GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Orheiul Vechi, o vizita prea scurta
Orheiul Vechi
Butuceni, comuna Trebujeni, raionul Orhei
Dupa experienta bahica la complexul vinicol Cricova ne-am îndreptat spre urmatoarea tinta, Orheiul Vechi. Ca de obicei, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din târg, din nou GPS-ul a dat rateuri si am ratacit vreo doua ore prin satele mai rasarite sau mai sarace pâna când soferul a pus o frâna si a oprit autocarul spunând ca nu mai poate înainta deoarece nu are cum întoarce masina si ca suntem » lost in space » !
Imediat o bufnitura se aude din spatele autocarului ! « Un dăștept » local a profitat de ocazie si a lovit rabla lui de masina de spatele autocarului spunând ca oprirea autocarului l-a luat prin surprindere ! Soferul nostru l-a observat demult ca se tine dupa noi circulând la limita si ca ar avea gânduri necinstite… mai tineti minte perioada când si la noi erau amatori de accidente « accidentale » pentru a specula teama si frica si a stoarce bani…
Bineînteles ca a vrut bani individul, i-a primit si a plecat, si-a facut norma pe ziua aia! A doua zi s-a facut o colecta prin autocar pentru a acoperi paguba si a aduce zâmbetul pe fata soferului nostru, doua zile doar si doua evenimente -amenda de viteza si bara fata « sparta », ne-a multumit cu lacrimi în ochi, se alegea praful de munca lui.
Dar mai sunt si oameni de omenie si soferul a primit indicatii bune pentru a gasi directia corecta spre Orheiul Vechi, a mers cu spatele o buna bucata de drum pâna a reusit sa întoarca autocarul si în sfârsit sa ajungem unde trebuie.
În jur câteva cladiri, magazin de suveniruri, un butic mic unde o doamna vindea biletele de acces, magneti si pliante cu istoria locului. Vedem promontoriul si o clopotnita în zare si la capat turla unei biserici.
Ghidul ne-a indicat traseul pe unde sa urcam spre biserica rupestra si biserica noua si ne-a lasat liberi timp de o ora si jumatate, putin dar pierdusem déjà peste doua ore ratacind prin coclauri…
A cumparat bilete de acces în zona, 20 lei Md/fiecare pentru aproape întreg grupul, au fost persoane care nu s-au încumetat sa urce promontoriul desi urcusul nu a fost greu.
Orheiul Vechi este o combinatie între natura, prin defileul râului Răut sapat sub forma unui canion în straturile calcaroase ale reliefului si vestigiile arheologice ale prezentei umane de-a lungulsecolelor.
Cursul serpuit al râului Răut formeaza doua promontorii numite Pestera si Butuceni, noi am urcat pe promontoriul Butuceni conform cu infos de pe panoul de unde am avut parte de o priveliste impresionanta si am continuat cu Pestera pâna la biserica noua.
În drumul nostru vedem un panou ce ne anunta ca intram în satul Butuceni si limita de viteza este 10 km/h! pe partea stânga a drumului este un restaurant si un panou cu infos pe care ma apuc sa-l citesc deoarece din povestea ghidului din autocar nu am retinut mai nimica deoarece zgomotul de fond a bruiat sonorul domnului ghid.
Promontoriul Butuceni a aparut de acum 800-700 mii de ani în urma în perioada cuaternara, cu vestigii arheologice din diferite perioade istorice. Vestigiile arheologice demontreaza prezenta unei asezari din sec IX-VIII îHr, doua asezari fortificate traco-getice din sec IV-II ÎHr si un sanctuar geto-dacic. Asezarea avea locuinte cu fundament din lespezi de calcar, partea superioara din lemn si tencuite cu lut.
Asezarea cu dimensiunile de 215 m lungime si latimea de 30-60 m în functie de teren, avea si un zid de protectie pe trei laturi din pari grosi înfipti vertical în pamânt.
Mergem pe o poteca amenajata cu lespezi de piatra pâna sus la schitul rupestru dar ne oprim din loc în loc sa admiram privelistea ce se deschide în fata ochilor pe ambele parti ale promontoriului, pe o parte vedem satul Butuceni asezat în defileul sapat de râul Răut, pe partea cealalta a defileului sunt pasuni, terenuri agricole.
Ajungem la schit, citesc câteva informatii pe panoul de lânga intrare.
Schitul rupestru Pestera din sec XV-IX, crestin ortodox, este compus din încaperi sapate în roca: biserica, corp de chilii, tunel de acces si deasupra pe pamânt o clopotnita si o cruce mare. Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului si are altar, naos, pronaos si un pridvor în exterior cu vedere panoramica spre zona cu terenuri agricole. Mai aflam ca schitul a fost desfiintat în anul 1816 dar în anul 1821 biserica este transformata în parohia Butuceni. Între anii 1821-1822 a fost sapat tunelul de acces si în 1890 a fost construita clopotnita. În sec XVIII apare si crucea de piatra numita „Crucea dorintelor” si legenda spune ca este tamaduitoare si atingerea ei facând înconjurul crucii duc la împlinirea dorintelor.
În perioada sovietica biserica a fost închisa dar redeschisa în anul 1996.
Fatada schitului este facuta din bucati slefuite de piatra si sunt doua medalioane cu un sfânt, in partea stânga este Sfântul Arhanghel Mihai cu sabia în mâna si în partea dreapta acelasi sfânt cu sulita în mâna. Intram în tunel pentru a coborî în biserica, treapta cu treapta ca este semiîntuneric, vedem un calugar cu plete dalbe, batrân, ce veghea bunul mers al lucrurilor, trei tineri ce se ocupau de niste pliante, pe o masa erau puse la vânzare magneti cu schitul la 20 lei Md/buc.
Pe pereti sunt icoane, candele atârnate din tavan, altarul din lemn cu dantelarii sculptate si medalioane cu icoane încastrate, bolta altarului si a naosului este semisferica, iar a pronaosului este plata, icoane din lemn cu Fecioara Maria si Iisus, iesim pe terasa, avem parte de un view deosebit spre râul Răut si dealurile înconjuratoare, pe peretele exterior al bisericii pe terasa sunt gauri din loc în loc si bilețele introduse cu dorintele si rugaciunile credinciosilor. Lânga usa terasei este un loc unde se arunca câte o moneda...
În interior e un mic tunel pe partea dreapta cum intri de pe terasa, cobori câteva trepte si ajungi la zona unde sunt chiliile calugarilor situate mai sus de scari, am facut ceva echilibristica pentru a ma sui pe platforma cu chili. Platforma are o înaltime de aprox 1,40-1,50, a trebuit sa merg aplecata ca sa fac fotografii la chilii, 12 la numar, sapate în roca de calcar si cu lumina naturala de la singura fereastra situata deasupra scarilor acoperita cu o folie de plastic. Dau sa ma întorc si am uitat ca trebuie sa stau aplecata si ma lovesc sever la cap de roca tavanului. M-a durut serios capul...
Pe tot promontoriul sunt vestigii arheologice, vestigii traco-geto-dacice, urme ale localitatilor medievale Sehr al-Cedid si Orhei, un sanctuar geto-dacic.
Plecam mai departe spre biserica” Nasterea Maicii Domnului” , un loc amenajat cu flori, verdeata, statui -un monument Fecioara Maria cu Pruncul în brate, corpul de chilii moderne înconjoara biserica pe partea dreapta, în spatele bisericii este o voliera pentru porumbei. Lânga poarta din spate este o cruce din marmura neagra slava. Un alt monument din marmura neagra este format dintr-o cruce pe cu imaginea lui Iisus rastignit si doua placi negre asezate stânga-dreapta cu imaginile Sfintei Fecioara Maria si Maria-Magdalena.
Timpul a trecut si trebuie sa ne grabim cu întoarcerea la autocar, am fost printre ultimii, dar nu înainte de a mai face niste fotografii lânga Crucea Dorintelor si cu râul Răut pe fundal.
Zona merita de a fi vizitata mai mult timp, de a vedea vestigiile fortificatiilor Orheiului Vechi, ruinele unor locuinte din piatra, al bisericii medievale, centrul expozitional, gospodaria traditionala taraneasca, sau portile traditionale cu stâlpi din piatra fasonata vopsiti cu o culoare „albastru de Orhei” si decorati cu simboluri astrale sau cu figuri geometrice.
Ne îndreptam spre manastirea Curchi pe care am vizitat-o pe repede înainte, era seara si nimeni prin curte doar la pangar am vazut un calugar.
AmFostAcolo fără reclame?
- Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
- Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult
Trimis de Yolanda in 15.11.26 18:24:20
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în REP. MOLDOVA.
- Alte destinații turistice prin care a fost: Europa
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Yolanda); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2024 O surpriză plăcută și neașteptată — scris în 30.08.24 de Don Fernando din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2019 Complexul Orheiul Vechi, Mănăstirea rupestră Peștera, din Butuceni, Mănăstirea Sfânta Maria — scris în 23.10.19 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Sep.2017 Încremenite în timp Orheiul Vechi şi satul Butuceni — scris în 26.11.17 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2017 La Orheiul Vechi — scris în 06.06.17 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2017 Butuceni - un sat tradițional — scris în 26.05.17 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2017 Imprejurimi Chisinau - Orheiul Vechi — scris în 19.03.18 de VAS din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Apr.2013 O întoarcere în timp, la Orheiul Vechi (IX) — scris în 26.05.13 de Ovidiu istorie din BOTOşANI - RECOMANDĂ


Rog așteptați...






















