Pe granița cu Albania - Parcul Național Prokletije

TIPĂREȘTE

Dupa o vacanta petrecuta in Muntenegru, impartita in 3 locuri tare dragute: Zabljak (Durmitor Park), Kotor si Gusinje/Valea Grebaje (Prokletije Park), chiar daca nu prea mai am eu chef de scris, asa ca nu voi scrie ceva despre Kotor, loc unde ne-am simtit tare bine,  fiind suficiente recenzii pe AFA despre acest loc, poate doar as aminti despre excelentul  loc de cazare avut, -b]Apartmani Cetkovic, gazda noastra pentru 5 nopti,  totusi vazand ca despre zona Parcului National Prokletije, chiar nu este scris nimic, sa incerc sa punctez cateva  informatii interesante doritorilor de excursii in aceasta zona. E drept ca nici despre Zabljak, unde am stat 4 nopti  la un alt loc excelent de cazare,   City Center Apartments,   nu sunt prea multe articole dedicate acestei faine zone montane a Muntenegrului.

Dar sa incep oarecum cu … inceputul.

In creionarea vacantei noastre am zis sa mergem in Muntenegru si sa impletim marea cu muntele. Drept urmare am rezervat 1 noapte de tranzit in Serbia, in Zlatibor (tot la munte;)) ), la vreo 750km distanta de Bucuresti,   de acolo mai avand aproximativ 160km pana in Zabljak. Chiar daca mai erau doar 160km, asta insemnau inca aprox. 3 ore de mers cu masina, drumul fiind prin munte, cu serpentine si sosele inguste.   Am zis ca mai bine ajungem la Zlatibor,   la o ora rezonabila (am facut aprox. 12 ore, cu tot cu pauze de masa si relaxare, ajungand in Zlatibor la ora locala 16,00, acest lucru permitandu-ne sa vizitam pe seara si simpaticul orasel-statiune de munte al Serbiei, situate la o altitudine de aprox. 1000m.

Asa ca dimineata ne-am trezit la o ora decenta, am plecat relaxati spre Zabljak,   oprindu-ne bineintele pentru a admira superbul Canion Tara si Podul Durdevica.

  Din Zabljak, dupa 4 nopti ne-am indreptat spre Kotor, unde aveam rezervat un sejur de 5 nopti, fiind la o distanta de doar 170km, adica alte vreo 3 ore de mers cu masina.

Din Kotor ne-am mutat resedinta de vacanta tot in Muntenegru, dar de la granita cu Bosnia-Hertegovina, unde este Zabljak, la granita cu Albania, la o distanta de vero 250km de Kotor si la vreo 5 ore de mers cu masina. De fapt ne-am mutat din Parcul National Durmitor, in Parcul National Lovcen, unde este situat Kotorul, apoi in Parcul National Prokletije, pe Valea Grebaje. Din parc, in parc. =))

Drumul la dus spre Gusinje, l-am facut pe ruta Kotor, Budva, Petrovac, pe malul marii, apoi am traversat Lacul Skadar, lac ce se intinde atat in Muntenegru cat si in Albania, spre Podgorica, spre Kolasin, prin fainul Canion Moraca.

Din Kolasin noi am ales varianta prin localitatea Matesevo, mai scurt, ingust pe alocuri, ce traverseaza o alta culme, in serpentine mai stranse sau mai largi. Un drum foarte frumos, cu peisaje faine, fara gropi,   asfaltul fiind reparat/plombat de curand.

O alta varianta mai usoara, dar ocolitoare un pic, cu vreo 45km, este cea prin Mojkovac, Berane ajungand tot in localitatea Andrijevika. Practic pe aceasta ruta ocolesti un alt parc national al Muntenegrului: Parcul National Biogradska Gora.

De la Andrijevika se ajunge in Plav, unde este si un frumos lac, pe care il poti admira chiar si din masina, soseaua urmand o portiune conturul sau. Din Plav mai sunt vreo 10km pana in Gusinje.

De la Gusinje se intra practic in Parcul National Prokletije.  

Sunt doua cai principale de acces in Masivul Prokletije, Valea Grebaje pe care am ales-o si noi sau Valea Ropojana.

Doar o mica parte a Masivului Prokletije ce face parte din Alpii Dinarici este situata in Muntenegru, cea mai mare parte fiind situate in Albania si Kosovo.

Practic in zona aceasta de langa Gusinje esti strans ca intr-o menghina intre granita Albaniei si respectiv Kosovo.

Este un petec de vreo 25x25 km marginit de Albania si de catre Kosovo.

Din Plav ai vreo 15km pana la granita albaneza, si vreo 40km pana la granita cu Kosovo.

Noi am urmat drumul pe Valea Grebaje, spre locul unde aveam rezervate 3 nopti.

Din Gusinje sunt cam 7 km pana pe Valea Grebaje, unde se ajunge intr-un mic sat de de vacanta. E mult spus totusi sat de vacanta. Sunt doua proprietati ce ofera cazare: Katun Maja Karanfil Bungalows, unde am stat si noi si Eko Katun Grebaje.

Fiecare din aceste doua locatii au si cate un micut restaurant unde se poate manca.

Mai sunt vreo 10-15 case de vacanta si o cabana ce apartine unui club montan unde si poti campa. Si cam atat.

Nu magazine, nu semnal Orange, dar in schimb o priveliste spre munte ce nu se poate descrie in cuvinte. Este ceva magnific.

Drumul pana aici nu este grozav, dar se poate parcurge fara probleme. Este un asfalt foarte vechi, rupt pe alocuri. Drumul este ingust in unele locuri trebuind sa faci loc masinii din fata. Este un drum asemanator cu cel spre Plaiul Foii de la Zarnesti, decat ca are si asfalt.

Cam atat despre accesul auto pana aici.

Daca doresti in a te gospodari singur si a nu manca la cele doua micute restaurante-terase, te poti opri in Plav sau in Gusinje unde gasesti magazine alimentare si t e poti aproviziona cu alimente si bauturi.

In Plav gasesti si benzinarie, ca si in Andrijevica, cu 20km inainte de a ajunge in Plav, unde se poate plati si cu cardul.

Gasesti bancomate atat in Gusinje cat si in Plav. Ce ne-a surprins la prima vedere in Plav, era numarul mare de masini cu numere de SUA.

Ne-am lamurit apoi cand pe unul din traseele de dumetie ne-am intalnit cu un grup de croati, iar o doamna din grup ne-a povestit ce este cu aceste numere. Multi muntenegreni din zona Plav au emigrat la inceputul anilor 90 in SUA. Vara, in august se intorc la locurile natale, in vacanta.

La intrarea in Parcul National Prokletije, chiar pe Valea Grebaje exista o bariera de acces, unde se plateste o taxa de 1euro/persoana/zi, intrarea in parc.

Parcul National Prokletije este cred cel mai recent declarat parc national din Muntenegru, prin 2009, este cel mai “tanar”.

Noi ne-am bazat ca gasim harti cu traseele turistice la locul de cazare sau la punctul de informare/taxare turistica, de pe Valea Grebaje.

Nu gasiti. La locatia de cazare ni s-a oferit gratis o mica schita colorpe o coala A4 a traseelor din zona. Trebuie sa cautati in Gusinje o harta.

Cateva cuvinte si despre Masivul Prokletije. Acesta delimiteaza Albania de celelalte tari ale Balcanilor de Vest (Kosovo, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Bosnia si Hertegovina). din cauza situatiei foarte tensionate si a razboaielor din sudul Serbiei si din Kosovo, pana in 2002, in aceasta zona de frontiera era dificila si periculoasa organizarea excursiilor si drumetiilor montane. Nici inainte de 1990 in perioada comunista atat a Iugoslaviei cat si a Albaniei aceasta zona montana atat de frumoasa nu era deschisa turismului, din cauza zonei de frontiera.

Foarte usor poti trece din Muntenegru in Albania, pe potecile de munte.

Turismul in aceasta zona este inca timid, dar tinde in a recupera timpul pierdut.  

Daca alegi in a veni aici trebuie sa stii ca vii doar pentru drumetii, aer curat si privelisti de vis. Nu te astepta in a gasi facilitatile, serviciile si optiunile unei statiuni de munte.

De exemplu nu poti compara nici pe departe zona Gusinje cu Zabljak, din punct de vedere al serviciilor si posibilitatilor de petrecere a timpului liber.

Dar compensezi din plin cu privelistea faina.

Ghetarii cu care a fost acoperit in trecut Prokletije si-au pus amprenta din plin pe aspectul impunator al acestor munti. Are foarte multe varfuri peste 2000m, modelate de acesti ghetari, ascutite ca niste lanci, cu pante foarte abrupte, inaccesibile unele.

Din acest motiv aici pe langa traseele de drumetie „clasice” sunt si munte trasee dificile, ce necesita o pregatire fizica si tehnica pe masura, necesitand catarare si asigurare cu cordelina.

De pe Valea Grebaje se pot face trasee atat usurele cat si mai dificile.

Karanfili este unul dintre varfurile ce domina masivul Prokletije. De fapt Karanfili este format dintr-un buchet de varfuri - Severni Vrh -2460 m, Veliki Vrh- 2490, si Juzni Vrh -2441m. De asemenea din Karanfili face parte si Vf. Karanfil Ljuljasevica -2290 m.

Karanfilii este impresionant as spune prin varfurile sale ascutite ca niste sulite si prin peretele de stanca ce domina Valea Grebaje.

Aspectul lor face ca acest masiv ce se aseamana cu Dolomitii italieni sa fie numiti si Dolomitii Muntenegrului.

Un alt varf fain care atrage imediat privirea cand ai ajuns in Valea Grebaje este Vf. Ocnjak (2185 m) “dintele canin”, numit asa evident dupa forma sa.

Se pot face trasee de drumetie spre o parte din aceste varfuri, dar sunt trasee destul de dificile pe anumite portiuni, sunt destul de tehnice necesitand catarare si asigurare cu cordelina in acele zone.

Un alt varf care domina Valea Grebaje dar de asta data pe “latura” opusa varfurilor prezentate mai sus, pe partea dreapta a Vaii Grebaje, este Vf. Volushnica- 1879m.

Acest varf “pitic” in comparatie cu cele de mai sus, ofera in schimb o priveliste absolute magnifica asupra Masivului Karanfili, asupra varfurilor si stancilor ametitoare., cat si o priveliste superb asupra intregii Vai Grebaje.

Acesta impreuna cu Vf. Talijanka- 2056m, si Vf. Popadija-2057m, se pot parcurge in circuit, pe un traseu foarte frumos, ce ofera cateva puncte de belvedere impresionante, spre varfurile si peretii stancosi verticali de 600-800m, in unele locuri.

E drept ca pentru a parcurge acest traseu vei ajunge pentru cca. 1 ora si in… … Albania, traseul marcat dintre Vf. Popadija si Vf. Talijanka fiind chiar pe granita Albaniei si a Muntenegrului, apoi pentru a continua traseul spre Saua Vajushes spre coborarea in Valea Grebaje, te face a intra binisor in Albania pe poteca de culme ce ocoleste practic o vale destul de larga, cu un fund plat de parca ar fi fost un teren de fotbal, unde se gaseste amplasata si o stana, langa un izvor (o stana albaneza). Pe acel mic platou vei intalni la un moment dat un marcaj cu vopsea rosie pe o stanca. O sageata te indruma spre…. Albania si o sageata in sens opus te indruma spre Muntenegru.

De acolo se intra practic pe firul unei vai create de paraul/raul Dolija, albie ce te insoteste apoi pe Valea Grebaje pana in Gusinje. Din pacate in perioada cand am fost noi nu era picatura de apa pe albia din pietroaie, din cauza secetei prelungite.

Asa ca nu am putut admira nici micile cascade/caderi de ape ce apar pe harta in cateva locuri si nici micile lacuri. Pe versanti spre Kosovo se vedea fumegand, semn ca pe acolo izbucnisera incendii de vegetatie.

Cele mai multe focare le-am vazut totusi in zona Kotorului, ardeau inca, in unele zone cu flacara mare, in vreo 5-6 locuri.

Revenind la privelistea ce ti se ofera de pe Vf. Volusnicha si Talijanka ai spune ca parca special aceste culmi au fost puse acolo, pentru a putea admira ca dintr-o loja frumusetea greu de descris a Masivului Prokletije.

Pentru a putea ajunge si pe Vf. Zla Kolata-2534m, de fapt cel mai inalt varf al Muntenegrului, trebui mers pe Valea Ropojana, valea oarecum paralela cu Valea Grebaje, cu acces tot din Gusinje. De acolo se poate parcurge intr-o singura zi dus-intors acest traseu.

La cateva zeci de metri de locul unde am fost cazati, de Maja Karanfil Bungalows, se gaseste amenajat si un izvor, de unde te poti aproviziona cu apa rece, de munte. Unb izvor foarte frumos inconjurat de un paravan din brazi si de un gardulet de lemn pentru a evita patrunderea animalelor (vaci, oi), in zona fiind si o stana. de unde poti cumpara si diferite produse.

In aceasta vale larga sunt amenajate si cateva foisoare unde poti iesi la picnic.

Se mai pot face plimbari spre cateva lacuri montane.

O zona tare frumoasa, neexploatata inca la adevaratul potential, de fapt masivul montan nu este explorat inca in totalitate, zona fiind "sensibila" si inainte de perioada razboaielor din anii 90. In perioada comunista fiind interzis turismul, drumetiile in Prokletije, din cauza zonei de frontiera, probabil aceste creste fiind martori tacuti si tristi al unor evenimente dureroase, de incercare a trecerii frauduloase a frontierei de catre albanezi catre o Iugoslavie chiar daca si ea comunista, dar cu un nivel de trai superior Albaniei.

Dar sa acordam o sansa acestui "colt de rai" montan, o merita cu prisosinta dupa parerea mea.

Noua ne-a placut tare mult in aceasta zona!

---

VIZUALIZĂRI: 3002 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI