Manastirea Sf. Ioan Bigorski [Parcul National Mavrovo] - Macedonia de Nord

TIPĂREȘTE

In drumul nostru spre Corfu, ne-am gandit sa facem un popas intr-un loc pe care imi doream f mult sa-l vizitez: Manastirea Sfantul Ioan Bigorski din Macedonia.

Cum am auzit nenumarate povestiri despre Manastirile din Sfantul Munte Athos, mi-am dorit foarte mult sa ajung sa vad cu ochii mei o astfel de manastire (binenteles, unde e acceptata si prezenta feminina) si la recomandarile unui prieten, am ajuns sa pun pe lista acest frumos loc situat in Parcul National Mavrovo, la 115 km de Skopje si la 30 km de Mavrovo.

Am pornit seara, in jurul orei 22 din Arad si ne-am indreptat catre Macedonia, travesrsand Serbia. Am ajuns in jur de ora 6 dimineata la granita dintre Serbia si Macedonia, dupa ce facusem o pauza de somn pe drum. De la Skopje ne-am indreptat spre Vest, catre Tetovo - Gostivar- Mavrovo.

Drumul spre manastire a durat ceva, zona e muntoasa, exista multe portiuni cu serpentine, dar peisajul este superb si foarte salbatic.

Manastirea este amplasata intr-un canion al raului Radika si este cocotata pe o stanca, chiar deasupra soselei. Pe cealalta parte, vis a vis de manastire, la poalele muntilor, isi duc veacul cateva localitati: Velebrdo, Bitushe si cea mai cunoscuta, Rostushe.

Manastirea are o parcare destul de maricica, unde am observat ca se construieste inca o cladire. Nu am cuvinte sa exprim frumusetea locului si incinta manastirii, unde totul este imbracat in piatra naturala si lemn masiv.

Fiindca noi ne-am anuntat vizita cu cateva satamani inainte, prin email, la sosire am fost condusi de un monah intr-o sala de primire a oaspetilor. Sala era imbracata in lemn si catifea rosie, in mijlocul ei fiind intins un covor traditional, care te ducea cu gandul la 1001 nopti, iar la unul dintre capetele lui, domnea un semineu frumos. Peretii erau imbracati cu picturi, care infatisau portretele unor monahi, probabil staretii manastirii, sau episcopi... La cateva minute distanta un parinte foarte dragut, ne-a adus apa si rahat de trandafir, dupa care am fost condusi la camere.

Dupa ce ne-am odihnit cateva ore, am coborat la vecernie si apoi la masa. Eram cu totii foarte impresionati de fiecare detaliu din biserica si de glasul calugarilor. Iconostasul de lemn, am inteles ca ar fi printre cele mai frumoase si renumite din cultura ortodoxa, iar icoanele, candelele si aerul bizantin ce ne invaluia, intra in mare constrast cu ceea domina coama muntilor de dincolo de cursul raului si de sosea, unde un glas oriental rasuna din minareta unei moschei. O gama larga de sentimente si trairi ne-a cuprins.

Am lasat manastirea in urma la miez de noapte si ne-am continuat drumul spre Corfu, alegand un traseu prin Albania.

---

VIZUALIZĂRI: 934 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI