GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Se apropiau orele amiezei atunci când am ajuns la Veliki Preslav. Aveam în plan vizitarea spectaculosului sit arheologic cu rămășițele capitalei Primului Ţarat Bulgar, dar și Biserica Rotundă, un valoros monument de arhitectură ortodoxă medievală timpurie.
Știam prea puține despre cele două obiective care anunțau că ne vor capta interesul în următoarele ore. Nu reușisem să-mi fac o bună pregătire prealabilă, dar credeam atunci că explicațiile inimosului nostru ghid completate cu documentări ulterioare mă vor ajuta să înțeleg mai bine evenimentele din îndepărtata și încâlcita istorie bulgară, evenimente care au lăsat în urmă Biserica Rotundă cu valoarea ei de unicat, precum și Cetatea Veliki Preslav.
Față de Veliki Preslav - actualul oraș situat la 134 km de Ruse și la 18 km de Shumen - ruinele impozante ale capitalei Primului Ţarat Bulgar se află mai la sud. Pe un drum secundar, bun, după numai 2 km am oprit la poalele dealului pe care se află rezervația arheologică națională Veliki Preslav.
La coborârea din autocar am fost întâmpinați de custodele sitului care ne-a urat bun venit, apoi ne-a prezentat taxele de acces: 6 leva/persoană - adulți și 2 leva/persoană - studenți. Atunci când cineva a întrebat care este taxa/persoană în cazul grupurilor organizate și dacă pensionarii au vreo facilitate, răspunsul lui a venit prompt: 5 leva/persoană - adulți în grup și 3 leva/persoană - pensionari. În timp ce ghidul colecta banii de la noi, am observat că gazda noastră ne număra discret. Mai pe scurt, am achitat, am primit câte un pliant ilustrat cuprinzând și harta complexului arheologic (cei norocoși au primit și câte un semn de carte cu poze din rezervație și din muzeu), apoi am urcat treptele de piatră care conduc spre Biserica Rotundă.
Biserica Rotundă sau Biserica de Aur datează de la începutul sec. X, din vremea domniei Țarului Simeon I. Ruinele sale au fost descoperite și studiate pentru prima oară în perioada 1927-1928. Specialiștii au concluzionat că Biserica Rotundă constituie unul dintre cele mai impresionante exemple de arhitectură bulgară medievală, forma circulară, neobișnuită, a naosului fiind cea care a dat numele sfântului lăcaș. Întreaga zonă medievală a Preslavului cuprinzând și Biserica Rotundă a fost proclamată în 1927 rezervație istorică și arheologică și a trecut sub protecția statului ca fiind de importanță națională.
La ultima restaurare, lângă Biserica Rotundă a fost ridicat un monument dedicat Țarului Simeon I, la 27 mai 2007, cu ocazia împlinirii a 1080 de ani de la moartea sa. Se spune că în prezent, chiar dacă nu mai este activă, Biserica Rotundă este folosită adesea pentru oficierea de cununii și botezuri. Cred că se fac poze grozave acolo.
Dar, ce am văzut noi?
Ajutați și de panoul informativ, am identificat cu ușurință cele trei secțiuni ale Bisericii Rotunde: curtea mare, aproape pătratică, pronaosul și naosul de formă rotundă. Se presupune că pronaosul și naosul au fost construite mai întâi, ulterior adăugându-se și curtea. În curte - spațiul deschis care precede pronaosul - se poate pătrunde prin trei intrări (câte una pe fiecare latură exterioară), cea din partea de vest fiind cea mai mare și cea mai elaborată. În mijlocul curții a fost săpat un puț de apă care poate fi văzut și în prezent.
Din curte se pătrunde în pronaos printr-o poartă largă, flancată de două turle circulare, fiecare cu câte trei ferestruici și o intrare orientată spre interiorul pronaosului. În turnul dinspre nord se pot vedea rămășițele unei scări spiralate care ducea spre nivelul superior, astăzi inexistent. Două perechi de coloane aflate în interior împart pronaosul în trei nave și marchează calea spre naos. Peretele de nord și cel de sud izolează două mici zone ale curții, în nord fiind o necropolă, iar în sud un baptisteriu. Se pare că pronaosul Bisericii Rotunde a supraviețuit timpului cel mai bine, zidurile sale măsurând și astăzi aprox. 3 m în înălțime.
Naosul sau Rotonda, partea estică, cea mai importantă a bisericii, are diametrul de 10,5 m. Din pronaos se poate ajunge aici prin trei intrări. Cândva trebuie să fi fost acoperit cu o cupolă impunătoare susținută de 12 coloane de marmură albă amplasate în cerc. În zilele noastre, aceste coloane cu câteva resturi de arcade decorate încă mai există, dar… deasupra se vede doar cerul.
Am scurtat cât am putut descrierea acestui magnific monument. Aș mai adăuga doar că am citit că interiorul bisericii a fost bogat decorat cu mozaicuri colorate, în stil bizantin, cu cornișe și cu ceramică policromă în imagini de la miniaturale până la mărimi naturale. De mare importanță pentru cercetători sunt numeroasele inscripții medievale - încustate sau doar zgâriate pe pereți - cu litere grecești, glagolitice și chirilice, în limbile greacă bizantină și bulgară veche.
Mai trebuie să menționez că Biserica Rotundă a fost construită în afara zidurilor vechiului oraș Preslav, în partea de sud-est. Ca să ajungem la poarta de sud a cetății am străbătut o alee de aprox. 250 m.
Zidurile din proximitatea intrării în vechiul oraș Veliki Preslav au fost în mare parte reconstruite. Tot reconstruit a fost și turnul de la intrare în care am urcat pe o scară din ciment, spiralată, nefățuită. Totul este prea nou și nu simți fiorul specific atingerii de ziduri vechi, istorice. Singurul avantaj al acestui urcuș este că de acolo, de sus, poți vedea și fotografia complexul arheologic pe o mai mare întindere.
Veliki Preslav a fost a doua capitală a Primului Țarat Bulgar. La început (în prima jumătate a sec. IX) pe aceste locuri a fost o tabără militară cu un palat fortificat. Țarul Simeon I (893-927) a mutat capitala de la Pliska și a dezvoltat aici un nou și puternic centru administrativ, politic și cultural pentru statul bulgar medieval de curând convertit la creștinism (anul 864). Orașul - cu o suprafață de aprox. 5 km² - era înconjurat de două inele de fortificație, cel exterior înlocuind șanțul de apărare caracteristic nu doar vechilor cetăți bulgare, ci și multor așezări de acest gen din perioada medievală. Veliki Preslav a fost prima cetate din Europa care era apărată de două ziduri concentrice, cel exterior având o grosime de 3,25 m, iar cel din interior 2,80 m.
Planul orașului - vizibil pe panourile informative, dar și în pliantul primit de noi la intrare - demonstrează că la Veliki Preslav erau nenumărate clădiri și complexe, biserici și palate legate între ele prin străzi pietruite, alimentate cu apă și dotate cu canalizare pentru apă potabilă și pentru evacuarea celei reziduale. De asemenea existau băi cu bazine încălzite cu aer cald care circula prin țevi de ceramică. În spațiul cuprins între cele două rânduri de ziduri de apărare, la nord, la sud și la est, existau numeroase locuințe, dovadă fiind rămășițele temeliilor pe care le vedem și noi astăzi. Din punct de vedere cultural, orașul a fost centrul Școlii literare din Preslav (înființată la Pliska, dar mutată la Preslav odată cu mutarea capitalei). De asemenea, de menționat sunt și atelierele de ceramică în care se executau lucrări de artă, plăci glazurate, icoane ceramice și iconostase deosebite.
Dar, Veliki Preslav a trăit și vremuri grele. A fost cucerit de Svetoslav de Kiev în 969, apoi a fost multă vreme dominat de bizantini. După mutarea capitalei la Veliko Târnovo, raidurile tătarilor i-au alungat pe ultimii locuitori ai cetății la 2 km spre nord. Noua așezare, cu același nume - Preslav, va deveni actualul oraș Preslav.
Ne-am plimbat pe aleile pietruite din incintă fără a urma un traseu prestabilit. Am văzut ruinele bine conservate ale multor clădiri administrative și de locuit, ale unei biserici și ale unui palat domnesc, dar și ale unui palat episcopal. Panourile informative plasate la tot pasul te ajută să le identifici. Lângă o impresionantă coloană, singura rămasă în picioare din proximitatea Palatului Regal, am făcut fotografia de grup.
Trebuie să spun că la Cetatea Veliki Preslav veți vedea multe acoperăminte din sticlă. Sticla fumurie este utilizată frecvent ca separator sau apărător al unei porțiuni, uneori având pe ea texte inscripționate (numai în bulgară, deci greu sau imposibil de înțeles pentru noi). Știu că la un sit arheologic atât de vechi, pentru facilitarea vizitelor turistice sunt necesare unele amenajări. La Cetatea Veliki Preslav diferența dintre vechi și nou, dintre rămășițele medievale și amenajările moderne, este prea mare în opinia mea.
La Biserica Domnească - după toate probabilitățile construită în timpul domniei Țarului Simeon I pentru a adăposti rămășițele pământești ale tatălui său, Boris, la creștinare botezat cu numele de Mihail - am văzut sarcofagul în care au fost depuse relicvele fostului țar. Conform informațiilor de la fața locului, sarcofagul a fost descoperit acum un secol. Pe margine poate fi văzut inscripționat numele de botez al acestuia - Mihail.
În final menționez că la Complexul arheologic de la Veliki Preaslav sunt facilități pentru vizitatori - puncte de informare turistică și toalete. De asemenea sunt parcări - două în apropierea cetății și altele două în apropierea Catedralei St. Cyril și Methodius. Există și un muzeu pe care însă noi nu l-am văzut, dar și - pentru cei interesați - un motel și un restaurant.
Trimis de iulianic in 03.04.18 11:35:34
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BULGARIA.
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "O zi în Shumen și împrejurimi, Shumen" (deja existentă pe sait)
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
===
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2024 Relaxare la sud de Dunăre - Shumen și Pliska — scris în 05.05.24 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2024 Moscheea Tombul - cea mai mare moschee din Bulgaria — scris în 30.04.24 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2021 O zi la Shumen și frumusețile sale — scris în 19.07.21 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Muzeul Arheologic Veliki Preslav - o mică și interesantă lecție de istorie — scris în 11.09.19 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Mar.2019 Turism in zona Osmar — scris în 15.04.19 de Testosu' din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Cetatea Ovech – punte printre nori — scris în 29.05.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2018 Tombul Mosque din Shumen — scris în 06.05.18 de adrianbogdan din CHITILA [IF] - RECOMANDĂ