O pensiune deosebită

TIPĂREȘTE

În desele mele ieșiri cu mașina personală spre Europa vestică, obișnuiesc să fac un popas de o noapte în zona graniței dintre Ungaria și Austria, evident, de partea maghiară, din motive de prețuri (și nu numai).

Cel mai adesea m-am oprit în orășelul de graniță Mosonmagyaróvár, pe care am ajuns să-l cunosc foarte bine. La întoarcere însă prefer să merg ceva mai departe, uneori chiar până la Budapesta, dar alteori, când vin de la drum lung, mă opresc la Györ, un oraș foarte frumos, despre care ar merita să scriu câte ceva, dar timpul mi-e potrivnic.

Anul trecut, la întoarcerea din excursia făcută în Franța-Elveția, am decis să schimb puțin peisajul și m-am uitat în jurul orașului Györ, să văd ce găsesc prin împrejurimi. Nu mi-a trebuit mult timp, ca să găsesc o cazare ce mi-a satisfăcut toate așteptările. După traversarea pe lungime a Austriei, am poposit, pe la 5-6 după-amiaza, la Platán Panzió, o pensiune foarte frumoasă, în localitatea Nyúl, situată la vreo 15 km sud de Györ.

Am fost întâmpinați cu multă căldură și amabilitate de gazda pensiunii, o femeie inimoasă și zâmbitoare, care a căutat permanent să ne simțim cât mai bine. Vorbește curent germana, dar cu engleza nu se descurcă decât la nivel minim, cât să se facă înțeleasă. Oricum, nouă ne-a fost de ajuns, având în vedere că germană mai rupem și noi câte ceva … :)

Am parcat mașina în curtea largă a pensiunii, locuri de parcare fiind suficiente, după care am fost conduși să luăm în primire camera. Aceasta se afla în corpul din față al pensiunii, existând și un corp în cealaltă extremă a curții, unde se găsește recepția și sala pentru micul dejun, dar și alte camere, probabil constituind locuința personală a proprietarilor.

Clădirea pensiunii are doar parter și o mansardă, și, după cum arată, nu a fost prea mult modificată (în afară de noul „look”) față de structura inițială, când a folosit, probabil, drept locuință de familie. Se intră mai întâi într-un hol mare, ce a constituit probabil camera de zi, din acesta intrându-se în camerele propriu-zise, inclusiv în cele de la mansardă, accesibile pe o scară. Holul/cameră de zi este decorat cu mobilă veche, renovată și cu multe lucruri mai ciudate, de exemplu, un cântar din acelea mari, pentru cântărit sacii cu cereale, o basculă, altfel spus, recondiționată.

Noi am stat în prima cameră pe stânga cum intri, o cameră mare și plăcută, curată, dotată cu tot ce trebuie, în primul rând un pat dublu mare, cu noptiere, o masă cu două scaune și un TV LCD, plasat pe o măsuță sub care se găsea un mini-bar, cu băuturi răcoritoare, vin și ciocolată.

Baia este și ea largă, dotată cu cabină de duș și toate cele necesare.

După ce am descărcat bagajele, ne-am decis să ne mai dezmorțim, după ce stătusem la volan (eu) cale de peste 700 km, așa că i-am cerut gazdei să ne dea o idee unde să ne petrecem ultima parte a după-amiezei. Ne-a sugerat să mergem în localitatea vecină, situată la vreo 8 km, să vizităm Abația Panonhalma, ceea ce am și făcut, nu înainte de a ne plimba puțin și prin centrul localității Nyúl, cu biserica, primăria și un parc frumos amenajat, unde am dat și de un monument ce comemorează un eveniment de tristă amintire pentru maghiari: Tratatul de la Trianon. Așa cum se poate vedea în fotografia atașată (P21), pe piatra monumentului este o hartă a Ungariei Mari, cu provinciile desprinse ca urmare a acestui tratat. Jos, în dreapta, scrie: Hazádnak rendületlenül légy hive oh magyar.

Ne-am îndreptat apoi spre Abația Panonhalma, situată în vârful unui deal, într-o zonă foarte frumoasă. Din păcate, nu am putut vizita abația decât pe exterior, întrucât, când am ajuns, se făcuse ora de închidere, așa că am lăsat pe altă dată admirarea interiorului bisericii (de altfel, foarte frumos, din câte am văzut în poze).

Ne-am întors la pensiune și ne-am oprit peste drum, la Platán Csarda, mai întâi la magazinul propriu, de unde am cumpărat o sticlă de vin din zonă (zonă viticolă foarte cunoscută), după care ne-am așezat la o masă afară, unde am decis să luăm cina, alegând din meniul prezentat, scris în maghiară, germană și engleză.

Am fost serviți foarte prompt, frumos, am plătit cu cardul și i-am spus domnișoarei care ne-a servit să adauge și un procent de 10% din consumație, pentru serviciu. A scos calculatorul, a calculat repede și apoi ne-a dat chitanța, cu un zâmbet larg. Evident, vorbea engleza, ca și tânăra de la magazinul pensiunii.

Dacă ajungeți la această pensiune, nu ezitați să treceți pragul magazinului și restaurantului, merită!

Dimineața, după un somn odihnitor, netulburat de niciun zgomot, ne-am pregătit de drumul spre casă și ne-am luat rămas bun de la amabila gazdă, nu înainte de a plăti (tot cu cardul) și de a lua micul dejun, neinclus în prețul rezervării, ci plătit suplimentar, 4 € de persoană.

Acesta ne-a fost servit la o masă de afară, de lângă recepție și a constat în cafea, eventual cu lapte, un pahar de suc de portocale, unt, dulceață, iaurt cu fructe și o omletă mare, cu șuncă (asta a fost la alegere, din mai multe feluri de omletă).

Ne-am luat rămas bun de la gazdă și am pornit la drum, mulțumiți de alegerea făcută pentru popasul intermediar; alegere pe care v-o recomand și vouă, dacă aveți drum pe-acolo, mai ales că e foarte aproape de autostrada M1. Cu siguranță nu veți regreta!

---

VIZUALIZĂRI: 2110 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI