GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
In aprilie 2007 am fost la o conferinta in Tel Aviv. Am fost cazati la hotelul Renaissance situat chiar pe faleza mediteranei.
trebuie sa spun ca deja de pe aeroport lucrurile se schimba... Primul impact cu Israelul este dur... baietii cu ochii albastrii sau politia militara sunt prezenti peste tot. La plecarea din Israel trebuie sa ai chiar nervii tari, sa iti iei o marja de siguranta de vreo 3 ore, controalele sunt extrem de amanuntite, eu unul fiind chiar invitat in spate pentru un control corporal amanuntit, laptop-ul desfacut, scopul si durata vizitei... etc
Hotelul este impecabil. Camera mare, balcon cu vedere la mare, mobilier de calitate, instalatii de lux. Baruri peste baruri, restaurante, piscine, mic dejun impresionant, personal profesionist... totul minunat.
Tel aviv este centrul economic al Israelului, aici se fac banii si se cheltuie o parte din ei. Oras curat, modern, cu o faleza placuta, in aprilie temperatura fiind ideala pentru plimbari lungi. Modernismul se imbina placut cu zonele vechi... dar... exista si un dar. Nu poti sa intri in hoteluri sau restarante fara sa prezinti un act de identitate, eu am simtit "pericolul" in aer iar daca mananci ai toate sansele ca la masa de alaturi sa cineze niste militari cu trancanu' "pe masa". in acelasi timp insa, bucataria pe baza de peste si fructe de mare a fost extraordinara.
Bineinteles ca nu puteam ajunge in Israel, fara sa vizitam macar in fuga locurile Sfinte din Jerusalim... oras sfant pentru 3 religii: crestini, evrei si musulmani deopotriva (dupa Mecca). Excursia a fost din pacate extrem de scurta, inceputa cu un urcus al Golgotei, o vizita la zidul plangerii si inca una la Biserica Mormantului Sfant. In toate aceste zone pute de turisti de toate natiile, sexele si varstele posibie, la un moment dat totul devenind foarte obositor psihic pentru mine... Fara ghid e mai greu, iar localnicii care s-au oferit sa ne ajute ne-au povestit atat de multe lucruri si atat de multe informatii incat mi-a fost greu sa retin ceva... Am ajuns bou si am plecat vaca de acolo, dar trebuie sa si recunosc ca nu sunt vreun credincios... intru in biserici la nunti/botezuri etc. Totusi la zidul Plangerii mi-am pus o dorinta si mi s-a indeplinit, insa tot aici am vazut si la ce poate duce fanatismul si credinta in exces... Oameni ciudati, unii chiar dementi dupa parerea mea, care efectiv se dadeau cu capu' de zid spunandu-si rugaciunile in genunchi. Pentru mine e foarte greu de inteles.
Daca nu ati vizitat Israelul si aveti ocazia... nu o ratati, dar in acelasi timp eu va spun ca, dupa parerea mea, odata e de ajuns...
Trimis de molko* in 31.12.09 02:57:54
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (molko*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest review
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ei, vezi, de-asta urăsc eu terorismul, în toate formele sale.
Te urci într-un avion şi te întrebi dacă vei ajunge la destinaţie, sau dacă nu cumva un inconştient nu va detona o bombă, sau mai ştiu eu ce ...
Mergi cu metroul şi te gândeşti că s-ar putea ca unui exaltat să-i vină vreo idee cu sarin ...
Mergi cu trenul şi te gândeşti că poate a furat unul şinele (asta la noi ...)
Şi tot aşa.
Nu am fost în Israel, dar îmi imaginez cum este viaţa de zi cu zi într-o ţară aflată permanent în stare de asediu ...
În orice caz, ai o exprimare savuroasă.
Nu ştiam de expresia asta:
"... niste militari cu trancanu' ..."
adică, mai exact, cuvântul "trancan", cred că este o licenţă care-ţi aparţine, dar sună bine în context.
pai, nici nu cred ca exista cuvantul asta..... dar stiu ca atunci cand eram mic si ma jucam prin fata blocului si ne deghizam in armate, asa numeam armele de foc mari... gen Schwartzeneger in Comando, daca ai vazut filmul
Ai dreptate si eu cand am vazut prima data un soldat care parea mai mult copil cu mitraliera in mana mi s-au inmuiat picioarele si m-am asezat pe un gardut. Se mai si juca cu ea, o invartea in aer, n-avea nici un stres.
Persoana care ma insotea m-a intrebat daca mi-e rau si i-am aratat soldatul. A inceput sa rada si mi-a explicat ca e ceva normal la ei, toti baietii fac armata 3 ani si fetele 1 an dupa terminarea studiilor. Fetele scapa daca aduc dovada ca sunt insarcinate si ca vor sa pastreze copilul.
L-a obiectiile mele ca totusi pot exista si psihopati care sa descarce arma in oameni doar asa de plictiseala mi-a spus ca trec niste teste psihologice imposibil de fentat si ca ii descopera pe aia sariti. Si totusi unul de-al lor l-a asasinat pe Itzak Rabin.
In rest viata nu e chiar asa grea acolo cum pare, ei nu au criza nici acum, atat doar ca mai explodeaza cate o bomba dar daca tie scris sa mori ti se poate intampla si intr-o tara civilizata ca in Romania sa te impuste unul pe malul lacului ca te scalzi in el.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)