Înot cu delfinii in largul Mării Roşii

TIPĂREȘTE

Acum 2 ani am fost în zona Marsa Alam expres pentru a înota o oră alături de dugong (vaca de mare). Experienţa e una cu totul specială, v-o recomand fără nici un fel de reţinere. Se înoată într-un golf, aveţi lângă voi ghid, bărci şi orice pericol e minim.

Anul acesta am vrut neapărat să încerc ceva mai tare: înotul cu delfinii în marea liberă. Au încercat să ne sperie un pic egiptenii - 'delfinii atrag animale periculoase, marea e adâncă acolo şi nu putem controla nimic' - dar tentaţia era prea mare. Aşa că după ce am zburat 3 ore 20 minute din Iaşi spre Hurghada, apoi am mers încă 2 ore şi 15 minute cu o maşină spre hotel, peste 2 zile am luat altă maşină şi am mers încă 3 ore mai în sudul Egiptului. De acolo am luat o barcă şi după alte 2 ore am ajuns într-o zonă unde se adună zeci (sute) de delfini.

Deşi sunt liberi şi nu sunt hrăniţi de oameni, parcă sunt dresaţi, cum au simţit că se apropie yachturile cum au ieşit la joacă. Zeci de delfini au dat ture în jurul bărcilor, au sărit, au făcut alte giumbuşlucuri spre deliciul oamenilor. De la 5 metri înălţime părea că sunt nişte căţeluşi care abia aşteaptă să vii tu să-i mângâi. Dar era doar o iluzie.

Când am coborât în bărcile pneumatice să ne apropiem de ei delfinii au dispărut aproape instantaneu. Nici măcar o poză nu ne-au lăsat să le facem de aproape.

Cum turiştii erau dezamăgiţi (2 tinere din Franţa chiar au început să se certe cu egiptenii că au bătut atâta drum pentru 'nimic'), organizatorii 'croazierei' au făcut pe dracu-n patru şi au reperat 2 bancuri de delfini ce înotau la 8 metri adâncime.

Am urcat urgent în barcă, fără ochelari şi labe de înot, apoi am sărit în mare la 10 metri distanţă de banc. Degeaba, dispăruseră iar. Eu, fiind ultimul (dacă nu apucasem să-mi pun echipamentul de înot) am mers cu barca încă vreo 100 de metri şi mi-au strigat egiptenii 'uite-i'.

Am sărit şi ce am văzut a fost waw: fix sub mine înotau liniştiţi 25 de delfini, grupaţi strategic - 3 exemplare mari în faţă, 18 delfini, inclusiv 2 puiuţi în mijloc, apoi 4 delfini măricei în coadă. Am înotat cu ei 1 minut, m-au acceptat lejer ca şi companion, dar când restul grupului de turişti a venit cu o altă barcă s-a rupt vraja. Instantaneu a dispărut tot bancul, atât de puternice sunt aceste animale. Acum îi vezi, dar imediat nu-i mai găseşti nicăieri.

Ce să le mai faci poze sau un filmuleţ! Am rămas cu bucuria să-i am lângă mine 1 minut şi aia e.

După ce am urcat toţi turiştii pe yachturi şi le-am eliberat terenul, delfinii au reapărut, dispuşi iar de joacă, dar de la distanţă. Na, terenul lor, condiţiile lor.

Încărcaţi de adrenalină am uitat toţi de avertismentele egiptenilor cu 'animalele periculoase', dar unul din ghizi a recunoscut că 'nu întotdeauna e plăcut să venim la delfini'. Nu a vrut să dezvolte dar e limpede cine poate vâna animale capabile să dispară instananeu în mare.

Ca ultim amănunt: în zonele considerate 'casa delfinilor' nu există recif, iar marea are măcar 15 metri adâncime.

---

VIZUALIZĂRI: 173 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI