazaţi la oricare hotel din cadrul complexului Rixos Montaza Alexandria aveau acces liber la ambele restaurante bufet, după dorinţă, chestie care mie mi-a plăcut.

Restaurantul principal Turquoise oferea cele trei mese principale ale zilei după următorul program: micul dejun – 07.00-10.30, prânzul – 12.30-15.00, cina – 19.30-22.00. Restaurantul principal Veranda a fost deschis doar pentru micul dejun - 07.00-10.30.

Fiind cazaţi la Nariman, noi am luat micul dejun doar la Veranda, restaurantul aflat la parterul hotelului în care eram cazaţi, ajungând la acesta imediat cu liftul. Puteam merge şi la Turquoise, nu ne oprea nimeni, dar era cel puţin ilogic să bat o distanţă de un kilometru pentru aproximativ acelaşi lucru de mâncat, dar unde nu găseam de băut decât cafea instant ☹, inacceptabil pentru mine, de fapt, masochism curat.

Micul dejun ne-a oferit practic aceleaşi feluri de mâncare în fiecare dimineaţă, dar nu m-a deranjat acest lucru, găsind oricum posibilitatea de a varia cele puse în farfurie astfel încât să mănânc în fiecare zi ceva diferit. Varietatea sortimentală era vizibil mai redusă decât la alte resorturi Rixos vizitate, însă totul era proaspăt şi de calitate. Mie mi-a lipsit doar somonul fume cu care obişnuiam să mă delectez la micul dejun, însă am recuperat câteva zile mai târziu la Rixos Alamein :D.

Am apreciat faptul că restaurantul nu era deloc aglomerat, nu am aşteptat pentru nimic, nici pentru omletele personalizate după dorinţă, nici pentru pancake sau wafle. Comandam cappuccino de la barul din restaurant, iar cu freshuri ne serveam singuri din carafele mari plaate la rece pe gheaţă, funcţie de preferinţe, putând alege între portocale, căpşune, guave sau mango.

În prima zi am ajuns la hotel după terminarea prânzului, eram şi obosiţi după zbor şi transfer, astfel că am preferat, din comoditate, să mergem la restaurantul L`Olivio cu specific italian, aflat la etajul al doilea în hotelul Nariman, unde am luat masa de prânz în sistem a la carte. Am comandat câte o supă cremă de ciuperci, carne de vită cu sos la felul principal şi la desert câte un tiramisu reinterpretat 😊. De băut eu am comandat un pahar cu vin roze, iar soţul o bere Heineken. Mâncarea a fost extrem de gustoasă, iar servirea fără reproş. Având ultra all inclusive noi nu am plătit nimic pentru mesele luate la restaurantele a la carte din cadrul resortului. Altfel, preţurile erau mari.

Prânzul din a doua zi l-am luat la Nyra Beach Club, unde am făcut plajă în ziua respectivă. Clubul este deschis oricărui doritor, desigur contra cost. Noi aveam UAI şi nu am plătit. Am comandat câte o salată Caesar cu somon fume şi o pizza Capricciosa pe care am împărţit-o, iar de băut soţul o bere iar eu o Pinacolada. Mi-a plăcut 😊 Pentru desert ne-am dus din nou la chioşcul cu îngheţată Movenpick – excelentă în orice sortiment.

Peste prânzul din a treia zi am sărit. Ne-am întors din oraş prea obosiţi şi am preferat să băgăm un somn de câteva ore până la cină.

În prima şi ultima seară am luat cina la Turquoise la King Fouad Lodges în sistem bufet. Şi aici varietatea sortimentală era redusă comparativ cu ce eram noi obişnuiţi de la alte Rixos-uri, dar nu s-a întâmplat să nu avem ce alege. Pentru că gălăgia făcută de mulţimea copiilor arabi în restaurant era deranjantă pentru mine, am preferat să mâncăm pe terasa restaurantului. Băuturile comandate ne erau aduse de ospătari.

Pentru cina din a doua seară am făcut rezervare la La Comtesse – restaurantul a la carte cu specific franţuzesc, situat la parterul palatului Salamlek, unde ne-am bucurat de o experienţă gastronomică deosebită într-un ambient aristocratic elegant şi de o servire cu ştaif. Dar despre asta am povestit deja, restaurantul fiind accesibil oricărui doritor.

Cam astea au fost restaurantele vizitate de mine la Montaza în a doua săptămână din iunie anul curent. Mare diferenţă între ceea ce era promis în conceptul hotelului disponibil pe internet şi realitatea de la faţa locului. Posibil ca pe viitor să apară şi multitudinea de restaurante a la carte, care de care mai variate ca specific, notate cu „coming soon” în concept, însă, ţinând cont de binecunoscutul „egyptian time” :D, nu cred că se va întâmpla prea curând. Măcar să aibă fiecare hotel propriul restaurant principal funcţional şi tot ar fi bine.

Prima surpriză, una neplăcută, la citirea conceptul ultra all inclusive al resortului Rixos Montaza Alexandria primit de la recepţie a fost aceea că erau incluse doar băuturile LOCALE! Nu mi-a venit să cred că este posibil aşa ceva la un Rixos ☹. Am recitit conceptul după care m-am ghidat înainte de a rezerva, unde se menţiona doar „beverages” , la modul general, ce-i drept fără a se specifica dacă este vorba de băuturi locale sau şi de import. Îmi asum vina de a fi presupus, bazându-mă pe bogata experienţă anterioară la celelalte resorturi Rixos din Egipt şi nu numai, că băuturile de import trebuie să fie incluse şi la Montaza, dar uite că NU au fost ☹.

După şocul iniţial, ne-am resemnat cu gândul că trei-patru zile trec repede şi vom recupera la Rixos Alamein 😊. Adevărul este că, deşi locale, băuturile nu au fost atât de rele pe cât m-am temut, ba chiar acceptabile, iar cocktailurile, pentru că noi doar asta bem, au fost corect preparate şi decente ca gust.

Aveam acces nelimitat la lobby barurile Piano Bar de la King Fouad, preferatul nostru, cu o terasă generoasă şi o vedere superbă la mare, unde am prins nişte apusuri de poveste, şi Whisper Sports Bar de la Nariman, acesta doar indoor, ambele deschise non stop. La Nariman mai era un bar, Amazonica Bar, cu program 10.00-22.00 şi cu o terasă drăguţă. Barurile de la piscine şi de la plajă aveau program de la ora 9.00 până la asfinţit şi au fost OK, servirea făcându-se la şezlong.

Barul de la Nyra Beach Club era deschis până la miezul nopţii, deservind şi zona de spectacole.

Rixos Montaza nu a fost singurul hotel multi board la care am fost, dar aici m-a deranjat parcă cel mai tare. Angajaţii nu erau nici pregătiţi pentru sistemul all inclusive şi nici obişnuiţi ca turiştii să beneficieze de acest regim de masă. Deşi aveam brăţări de altă culoare decât cei care aveau doar micul dejun inclus, nu o dată am fost puşi în situaţia neplăcută de a semna note de plată cu valoare, şi nu pe zero, cum era normal în cazul nostru. Am trecut peste faptul că eram întrebaţi non stop de numărul camerei, dar mi s-a părut obositor şi deranjant să tot semnez note de plată şi pentru o banală cafea, şi eu beau multe zilnic, o apă sau o îngheţată. Un stres în plus pe care nu mi-l doream într-o vacanţă de relaxare la all inclusive.

Nu am fost interesată de piscine. Am remarcat piscina din faţa hotelului Nariman, extrem de aglomerată, preferata copiilor egipteni, care săreau, ţipau, săreau, ţipau şi tot aşa, astfel că eu am ocolit-o, deoarece mă năpădeau prea multe amintiri din copilărie când mergeam la ştrandul din cartier, tot aşa invadat şi acaparat cu totul de o anumită etnie...

La capătul plajei, în partea stângă, mai erau două piscine, dar fără apă :D. Nu mi-a păsat.

Am mai văzut o piscină drăguţă lângă centrul spa Anjana, între Salamlek Palace şi King Fouad Lodges, dar pe acolo nu am trecut decât seara.

Piscinele de la The Club nu erau umplute cu apă.

Având în vedere teritoriul foarte generos al resortului, larga răspândire a hotelurilor componente şi poziţionarea de excepţie, există mai multe plaje, nu toate aparţinând celor de la Rixos. Eu am văzut vreo patru şi am beneficiat efectiv doar de două. Nu a fost timp de mai multe.

Am fost la Nyra Beach Club, unde aveam gratuitate fiind cazată la Rixos Montaza. Am beneficiat de prosoape de plajă gratuite, am găsit şezlonguri libere în primul rând, am fost serviţi la şezlong cu băuturile dorite. Erau foarte multe şezlonguri şi umbrele disponibile. Plaja este cu nisip destul de fin, dar intrarea în mare este cu pietre, mai mari decât cartofii mari, rotunjite, dar totuşi deranjante. Marea nu se adânceşte prea brusc. Apa mării a fost curată şi caldă. Există duşuri, toalete curate, dotate cu consumabilele necesare, cabine de schimb, lockere.

În altă zi am fost la plaja din faţa hotelului Nariman, care mi-a plăcut mai mult. Plaja este lungă şi lată, cu nisip destul de fin, cu câteva chioşcuri pentru prosoape de plajă, duşuri, toalete. Beach barul este cam prost amplasat într-un capăt al plajei. Dacă stai în capătul opus, este mai aproape să mergi la barul de la piscină pentru hidratare. Intrarea în mare este fără pietre şi intrarea în mare mi s-a părut mai lină ca la Nyra Beach.

Am mai văzut plaja lungă şi îngustă din faţă de la King Fouad. Nu am intrat în apă, dar zic că am văzut pietre măricele. Şezlonguri erau foarte puţine.

Plaja din zona The Club nu mi-a plăcut chiar deloc. Este drept că nici nu era deloc amenajată, dar prea era plină de pietre, inclusiv în mare ☹.

La capitolul distracţie, spectacole de seară şi petreceri, Rixos Montaza a stat mai slăbuţ în comparaţie cu resorturile Rixos din Sharm sau Hurghada. Pe perioada sejurului meu au avut loc câteva spectacole pe scena de la Nyra Beach Club. Noi nu am participat. Am trecut doar într-o seară, nu am găsit locuri libere, aşa că am plecat. Oricum muzica era la un volum ridicat.

Peste zi eu nu am văzut animatori care să organizeze ceva. Posibil să fi fost pe la Nyra Beach şi nu i-am văzut eu. Personal nu le-am dus dorul.

Reţeaua WiFi de la Rixos a funcţionat fără reproş şi fără vreo limitare legată de apeluri pe aproape toată imensitatea aia de resort.

Distanţele între hoteluri fiind măricele şi în pantă, Rixos oferea gratuit transportul cu maşinuţe electrice spre orice punct de interes de pe întreg domeniul grădinilor Montaza. Nu erau circuite prestabilite ca în cazul altor resorturi Rixos, sistemul fiind aici puţin diferit. Te duceai la recepţia hotelului unde te aflai în acel moment şi cereai o maşinuţă care să te ducă unde voiai să ajungi, iar aceasta sosea în mai puţin de cinci minute. Cine dorea să facă mişcare putea alege plimbarea pe aleile frumoase şi umbroase, dar cu atenţie la maşinile care circulau cu viteză prea mare.

Rixos Montaza pune la dispoziţia turiştilor şi alte facilităţi: Centru Spa, sală de fitness, terenuri de tenis, baschet şi cricket, club pentru copii. Eu nu am fost interesată de acestea, nu le-am văzut şi nu pot da detalii.

Recomand Rixos Montaza Alexandria, însă cu rezerve!

Poziţionarea extraordinară în mijlocul unor grădini superbe constituie principalul său atu. Condiţiile de cazare sunt conform clasificării de cinci stele şi aşteptărilor de la un resort Rixos. O alegere informată a hotelului de sejur este importantă pentru a avea o vacanţă reuşită.

Alegerea acestui resort permite vizitarea facilă a tuturor obiectivelor Alexandriei. Noi am plecat la plimbare cu taxiul prin oraş. Intrările la obiective nu costă deloc mult. Am vizitat tot ce ne-am dorit în ritmul nostru. Este avantajos şi pentru cei care doresc să viziteze Cairo, distanţa fiind considerabil mai mică decât din Hurghada.

În opinia mea, Rixos Montaza mai are de lucrat până să poată oferi un all inclusive care să se apropie măcar de cel de la celelalte hoteluri din lanţ. Nu ştiu însă dacă se şi doreşte acest lucru, mie resortul părându-mi orientat preponderent către turiştii egipteni, cu alte preferinţe decât cei europeni.

Vacanţe plăcute tuturor!

***

Notă:

Nu pot încheia prezentul articol fără câteva precizări care se impun, cred eu, pentru corecta informare a cititorilor. Nu este vorba de vreo teorie a conspiraţiei, cum am fost acuzată în câteva rânduri, ci de realitatea constatată de mine acolo, unde am ajuns cu un pachet turistic achiziţionat de la agenţia saitului AFA.

Chiar dacă nu cred că mai am de dovedit cuiva faptul că într-adevăr AMFOSTACOLO, voi posta în susţinerea spuselor şi numărul maxim permis de fotografii, toate PROPRII, făcute acolo, nu ciordite de pe te miri unde :D. Oricât m-am străduit, în pozele mele apar şi alte persoane, deoarece resortul nu era nicidecum pustiu în a doua săptămână din iunie, la fel şi în cazul camerei, unde apar valizele mele şi alte lucruri personale, nu ca în pozele de prezentare total impersonale.

Greu de înţeles pentru mine găselniţa cu Rixos Montaza Alexandria şi Rixos Montaza Alexandria Adult Only (chipurile) care îmi pare doar o strategie de marketing a touroperatorului de la noi disperat să-şi promoveze această nouă destinaţie în România. Mie strategia respectivului touroperator mi se pare şi stupidă şi păguboasă din cel puţin două motive:

1. Nepermiţând rezervarea unei cazări la King Fouad, de exemplu, pentru o familie cu copii pierde bani buni, această cazare fiind mai scumpă decât altele.

2. Un cuplu care doreşte neapărat o cazare într-un hotel adult only şi alege King Fouad Lodges va ceda nervos când îi vor urla în cap copiii din camerele vecine.

Acelaşi touroperator vindea anul trecut şi Rixos Alamein tot aşa ca două hoteluri distincte, unul adult only, dar în 2026 văd că a renunţat la idee, rebotezând camerele din acel hotel aflat la mare distanţă de cel principal, atât de căutat.

Nu ştiu de ce la Rixos Montaza touroperatorul tot insistă cu aiureala asta cu adult only, dar touroperatorul ăsta „refugiat” pe la noi probabil ştie el mai bine :)). Încă mă mai întreb ce naiba au vizitat şi ce au înţeles reprezentanţii acestuia care au avut infotrip în zonă chiar în perioada sejurului meu :D.

Tot ce am scris în prezentarea făcută resortului Rixos Montaza Alexandria şi hotelurilor care îl compun reprezintă impresiile mele după ce am fost acolo şi poate fi verificat de oricine pe saitul oficial al hotelurilor Rixos: rixos.com

Conceptul resortului este unul singur, indiferent de cazarea aleasă, unul cam slăbuţ pentru un Rixos şi pentru preţul plătit. Părerea mea.

Restul e cancan...

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 126 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI