Hotel Pribitzer Viena

TIPĂREȘTE

Se apropia meciul Austria – România și, cum până la Viena e ca o aruncătură de băț, da’ din aia zdravănă, mi-a venit o idee genială: să mergem și noi. Mă pun și caut bilete, numai ca să aflu că biletele federației de la noi s-au epuizat în 5 minute. Hah, amatori, zic eu, și caut pe site-ul federației gazdă, deja felicitându-mă cât de deștept sunt și ce manevră dibace am reușit. Asta numai ca să aflu că la ei biletele s-au epuizat în 3 minute, așa că am intrat și eu în rând cu lumea pe site-uri din alea de iei bilete la suprapreț și ai emoții până în ultima zi — oare o fi sau n-o fi țeapă? N-a fost. Am stat cu emoția cât morcovul până în ultima zi și am primit biletele.

Între timp am căutat ceva cameră, aveam criterii: să fie aproape de stadion, adică să nu trebuiască să mergi cu mașina sau să călătorești ore întregi, să aibă mic dejun și să aibă parcare. Zis și făcut… sau mai bine zis amânând eu căutările și tot amânându-le, am ajuns ca din toate criteriile să rămână doar cel cu apropierea de stadion, anume Pribitzer. Rău am făcut că n-am rezervat mai din timp, când era 90 de euro, pentru că înainte cu două săptămâni de cazare prețul era 115 euro pentru o cameră de trei persoane.

Adică fără mic dejun, dar la o adică ne gândeam că găsim vreo cafenea aproape, și fără parcare. Aici am avut ceva emoții: mă gândeam nu mai departe de orașul nostru, sau Doamne ferește la București sau Cluj — cred că te-apucă Paștele până găsești un loc de parcare decent și fără amendă. Dar, incredibil, nu? , am găsit un loc pe stradă chiar lângă hotel, erau mai multe de fapt, și nici n-a fost de plătit nimic, fiind weekend. Brici! O surpriză plăcută la Viena. Plata am făcut-o în avans.

În schimb, cu apropierea de stadion chiar a fost bine: am făcut pe jos 30–40 de minute, o plimbare faină (bineînțeles, se exclud pauzele firești de câte o bere tot la a doua terasă. Și tot atâta la întoarcere, numai că nu ne-am mai oprit la terase, nu era niciuna deschisă, deși eram cam supărați că am luat bătaie de la austrieci și ar fi mers vreo două beri să ne înecăm amarul.

Hotelul nu e cine știe ce, e o clădire renovată simplu, funcțional, fără mari finețuri, dar curată și sigură. Așternuturile ok și confortabile, prosoape bune, nu au fost probleme de curățenie. Am avut o cameră măricică cu pat mare și o cămăruță separată unde era al treilea pat. Cămăruța are o ușă ce dă în camera cu pat mare, era încuiată când am ajuns; am întrebat la recepție și ne-au deschis-o după aia. Nu au recepție non-stop; dacă ajungi după ora 20 primești un cod de intrare.

Cam asta ar fi. Ce să zic… prețul pare mărișor, însă e totuși în Viena, pentru o singură seară mi se pare totuși în regulă. De altfel, faptul că e aproape de stadion face toți banii. Vi-l recomand cu drag și… hai ai noștri!

---

VIZUALIZĂRI: 26 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI