Rawda Resort Altinoluk – Scump, dar wow!

TIPĂREȘTE

Salutare din nou! Așa cum am spus deja, în micul nostru circuit am avut mai multe cazări. Despre drumul spre/prin Turcia am scris deja aici, iar despre cazarea din prima noapte la MiLAROOM am notat toate detaliile aici.

Intro...

Cum am menționat anterior în celelalte articole, nu am vrut să mai fac drumul din București spre Izmir/Gumuldur doar cu o cazare intermediară, așa că am împărțit traseul în două. Pentru prima noapte nu a fost greu să decid. Am mers în orașul Edirne, unde, dacă mai mă cazez de câteva ori, cred că primesc cheia orașului. 😂 Dar a doua noapte... greu! Trebuia să fie cumva, cât de cât, la mijloc, ca să aibă sens. Jumătatea drumului dintre Edirne și Gumuldur, unde era locația cea mai îndepărtată.

Deși Google Maps zice că ai putea merge pe acest traseu, traversând cu ferry la Tekirdag spre Bandirma, apoi pe Balikesir și mai departe doar pe O5, eu voiam să merg pe coastă, considerând peisajul mult mai interesant. Traseul Edirne-Gumuldur are aproape 600 km și un timp de condus de 7,5 ore. Cu tot cu pauze, la stilul meu de mers, probabil făceam mai bine de 9 ore, deci nu aș fi condus așa nici dacă pierdeam vreun pariu. Nu, mulțumesc.

Am început să caut cazări în zona Ayvalik, Altinoluk etc. După zile întregi de căutări, de mi-am storcit creierii cu locații, prețuri și ce oferă, am găsit locația câștigătoare.

O ochisem eu de la început, DAR era cam scumpă. Scumpă RĂU! Foarte scumpă/noapte. Ca idee, o noapte de cazare era mai scumpă decât cea de la resortul de 5 stele cu UAI (unde aveam să ajungem ulterior), iar aici vorbeam doar de 4 stele și doar AI, fără alcool 😬.

Restul cazărilor din zonă erau fie în zone dubioase, fie aveau note mici, fie alt motiv care mă făcea să fiu mult prea sceptic. Multe erau și cocoțate pe munte, iar drumul spre ele se făcea pe străzi cu pietriș. Am zis nu.... mai bine nu, mai ales că mașina era destul de încărcată cu bagaje.

Mi se părea cam aiurea să rezerv această cazare pe Booking, unde de obicei rezervam cazările ieftine, de o noapte, două. Aici vorbeam de peste 3000 de lei. 🤑 Am căutat și pe site-ul lor, unde prețul era oarecum similar, și am zis că mai bine rezerv pe Booking, unde am nivelul maxim de Genius și sunt protejat de platformă în caz de ceva! Știți cum este...sufli și în iaurt!

Rawda are puține note pe Booking, doar 42, dar are o notă bună... 8.4. În schimb, pe Google Maps are peste 800 de recenzii și o notă de 4,5 din 5. O medie la fel de bună. Citind recenziile de pe Google Maps, eram ușor sceptic. Multe erau date de turci (asta nu ar fi fost problema), dar de persoane care aveau maxim 1-2-3 recenzii. Suspectam că sunt angajați puși de conducere să dea note. Știu că Google are protecții anti-spam și mulți algoritmi care filtrează astfel de activități, dar chiar și așa... a rămas un dubiu. 🧐

Cu aproximativ o lună înainte am rezervat o 'Deluxe Double or Twin Room' pentru 3 nopți și un cost de 823 de euro, cu posibilitatea de a anula gratuit până cu vreo câteva zile înainte. Doar că aici nu aveam posibilitatea de a plăti la proprietate; plata întregii sume era programată cu doar câteva zile înainte, fix când expira posibilitatea de a anula gratuit!

Pentru că am avut ceva discount prin Booking, cardul a fost debitat cu câteva zile înainte cu ~734 de euro, 90 de euro fiind acoperiți de Nașu Booking. Hotelul a primit toată suma, de 823, partea mea plus partea Booking. Așa funcționează lucrurile când apare "Booking pays....". Da... chiar plătește Booking!

Ziua check-inului

Undeva după ora 15.00 am ajuns la locația cu pricina. Era o căldură infernală!🥵 Doamna de la poartă ne-a făcut semn să parcăm aproape de recepție pentru a putea lua bagajele din mașină. Am încercat să o întreb cum este cu parcarea, când am dat-o pe engleză ea a făcut un.. ĂĂĂĂĂĂUUUUUU, gen doamneeeee nu știu eu engleză! Ne-am înțeles așa de bine că ne dureau mâinile.

Am fost mai întâi la recepție, unde am rugat să vedem camera înainte de toate. Ne-au dus la una din camere, care da, era fix ca în poză. Un pat mare matrimonial și un fel de canapea care se extindea. Camera era ok, drăguță, dar parcă prea mică... le-am zis să-mi arate o cameră mai mare!

Au întrebat prin stație la recepție ce cameră este liberă și ne-au dus la alt etaj, la o altă cameră tip Corner Suite, ceva mai mare într-adevăr, dar tot cu paturile grămadă în aceeași cameră. Zic nu... ceva cu camere separate aveți? El: da... și ne duce la o Family Suite. Mvai, cum era... exact ce ne doream! Două camere separate, practic în oglindă (scriu mai jos detalii). Zic da... asta da! Dar oare cât costa acest upgrade? 😬 A zis să coborâm la recepție ca să calculeze diferența.

Coborâm noi la recepție... scoate el calculiciu... țaca paca. Inițial a zis undeva la 300 și ceva de euro... dar lasă la 250! Eu, dar și soția care prin natura meseriei negociază zilnic... am zis nu, prea mult! Mai taie...

El... destul de rapid... ok... 200... mai mult nu pot să scad. Ăsta este prețul final.

Noi... nu... tot mult, indirim mai mare, șefule. Oricum nu prea ai multe persoane cazate... hai că poți mai bine de atât! Și îi zicem noi... 150! Take it or leave it. 🤔

El... o falcă în cer și una în pământ... un vizibil NU... a stat, s-a perpelit și cu jumătate de gură a acceptat. Ce să mai, am negociat ca în bazar.

Poate o să ziceți că oricum a luat cât voia el, că știa marja în care se încadra și a încercat să tragă mai mult, etc. DAR oficial prețurile ar fi fost așa în perioada respectivă...

>15.000 de lire/noapte camera standard>20.000 de lire/noapte camera mai mare (corner suite) >25.000 de lire/noapte family suite>30.000 de lire/noapte connection roomNoi plătiserăm deja 823 de euro (el nu vedea că Booking a achitat 90 din ei), deci undeva la 38.000 de lire (pentru 3 nopți). Am sărit peste o cameră la upgrade, deci undeva la +10.000 / noapte (vreo 200 de euro/noapte), total 30.000, adică peste 600 de euro doar diferența. Prețurile erau mult mai mari acum la recepție, versus rezervarea mea din timp, de pe Booking.

Așadar, cu doar 50 de euro/noapte am upgradat de la camera standard la camera Family! Dacă aș fi plătit de la început acea cameră, prețul rămânea blocat, banii erau retrași din cont, iar diferența era mare, mai mult de dublu probabil. Așa, la fața locului, am putut profita de ocazie și am scos un upgrade demențial!

Am achitat cei 150 de euro pentru upgrade și apoi a venit un băiat de la recepție să ne ajute cu bagajele. Recepția era destul de mică, dar oricum nu era nimeni. Avea mai multe canapele și fotolii, mirosea foarte frumos și era și pornit AC, un lucru foarte bun având în vedere că afară la soare cred că erau aproape 50 de grade.

Încă ceva, am observat că toți angajații aveau stații de emisie-recepție, lucru care mi s-a părut foarte tare și foarte interesant. Astfel se facilita comunicarea între ei, foarte rapid, pentru rezolvarea oricărei probleme. Inclusiv grădinarul avea stație, cei de la recepție, cei de la restaurant, etc... toți!

Camera 201...

Am primit prima cameră din stânga, cum ieși din lift, de la etajul 2, camera 201. O ușă solidă, groasă, din lemn masiv, care se închidea foarte bine și ermetic cu un cauciuc pe toc, exact cum îmi place mie. Ușa avea și amortizor, dacă voiai să o lași deschisă, de exemplu la check-in, check-out cu bagajele o împingeai la maxim spre perete și se bloca. Acest sistem mai era folosit și de cei de la curățenie care lăsau ușa permanent deschisă cât timp intrau în camere.

Camera sună clișeic și cumva eronat. O să zic că... Family-Suite-ul era compus din 2 camere separate. Fiecare cameră avea propriul grup sanitar, complet, aere condiționate separate cu unitatea de suflare în tavan (casetă tavan) plus termostate amplasate pe câte un perete din fiecare cameră. Cele 2 camere erau în oglindă, cu mici diferențe, una din ele pierzând spațiul din cauza liftului învecinat.

Cum intrai pe ușa principală aveai prima cameră. Dotată cu un televizor LCD, o măsuță, un frigider pentru băuturi, un sertar pentru... bijuterii sau ceasuri (partea de deasupra frigiderului) care avea geam în loc de blat și puteai vedea ce este în sertar. Apoi 2 casetiere cu 2 corpuri de iluminat, coș de gunoi mic, scaun, fereastră mare din podea până în tavan și cât ținea peretele, sau mai bine zis partea exterioară, căci perete nu era.

Dacă citiți articolele mele, știți că am o fixație cu geamurile... ei bine ferestrele de aici, de la Rawda... îhhh, o tâmplărie veche, probabil de când a fost construită inițial clădirea. Se închideau foarte prost ferestrele, izolarea fonică sau ermetică lipsind total. Din fericire locația este la o distanță mai mare față de traficul de pe D550, undeva la 50-60 metri așa că zgomotul turismelor sau camioanelor ce treceau nu era atât de deranjant. Camera avea propriul controller pentru unitatea de climatizare, un aer condiționat modern, casetat în tavan. Aerul funcționa foarte bine, nu mirosea și avea un randament excelent.

Camera mai avea un dulap cu un seif. Seiful era electronic și era inclus în preț. Gata deschis, puneai ce voiai și puteai închide acolo. Baia suficient de mare chiar și pentru forfoteala a 2 adulți. Complet utilată cu toate cele necesare: prosoape, geluri de duș, balsam, șampon, toate în sticluțe mici. Deși știu că este o întreagă luptă vis a vis de risipă și de treaba cu reducerea consumului de plastic și se folosesc mai nou acele dozatoare cu șampon care evident sunt mai eficiente, nu se termină așa rapid... aici încă se merge pe varianta veche, evident mai pe lux... toate sticluțele, dar și cutiuțele cu bețișoare de urechi, dischete demachiante etc. erau brănduite cu logoul RAWDA.

Atât camera cât și baia aveau sistem de iluminare pe spoturi și pe LED, dar trebuie să vă zic ceva, căci știți că sunt obiectiv. Lumina din prima cameră nu funcționa... am anunțat a doua zi problema la recepție și au trimis 2 meșteri în penultima zi... au stat, s-au cocoțat pe scări, dar nu și-au dat seama care este problema... Le-am zis că nu este urgent, ne descurcăm și fără și mai bine vin ei să rezolve, după ce plecăm. Așadar, dacă vă cazați la camera 201 și tot nu funcționează lumina, să știți că eu anunțasem din timp! 😃

La intrare, în interiorul camerelei spre peretele dinspre hol, era și o chestiune interesantă pe care eu am descoperit-o acum. Era un mic panou cu 2 butoane. Unul pentru a ruga aranjarea camerei și al doilea cu „nu deranjați” . Apăsând butoanele, afară, în exterior, lângă ușă, se aprindea un led specific apăsării din interior. Cât de tare e asta! 😏

A doua cameră, care avea intrarea din prima cameră, era cumva în oglindă, dar ceva mai mare! Aceleași dotări... doar că aici era un pat matrimonial plus restul la fel. Al doilea seif, al doilea frigider, a doua unitate AC total independentă de prima, ceea ce mi s-a părut genial! Dacă cei din camera 1 voiau mai cald... sau nu voiau deloc AC, închideai ușa și puteai regla separat fiecare cameră după bunul plac.

La fel ca și prima cameră, nici aici tâmplăria de la fereastră nu se închidea bine. Niște ferestre vechi, groaznice, cu garniturile de cauciuc tocite. Pare că este o problemă generală la turci, ferestrele fiind fix același profil trist de aluminiu, ca la Alan Suites.

Trecând peste ferestre, camerele erau top, foarte frumos amenajate, pereții din cameră dar și din baie, cu tapet, totul curat, așternuturile curate, foarte foarte frumos. Aș putea spune că a fost una dintre cele mai frumoase camere în care am stat, poate chiar CEA mai frumoasă, sau top 2... în top 2 fiind și apartamentele de la Shim Residence din Rădăuți.

Referitor la seif, am observat ulterior că era prins de un placaj din dulap, iar șuruburile se vedeau pe sub el... cam aiurea, ar fi trebuit prins pe interior, spre perete cumva, ca să nu poți să îl iei cu totul sau să-l smulgi, dar mă rog...

Holurile hotelului erau foarte frumos decorate, cred că am făcut și ceva poze (vezi galeria) și de asemenea pe holuri erau aer condiționate care funcționau când ferestrele erau închise.

Resortul - generalități

Când am făcut rezervarea am studiat cu atenție resortul, prin toate pozele dar și pe imaginile din satelit. Da... când caut o cazare o verific și pe satelit. Să văd cât de mare este, să văd dacă are piscină sau mai multe piscine etc... ideea este că îmi fac o idee mult mai bună despre ce este acolo, la ce să mă aștept, astfel încât să nu am surprize sau vreo neplăcere.

Știam că resortul este chiar la drumul principal E87/D550. Acesta are ieșire directă la mare și din satelit avea și o piscină mare. Toate s-au confirmat la fața locului. Ca idee, toată suprafața locației are undeva la aproape 9.000 metri pătrați, adică aproape un hectar. Nici prea mare, nici prea mic, dar rețineți că vorbim de Altinoluk, un oraș modest de pe coastă, incomparabil cu stațiunile turistice din Kușadasi. Din toate proprietățile de cazare din Altinoluk, tind să cred că aceasta era cea mai mare. De asemenea, singura din zonă cu All Inclusive. Probabil de aici și prețul piperat.

Resortul era foarte liber... nu știam de ce, mi se părea ciudat! Erau destul de mulți angajați, camere super frumoase, mâncarea ok... am aflat apoi că la ei, la turci, mai erau 2 săptămâni de școală. Abia după începeau și ei concediile. Plus că la noi în România mai era la fel, o săptămână de școală.

Parcarea

Parcarea era cum intrai pe partea dreaptă, nu foarte mare dar suficient de încăpătoare la momentul vizitei noastre. Mai erau doar 3-4 mașini ale unor turiști, turci, restul ale angajaților care seara plecau cu ele. Apoi lângă parcare mai era un corp cu 1-2 etaje, care părea abandonat... nu știu exact care era treaba cu el. La parter funcționa și un fel de magazin, deschis ziua, unde vindeau colace, ochelari și papuci de apă.

Hotelul

Apoi tot pe partea dreaptă cum intrai era și clădirea principală, hotelul propriu-zis, dispus pe 4 etaje. Nu avea foarte multe camere.

Câte 16 camere pe fiecare etaj, deci 64 + câteva camere la parter. Undeva la maxim 70-72 per total. Mai departe în colțul din dreapta era o zonă de relaxare. Mai multe piese de mobilier pentru grădină. Scaune, mese, un mic foișor cu alte mese și scaune, chiar spre nisipul de lângă mare.

În partea stângă acum, cum intrai în resort, era un loc de joacă pentru copii. Deși era acoperit cu un soi de prelată, în timpul zilei era aproape imposibil de stat din cauza căldurii excesive. Dimineața și seara în schimb era foarte bine. Aveau topogane, leagăne și alte chestiuni similare cu cele din parcuri.

Piscina

Mai departe era piscina, cu o adâncime de 1,2 metri și cu intrare în trepte. Piscina era foarte curată, destul de mare, cam de 15x6 metri. Alături era și una mai mică de câțiva metri pătrați, cu o adâncime de 30-40 de centimetri, potrivită pentru copii.

Am mers la piscină zilnic, pentru că era cumva mai comod. Am nimerit și o perioadă în care resortul nu era deloc aglomerat. Piscina era curată, erau multe șezlonguri, cabine de schimb și un duș. Nimic spectaculos, doar ce trebuie. Intrarea în apă se făcea pe 2 scări de metal sau pe treptele laterale ce aveau o coborâre mult mai ușoară.

Restaurantul

Tot aici pe partea stângă era și restaurantul cu terasa unde se serveau mesele incluse în preț. Locația avea atât restaurant închis cât și o zonă deschisă, o terasă cu acoperiș retractabil. Ziua era acoperită zona cu mese și scaune din exterior, iar seara era spațiu deschis.

Ce am mâncat?

Referitor la mâncare aveam emoții mari! Nu știam cum va fi... cumva mă așteptam la ceva prost, ca să nu fiu dezamăgit în caz că nu va fi prost. Nu am reușit să aflu prea multe detalii despre ce serveau la masă. Am cerut anterior venirii mai multe detalii și mi-au trimis un soi de pliant în care erau notate orele la care se servea micul dejun, prânzul și cina. Știam că nu servesc alcool, dar au alte băuturi... non-alcoolice.

Micul dejun se servea de la 7:30-10:30. Prânzul de la 13:00 la 14:00 iar cina de la 19:30 la 21:30. Mai aveau snack-uri între 15:30 și 16:30.

Cum spuneam, aveam emoții referitoare la mâncare. Locația este ușor atipică, nu-i nici vreun hotel mic dar nici vreun resort imens, pare cumva o locație mai intimă. Fiind ajunși după 14 am prins prima dată acele snack-uri. Erau fie burgeri, fie pizza, fie alte preparate similare, dar și supe. Mereu aveau supe. Plus alte prăjiturele locale sau salate. Prima impresie a fost ok!

Așteptam cu nerăbdare cina... oare cum o fi? Ce or avea? Murim de foame? Camerele erau top dar mâncarea? Și asta era importantă. Ei bine, nu au dezamăgit deloc. Nu... nu erau tone de mâncare precum găsești la resorturile clasice de 4 stele. Nici nu-mi imaginam că va fi așa. Aveau 5-6 tăvi tip bain-marie unde se țineau preparate calde. Mâncarea nu se repeta deloc de la o seară la alta. Aveau mâncare gătită, cu fasole, diverse cărnuri la cuptor, cartofi prăjiți, piure, un fel de supă la fiecare masă, apoi multe preparate reci (alea pe care le știți, clasice), plus salate și prăjituri. Preparatele principale erau notate zi de zi pe o tablă, cu markerul. Ca să nu zic vreo prostie, am pozat ce au servit la una din mesele de prânz...

Karnabahar Çorbası (Supă de conopidă) İzmir Köfte (Chiftele Izmir) Fırında Baget Tavuk (Pulpe de pui la cuptor) Etli Nohut (Năut cu carne) Pirinç Pilavı (Pilaf) Sosisli Makarna (Paste cu... cârnați, cred 😬) Elma Dilimi Patates (Cartofi feliați în formă de felii de măr)

Seară de seară în exterior în zona deschisă se făcea grătar. Am avut Adana kebap cu legume – roșii, ceapă și ardei. În altă seară, frigărui cu biban de mare, iar în altă seară, pulpe de pui condimentate, servite cu legume.

Tot seara era și o doamnă care făcea pide, foarte proaspete și foarte bune. Așadar, ca și concluzie, mâncarea a fost foarte bună, gustoasă și nu am dus lipsă de nimic. Pentru noi a fost perfect. Nici tone de mâncare să nu știi ce să alegi, dar nici să nu ai ce alege.

Pentru că resortul nu era deloc aglomerat, fiind maxim 10 familii, nu am avut niciodată problema cozilor. Nu am așteptat să ne putem lua mâncare, iar locuri la mese erau pe alese pe culese. 

Plaja... marea

Recunosc că plaja nu era cea mai prietenoasă! Deși resortul avea propriile șezlonguri, umbrele, mese, chiar și un mic ponton, plaja era cu PIETRE. Multe pietre... greu, foarte greu de mers cu picioarele goale prin/pe ele. Dispăreau abia după ce intrai și parcurgeai 2-3 metri. În schimb puteai merge pe ponton, unde aveai scări în capăt, scări ce te duceau direct în zona cu nisip fin. Apa era foarte mică de adâncime, având sub 1,2 metri, chiar și după 30-40 metri de la plajă, așadar intrarea foarte, foarte lină.

Marea nu era foarte, foarte caldă. La momentul vizitei noastre cred că undeva la 22 de grade. Destul de rece dar te obișnuiai repede. Dar așa este marea aici pe coasta de vest. Temperaturile mari sunt pe coasta de sud, de aici probabil lumea preferă Antalya, Alanya, Side etc...

Nu m-au deranjat aceste aspecte pentru că apa fiind destul de rece, am preferat piscina. 

Concluzii

Locația cu pricina este cea mai scumpă cazare la care am stat noi vreodată (preț/noapte) ! Țin să precizez din nou asta pentru că, pentru mine, partea financiară este un aspect important. Am avut MULTE așteptări de banii aceștia și pot să spun sincer că nu am fost dezamăgit deloc. Din a doua zi a șederii l-am zărit și pe patron. Un domn trecut de 50 de ani, îmbrăcat casual – pantaloni scurți, cămașă, dar cu un aer foarte elegant... I-am zis soției: „Acela nu are cum să fie turist cazat pe aici, sigur este patronul!” Am întrebat apoi un angajat... „El este big bossul?” „DA!” mi-a răspuns el. Știam eu!

Ușor, ușor am intrat în vorbă cu el. I-am zis că ne place foarte mult, locația este tare faină, intimă, dar parcă sunt prea puțini turiști... Atunci mi-a zis de faza cu cele 2 săptămâni de școală rămase la ei. A spus că după ce se termină școala va fi full! Bucuria noastră că nu am prins aglomerație!

Tipul vorbea engleză fluent, prea fluent... parcă avea și accent! L-am întrebat cum de vorbește așa de bine engleză. Mi-a spus că a locuit 20 de ani în Statele Unite. Oho... asta explică multe! Ne-a plăcut foarte tare de el, era foarte simpatic, carismatic și prietenos. Chiar s-a oferit să ne ducă cu mașina lui în centru, dacă voiam asta. Și lui i-a plăcut de noi și chiar ne-a oferit cafele turcești bonus, cafele care în mod normal se plăteau, dar când zice șeful, un rând de la mine... angajații se conformau instant.

Personalul era foarte prietenos și amabil. Cam 30-40% vorbeau engleză la un nivel minim conversațional, dar erau și câțiva care vorbeau mai bine. Erau foarte mulți tineri, de liceu sau maxim facultate. I-am întrebat ce este cu ei și mi-au spus că fac practică aici la hotel. Unii erau pe bucătărie, alții pe ospătărie. Erau și plătiți, dar acumulau și experiență.

În ziua plecării noastre sărbătoream ziua de naștere a soției. Am vorbit cu o zi înainte cu big bossul. L-am rugat să pregătească pentru a doua zi (când plecam) un tort mic, simbolic, pentru a-i cânta „La mulți ani.” I-am spus că aveam deja lumânările și că plătesc tortul! Nici nu a vrut să audă! A chemat cofetarul șef, i-a explicat ce și cum, i-a zis un tort mic gen cât palma ca diametru, a zis ok. L-am întrebat a doua zi cu cine iau legătura ca să rog să aducă. Mi-a dat numele persoanei și a doua zi am revenit pentru micul dejun. Am întrebat puștii ospătari de tort, deja știau!

Au venit apoi afară cu tortul având lumânările de la mine, ce vorbești, frățică? Cred că avea 2 kilograme... au făcut un tort imens, cred că puteam servi lejer 10 persoane din el. Le-am mulțumit din suflet și le-am dat și lor ceva pentru că au fost super ok, măcar atât dacă tortul a fost moca. Să nu-i spuneți soției... ea încă crede că l-am plătit! 😂

Evident a rămas mult tort și i-am rugat pe ospătari să-l împartă între ei și să servească cei care mai erau cazați cu noi, care serveau micul dejun. De luat cu noi nu aveam cum să-l luăm, pentru că aveam de mers 4-5 ore până la următoarea locație.

Per total, chiar dacă prețul a fost unul măricel, am primit destule în cuantumul achitat. Camera a fost foarte, foarte frumoasă, dotată modern zic eu. Faptul că am avut 2 băi, 2 aere condiționate, 2 seifuri, 2 dulapuri mi s-a părut ceva deosebit și a fost și prima dată când am avut o cameră cu... 2 băi!

Cred că, dacă aș fi rezervat mai din timp, aș fi prins un preț mai bun fie pe Booking, fie pe platforma lor, dar așa a fost să fie. La final ne-a părut rău că nu am rezervat mai multe nopți, dar a fost bine și așa. Uite cum din Altinoluk, un orășel unde nici măcar nu opream, am ajuns să stăm 4 zile la un resort all inclusive, cu mâncare foarte gustoasă, personal amabil și ieșire directă la mare.

Am mers și de 2 ori în centrul orașului, cu mașina, pentru că pe jos nu aveam cum, fiind mai bine de 4 km, iar transportul în comun nu venea așa des și era destul de aglomerat. Ne-a plăcut foarte mult centrul, mai ales faleza cu pietonala care părea renovată recent. Era ticsită de lume, plină de restaurante și terase. Un furnicar imens cu o atmosferă foarte faină.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd, până în 1.8.25, o versiune cu MULT mai puține reclame
• Ați dori o versiune COMPLET fără reclame? — va fi posibil, în viitor — pentru aprox 8-9 lei / lună

---

VIZUALIZĂRI: 95 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI