Kew Gardens, Victoria & Albert Museum si Natural History Museum

TIPĂREȘTE

9 Mai 2011 - Luni

Ajunsesem la Londra cu o zi inainte (cititi review-ul aici), iar masina trebuia sa o predau marti dimineata. In prima instanta m-am gandit, ca daca tot am masina, sa fac o calatorie in afara Londrei. Planul era sa merg pana la Stonehenge si sa ma intorc pe la Blenheim Palace si sa trec prin Oxford. Imi scosesem postcodurile si in mare stiam la ce sa ma astept – totusi sunt multi kilometri de parcurs si ne cam lovise oboseala. Mai avusesem probleme si cu somnul, mai multe zile la rand... Sotia a insistat sa nu mai mergem nicaieri cu masina si mai bine sa mergem in Londra. Am zis ca-i fac pe plac, mai ales ca in calatoria de o zi in afara Londrei ar fi trebuit sa scot din nou bani din buzunar- vreo 15L la Stonehenge, vreo 16L la Blenheim, plus motorina etc. Pentru Londra aveam deja luat London Passul si Travelcardul si nu ma mai lovea la buget. Imi intrebasem nevasta ce doreste sa vada la Londra si avusese doua mari dorinte Kew Gardens si Gradina Zoologica. Am zis sa-i satisfac una dintre dorinte si sa o duc la gradina botanica si sa o lasam mai lejer pentru astazi. Eram si eu curios sa vad o gradina botanica, deoarece nu am mai fost niciodata la una. In afara de Joi, cand trebuia sa merg la Windsor (cumparasem bilete la Windsor Tatoo), nu-mi facusem nici un plan pe zile si am lasat totul la voia intamplarii si a deciziilor la fata locului.

Kew – Royal Botanical Gardens

Pagina Oficiala: click aici

Studenti sau Seniori (60+) 11.90L

Daca aveti London Pass, e bine sa veniti cu metroul, deoarece statia de metrou e mai aproape de Victoria Gate Entrance si numai pe la aceasta intrare se poate intra cu London Pass. Noi stateam in Nord si am venit cu Northern line pana-n Embankment, de unde am luat District Line (cea verde). Atentie: sa va urcati intr-un metrou cu destinatia “Richmond”. Sa nu va suiti intr-unul care merge spre Wimbledon sau Ealing Broadway. Kew Gardens e penultima statie.

Din statia de metrou (care e la suprafata – arata exact ca o gara), cand iesiti afara, cu spatele la gara o luati pe drumul care merge drept in fata. Sunt de mers vreo 10 minute (poate mai putin) in linie dreapta, pana se ajunge la Victoria Gate Entrance. Gradina Botanica are mai multe intrari si se intinde pe o suprafata de 121 hectare.

Scurt Istoric

In 2009, Gradina a implint 250 de ani de existenta. In 2003 i-a fost acordat titlul de “World Heritage Site” de catre UNESCO. Istoria locului in care astazi se afla Kew Gardens e destul de complicata. Au fost mai multe palate, care de-a lungul timpului au disparut. In timpul domniei lui Elizabeth I, aici locuia si Robert Dudley (apare ca personaj in filmul “Elizabeth: The Virgin Queen” – e interesant de legat acest caracter, cu aceasta locatie). Cea mai veche cladire din Kew Gardens este Kew Palace – construit la 1631 de catre un negustor olandez. In 1730, Frederick, Prince of Wales, ia in arenda aceste proprietati si incepe sa construiasca mai multe gradini. Cea mai mare contributie insa a avut-o vaduva acestuia, Augusta, Princess of Wales. Si-au dorit sa aiba o gradina care sa contina “... toate plantele cunoscute de pe pamant”. O structura ramasa din acele timpuri este Pagoda, a carei constructie a inceput in 1761. Mai multi “landscape architects” foarte renumiti au lucrat la aceste gradini in acea perioada. Unul dintre cei mai cunoscuti e Lancelot “Capability” Brown – “England’s greatest gardener”, care printre altele a lucrat si la gradinile de la Blenheim Palace, Hampton Court si Warwick Castle. Alt arhitect faimos care a lucrat la Kew, a fost William Chambers. William Chambers e arhitectul care a facut Somerset House si de asemenea el a facut designul pentru Trasura de aur a reginei care poate fi vazuta la Royal Mews. Cladirile facute de Chambers la Kew inca in picioare sunt: Pagoda, the Orangery, the Ruined Arch, the Temple of Bellona si the Temple of Aeolus.

Intre anii 1820-1841, gradinile au cunoscut o perioada de declin, dar dupa 1841 norocul le-a suras din nou. Incepea revolutia industriala. Acum au fost construite uriasele sere victoriene – The Palm House si The Temperate House, iar gradinile au inceput sa aiba un rol important in dezvoltarea Imperiului si a coloniilor lui – horticultorii de la Kew Gardens, dadeau sfaturi, trimiteau seminte etc.

In prezent la Kew Gardens lucreaza 200 oameni de stiinta, 75 de cercetatori afiliati si 110 horticultori. Anul acesta, impreuna cu Missouri Botanical Garden au anuntat ca au terminat “The Plant List” – o lista a tuturor speciilor de plante cunoscute. Numarul minim de specii cunoscute este de 300000. Mai exista 480000 de denumiri care sunt sinonime ale primelor denumiri si 260000 de nume nerezolvate. Un alt proiect inceput in 2000 este Millenium Seed Bank. In prezent pentru aceasta banca de seminte, Kew Gardens a achizionat si conservat seminte a 30000 de specii de flori si plante salbatice, ceea ce reprezinta 10% din speciile cunoscute. Pana-n 2020 ei spera sa conserve 25%.

M-am pierdut prea mult in detalii tehnice si istorice. Pentru un turist, cea mai importanta decizie privind Kew, e sa alegi ce vrei sa vezi. E greu sa le vezi pe toate, mai ales intr-un timp scurt. Eu i-am alocat gradinii aproximativ jumatate de zi, dar se poate pierde cu usurinta si o zi aici. Dupa ce am ajuns si am luat biletele, ne-au dat nite brosuri in care scriu atractiile si recomandarile pentru perioada respectiva – care plante sunt in floare etc. Exista si un trenulet hop on, hop off, care face turul gradinii si care costa 4L. Se plateste la sofer si-ti da un fel de bratara de hartie pe care ti-o pui la mana. Cand am ajuns noi, am mers la trenulet si am cuparat bilet si am intrebat la ce ora pleaca. Pleca din jumatate in jumatate de ora si mai aveam cateva minute (vreo 15) pana la jumate. Am tras o fuga sa vedem:

“The Palm House”

A fost construita intre anii 1844-1848 si a fost primul proiect in care s-a folosit fier pentru a acoperi un spatiu mare, fara a avea coloane de sustinere. In constructie au fost imprumutate mai multe idei din constructia de vapoare. Aceasta constructie e considerata cea mai importanta structura de fier si sticla, ramasa-n picioare din epoca victoriana. Intrand aici ne putem imagina cum arata “The Crystal Palace” (click aici) – cel ce fusese ridicat in Hyde Park pentru a gazdui "The Great Exhibition" din 1851, care a contribuit si la infiintarea muzeului V&A cand aceste exponate au avut nevoie de un nou "sediu". The Palm House era legata printr-un tunel subteran cu “furnalul” Italianate Campanile, care e langa Victoria Gate. Prin tunel se aducea carbunele care era folosit pentru incalzirea apei din boilere si tot prin tunel treceau tevile care duceau fumul. Acest tunel este folosit in prezent pentru birouri. Incalzirea apei nu se mai face cu carbuni ci cu gaz.

Plantele dinauntru sunt impartite pe zona geografica din care provin. Cum intri, in stanga sunt plante din Africa; pe centru Amercile, iar in dreapta Asia, Australasia si Pacific. In spatele The Palm House se afla Gradina de trandafiri.

Un lucru pe care ar fi trebuit sa-l vizitam si nu l-am vizitat, a fost Waterlily House. E in imediata apropiere de Palm House, dar ne-am grabit la trenulet, am zis ca-l vedem la intoarcere si nu am mai ajuns pe acolo. In Waterlily House, se gasesc plante de apa, nuferi si alte plante plutitoare.

Am fugit la trenulet si am coborat la primul stop. Aici este:

The Temperate House

Este cea mai mare sera de la Kew si gazduieste cea mai inalta planta de sera din lume – Palmierul de vin Chilian (Jubaea chilensis). Ultima data cand a fost masurat in 1985 avea 17.6 metri. Acest palmier a crescut dintr-o samanta adusa din Chile si plantata la Kew in 1839.

Cred ca un ghid, ne-ar fi fost de mare ajutor, sa ne spuna mai multe despre plante. Cum se cheama, de unde provin, la ce se folosesc... Fara ghid, nu prea acorzi mare atentie detaliilor si nu stii ce vezi. Data viitoare cand merg am sa incerc sa vad daca am sa ma pot alatura unui tur :)

De la Temperate House, am trecut imediat in urmatoarea cladire:

The Evolution House

A fost primita cadou in 1949 de la guvernul Australian si in prima istanta a fost folosita pentru a gazdui plante din Australia. Este incalzita de acelasi boiler care incalzeste si The Temperate House. In 1995 dizainul a fost schimbat si plantele din Australia mutate in alta parte. Acuma e un fel de “timeline”, mai mult pentru copii. Mergi pe o carare si vezi cum s-a schimbat vegetatia pamantului de-a lungul timpului. Imediat cum intri, sunt mai multe roci... goale, vulcanice... etc. Apoi apar ferigi... si ce mi-a placut, in betonul din care e turnata cararea... apar urme de dinozauri :) De asemenea sunetele se schimba, odata ce inaintezi. Sunt boxe ascunse pe sus. si fiecare zona are “sunetele” ei. Am vazut si niste libelule uriase... un fel de machete. Cred ca trebuie sa fie foarte interesant pentru copii. Cladirea e micuta si nu-ti ia mult sa treci de la o perioada la alta.

Dupa Evolution House, am pornit inspre:

Rhizotron and Xstrata Treetop Walkway

Din ce citisem eu inainte si vazusem prin poze, asta era unul din lucrurile care vroiam sa-l vad la Kew Gardens. Aceasta Treetop Walkway, e o constructie destul de noua si a fost deschisa publicului in 2008. Dupa ce urci 118 trepte, pana la o inaltime de 18 metri, faci o tura roata pe un pod de fier si cobori pe unde ai urcat. Coloanele de fier care sustin aceasta poteca de fier, au fost lasate anumit sa rugineasca, pentru a se contopi mai bine cu natura din jur si sa aiba aspectul si culoarea unor copaci. La baza constructiei se plimba un paun si era un cret care vroia sa-l hipnotizeze, sau sa-l atinga... numai el stie ce vroia. Le-am facut niste poze – cretul si paunul.

Despre Rhizotron nu intelesesem care-i treaba cu el si nu ne-am bagat pe acolo. In prima instanta am crezut ca are ceva de a face cu skate boarding. :) Acuma am citit si am inteles ca defapt e vorba despre radacini si sol.

Unde sa mergem next? M-am uitat la brosura aia ce o luasem de la intrare si am zis sa mergem la Queen Charlotte’s Cottage –era trecut ca Seasonal Highlight, ca-s Bluebellurile-n floare si ma atrasese poza de pe brosura.

Ca sa ajungem pana acolo, am trecut pe langa Compost Heap. Care-s gradinari probabil ca stiu ce-i aia “compost”. Eu intalnisem prima data termenul in Irlanda. Cei ce locuiau la casa, fiecare avea cate un compost bin – de obicei din plastic si de culoare neagra. Aici puneau iarba si resturi de la bucatarie cum sunt cojile de la cartofi, fructe etc. Dupa o perioada in acest compost, jos scoteau ingrasamant pentru gradina. La noi, la tara in spatele fiecarui grajd, este cate o gramada de gunoi, o fi si ala "compost"? - La Kew Gardens au una dintre cele mai mari “compost heaps” din Europa. In zona asta centrala a gradinii, se aduna toate resturile care pot fi reciclate. Iarba, bucati de lemn etc. Toate sunt tocate marunt cu ajutorul unei masini uriase. Sunt doua gramezi mari de gunoi – una cu ramasite lemnoase si alta cu iarba. La acestea doua se adauga gunoi adus de la grajdurile Royal Horse Artillery din St John's Wood. Exista o platforma de unde se pot vedea aceste mormane de gunoi.

Noi am ajuns pana langa lac si apoi am luat-o inspre Queen Charlotte’s Cottage. Am avut ceva de mers pana am ajuns acolo... unde surpriza, tunsesera baietii blue bellsurile. Doar cateva mai ramasesera in viata la umbra copacilor. De ciuda, nevasta a inceput sa se dea de-a dura pe jos... :)

La Queens Cottage, venea familia regala a lui George III si aveau picnicuri. A fost mult de mers pana acolo si nu pot sa zic ca s-a meritat.

Acuma despre Kew Explorer. In mod normal, trebuie sa astepti la Stop, pentru a urca. Ne-am intors noi de la Queens, dar nu stiam in care parte e stopul. Nu sunt semne care sa-ti arate sa o iei in dreapta sau in stanga. O luasem gresit... dar il vad pe asta cu trenuletu ca vine. Ii fac semn sa opreasca si i se face mila si ne ia... dar incepuse sa comenteze ceva la microfon, ca doar de la stopuri se iau clientii etc. Ma uitam la articolul deliei58 despre Longwood Gardens (click aici) si ma gandeam ce bune ar fi fost niste masinute din alea individuale si la Kew Gardens. La Kew, in afara de acest trenulet, Kew Explorer, nici macar biciclete nu am vazut. Stopuri putine, distante mare intre ele... vorbaraie multa si un silly bugger drept sofer. Dar nici cu el nici fara el... oricum o sa fie durere de picioare ca este ce pedala.

Acuma se facuse deja amiaza si ne luase foamea, am zis ca mergem la Orangery sa mancam ceva. In drumul cu trenuletul am mai vazut Kew Palace (Casa Olandeza) , dar nu am coborat. Trebuie platit intrare separata si nici nu era acoperit de London Pass. Aveam doar 10% reducere. La Orangery era destul de plin, dar sotiei ceva nu i-a placut ce mancare aveau aia pe acolo si a zis ca o sa mancam in oras pe undeva.

De la Orangery, am mai mers si am vazut Princess of Wales Conservatory. Aici sunt 10 zone climatice sub acelasi acoperis. Se si simte cum treci dintr-o camera in alta. Ba e aerul cald si uscat; ba e umed, ba e mai stiu eu cum e... etc. Am vazut orhideele, care sunt puse intr-un fel de vitrine si tot pe aici pe undeva sunt si plantele carnivore. Cred ca le-am vazut, dar nu mai retin. Se poate sa ne fi scapat. Erau niste echipaje de filmare si filmau un documentar ceva si unele trasee erau inchise.

Am incercat sa vorbesc destul de detaliat despre lucrurile care le-am vazut. E greu insa sa vezi totul. Pentru un traseu rapid de o ora, Rick Steves recomanda sa vedem The Palm House, The Waterlily House si Princess of Wales Conservatory. Oricum, odata ajuns acolo vrei sa vezi cat mai multe. Cred ca am gresit ca m-am dus pana la Queens Charlotte Cottage, dar nu-mi pare rau de celelalte. Am ratat The Alpine House si ceva gradini de pe langa ea si de asemenea Waterlily House, dar asta e. :) Nu cred ca ar trebui ratate urmatoarele: The Palm House (Waterlily House langa ea), Temperate House (Evolution House langa ea), Xstrata Treetop Walkway si Princess Of Wales Conservatory. Restul in functie de ce va intereseaza si cat va tin picioarele. Desigur ca si brosura luata de la intrare va va indica unele Seasonal Highlights.

Dupa ce am terminat cu Kew Gardens, ne-am intors la metrou si am zis sa mergem cat mai repede undeva sa mancam. M-am hotarat din mersul trenului. Am citit ca restaurantul de la Victoria & Albert Museum e recomandat si cum era si cel mai aproape de Kew Gardens, am hotarat sa mergem acolo. Nu trebuia sa schimbam linia de metrou si a fost aproximativ a 7-a statie de la Kew Gardens. Am coborat la South Kensington si ne-am indreptat prin tunel inspre:

Victoria & Albert Museum

Pagina de web: click aici

Costuri. Gratis – Donatie de 3L, requested.

Cand am ajuns la V&A am mers direct la restaurant. In prima instanta am vrut sa comandam niste “afternoon tea” (ceai + un platou cu sandwichuri si prajituri), dar m-am invartit pe acolo si tot nu am inteles de unde se comanda. Pana la urma am luat doua meniuri – ce aveau ei acolo, pui si niste macaroane nu stiu ce :) Cam peste tot pe unde am fost am platit in jur de 25L pentru doua persoane. Mancare si o bautura. De obicei au doua feluri de mancare pentru ziua respectiva si-ti alegi. Mancarea a fost buna. Era foarte aglomerat. E in sistem de cantina – adica mergeai singur cu tava, alegi mancarea, apoi mergi la casa de platesti. Locatia e intr-adevar superba:

“The Centre Refreshment Room 1865–77 was designed in a Renaissance style by James Gamble, the walls and even the Ionic columns are covered in decorative and moulded ceramic tile, the ceiling consists of elaborate designs on enamelled metal sheets and matching stained glass windows, the marble fireplace was designed and sculpted by Alfred Stevens and was removed from Dorchester House prior to that building's demolition in 1929. ” (Wikipedia)

Chiar la intrarea din tunel vazusem niste sculpturi de Rodin. Deoarece vazusem The Burell Collection in zilele precedente, asta a fost primul lucru cu care am comparat acest muzeu. Are de toate pentru toti...

Am luat o harta a muzeului (Please give a 1L donation) de pe unul din colidoare. Iei harta, bagi un leu la cutie... Aceasta harta (brosura) - nu ne-a fost de nici un folos. Se gaseseste online si aici.

In 2004 muzeul a primit mai multi bani pentru renovare si e intr-un proces de largire si renovare care se zice ca va dura 10 ani. Cred ca acum sunt in anul 7 al acestui proces. Oricum acest muzeu e renumit pentru faptul ca e greu de navigat... dar si cu renovarea si inchiderea galeriilor e vraiste in sensul orientarii in spatiu.

Victoria & Albert a crescut treptat si mai multe cladiri au fost unite de-a lungul timpului. Nici acuma dupa ce am fost acolo si inca ma mai uit la harti, nu-i dau de capat. Am mers mai mult la noroc, in stanga si-n dreapta si nu am avut un plan anume. Sper ca pe viitor sa faca un sistem prin care “navigarea” sa fie mult mai usoara. Probabil cand vor fi gata si renovarile, lucrurile se vor mai aseza.

Cand spun renovari, sa nu credeti ca vedem schele si muncitori. Nu! Singurul inconvenient e ca unele camere sunt inchise iar unele exponate sunt mai mereu mutate. Unele dintre aceste camere fiind de legatura, nu se poate ajunge in alte camere decat cu liftul, sau venind de la alt nivel etc. Pe mine m-au ametit oricum...

Sunt atat de multe de vazut ca oricum pana la urma te pierzi :) China, Japonia, Italia, sculpturi, tablouri, rochii, tapiterii, ceramica, armuri, instrumente muzicale, armuri si sabii, triptice, bibelouri... etc.

Au fost doua camere care le-am ratat. Ori pentru ca nu am stiut sa ajung la ele, ori poate pentru ca au fost inchise, nu stiu. Doua camere care nu ar trebui ratate sunt:

Raphael - Room 48a – Level 1 – (click aici) aici se gasesc schite facute de Rafael pentru tapiteriile care urmau sa fie puse in Capela Sixtina. Pe cand Michelangelo facea tavanul, Rafael s-a ocupat de pereti, care au fost imbracati in tapiterii. Acestea au fost cusute, dupa schitele lui Rafael, in Brussels. Tapiteriile se afla in prezent la Vatican. Charles I (cel ramas cu un cap lipsa) a cumparat aceste schite si le-a adus in Anglia, ele apartin familei regale dar sunt imprumutate muzeului din 1865.

Cast Room - Rooms 46a si 46b– Level 1 – (click aici) Aici se gasesc copii ale Columnei lui Traian si a altor sculpturi italiene – printre care David al lui Michelangelo. M-am uitat acum pe pagina lor de internet si spun ca aceste galerii sunt inchise pana prin 2013 – dar niciodata nu se stie. Intrebati cand sunteti acolo. Desi pe harta aparea ca doar 46b e inchisa si 46a e deschisa– se pare ca a fost si ea inchisa.

Lucruri care le-am vazut, care m-au impresionat si care cred ca nu ar trebui ratate:

Young Slave (Wax Model) – Michelangelo – Room 64 (Level 2) – Medieval & Reinaissance (click aici) – un model facut din ceara pentru una din sculpturile lui Michelangelo. Originalul, era gandit pentru o statuie care urma sa fie facuta pentru mormantul papei Julius II. Locul mormantului a fost mai apoi schimbat (sa ne amintim de statuia lui Moise din St. Pietro in Vincoli) si a fost schimbat si designul. Statuia a ramas neterminata si este in prezent la Accademia din Florenta. Am sa pun o poza a statuii neterminate :) Michelangelo facea modele din ceara, pe care le baga in apa, si le ridica din apa in functie de cum decurgea lucrarea la original – asa spune prietenul sau George Vasari. Acest mic model de ceara, a fost unul dintre lucrurile care mi-a ramas in memorie.

In aceesi camera am vazut si “Codex Forster– Leonardo Da Vinci’s Notebooks”. 5 dintre caietele de notite ale lui Leonardo Da Vinci au fost adunate in trei codexuri. (click aici si click aici). Langa codexuri este un ecran cu touch screen si se pot rasfoi caietele si se poate face zoom pe fiecare pagina. Sunt numite Codex Forster, dupa numele persoanei care le-a detinut – John Forster - si care le-a donat muzeului in 1876. Acestea sunt caietele de notite ale lui Leonardo Da Vinci.

As mai mentiona. Model of the State Coach de William Chambers, facuta pe la 1760. Vazand aceasta macheta va puteti face o idee cum arata originalul de la Royal Mews. Am incercat sa-i gasesc exact locatia pe pagina V&A, dar nu am reusit. Cred ca este la Level 2, in una din camerele British Galleries (1500-1760) Rooms 52-58. Cel mai probabil in Room 58.

La partier mai gasim si un original de Bernini: Neptune and Triton 1620-2 (click aici). Level 1, Room 22, The Dorothy and Michael Hintze Galleries. Aceasta sculptura e destul de usor de gasit. Mai mult ca sigur ca veti trece pe acolo.

Sunt mai multe de spus, dar ma opresc aici. Am sa mai spun prin poze. La Level 6 e ceramica. Multe vitrine cu fel de fel de ceramica. Mai multe obiecte de Bernard Palissy si Josiah Wedgwood. Mi-a placut mult acest muzeu si mi-ar place sa-l revad cand am sa am ocazia. E mare si se pot pierde ore bune aici. Nu e exact pentru copii, dar poate fi interesant si pentru ei. Copii se vor da in vant insa dupa Natural History Musem, care e doar peste drum.

Sotiei mele, nu i-a placut V&A. Nu-i genul ei :) Oricum fata de Italia s-a comportat mult mai bine – cred ca stia ca o laud pe amfostacolo :)). Cand am vazut ca nu mai poate si deja incepe sa faca fetze, am scos-o la un muffin si un cappucino la cafeneau din curtea V&A. Dupa ce a prins forte proaspete, am folosit iesirea inspre Exhibition Road si am trecut in muzeul de peste drum. Aici am facut o greseala.

Stiam ca toate trei sunt foarte aproape, V&A, Natural History Museum si Science Museum. Planul meu era ca din V&A sa merg la Science Museum, dar asta l-am ratat cu totul. Trecand drumul am ajuns intr-o aripa a Natural History Museum, dar eu am crezut ca asta e Science Museum – atata de tare m-a ametit V&A. Deci cu Science Museum... am ramas dator pentru o data viitoare. Sa vorbesc acum despre:

Natural History Museum

Pagina Web: click aici

Se poate ajunge direct prin Tunel de la South Kensington.

Fata de V&A, Natural History e mult mai usor de navigat si e foarte potrivit pentru copii. Cum am intrat inautru a prins viata si sotia mea, ca picase complet cu moralul la V&A :)

Am intrat pe la Exhibition Road in aripa Red Zone.

Imaginati-va muzeul cu o camera mare centrala – asa ii si zice Centrall Hall, acolo unde gasiti modelul dinozaurului Diplodocus si statuia lui Darwin si doua aripi: Red Zone si Orange Zone.

Sa le iau pe rand Red Zone. Scarile rulante care trec prin globul pamantesc sunt destul de impozante. Parca sunt desprinse dintr-un film SF. Nu se prea intelege bine-n poze, dar e interesant. Cand ajungeti sus, treceti prin mai multe camerute cu fel de fel de jocurele educative... care arata cum functioneaza pamantul. Mai este o camera care copie un magazin japonez si incepe sa se miste... de parca ar avea loc un cutremur. Pe copii ii da gata si asta. In rest pana jos, mai multe prostioare, plasme si jocuri educative din astea.

dupa ce am terminat cu Red Zone am mers spre central hall. Lucrurile care nu ar trebui sa le ratati dupa parerea mea:

Din Centrall Hall, la etaj, camera Minerals. O camera imensa cu fel de fel de minerale de pe pamant. In capat “The Vault”, seiful, unde sunt tinute fel de fel de pietre pretioase. NU RATATI THE VAULT. Aici gasiti si Aurora Pyramid of Hope o colectie de 295 de diamante in culori naturale. Doar unul in 10000 de diamante este colorat natural. Diamantele stralucesc in mod diferit in functie de cum se schimba lumina. Aceasta este o colectie privata, care a luat mai mult de 25 de ani pentru a fi finalizata (click aici).

Mai gasiti si alte tipuri de diamante pe acolo. Mie nu mi-au iesit foarte bine-n poze, datorita felului in care batea lumina. Pe langa diamante si alte pietre pretioase, se gasesc mai multi meteoriti. Nu ajungi sa stai in fiecare zi langa un meteorit – deci sfatul meu, nu ratati The Vault, din sectia Minerals.

In Blue Zone, mai avem desigur Dinozaurii. Se merge intai pe un pod suspendat, iar cand va intoarceti veniti pe langa ei. In camera cea mai din spate, e un T. Rex – “animatronic model”. Pare o scena desprinsa din filmul Jurassic Park. Sa spun drept ma asteptam sa fie putin mai mare... :) dar nu-i mititel nici asa. Miscarile care le face par destul de naturale si nu repeta un set de miscari fixe. Copii sunt innebuniti de acest model.

Intr-o camera din spate mai este o Balena Albastra. Nici asta nu trebuie ratata. Eu nu am ajuns pe acolo si nu mai stiu de ce. Cred ca era destul de tarziu si incepeau sa inchida.

Astea trei lucruri cred ca nu trebuie ratate: Sectia de Minerale si The Vault, Dinozauri si Balena Albastra. Cladirea este imensa si aici este nevoie de timp pentru a o vizita toata. Pagina Natural History Museum vad ca este foarte bine pusa la punct si usor de inteles.

Aici aveti harta pe care o puteti cumpara si de acolo cu 1L. Incercati sa va obisnuiti cat de cat cu ea, cu zonele si culorile.

O zi intreaga se poate pierde la aceste trei muzee. In aceeasi zona mai aveti Royal Albert Hall si Magazinul Harrods.

Sper sa nu fi incarcat reviewul asta prea tare si sa fie greu de citit. Vacante frumoase.

---

VIZUALIZĂRI: 5722 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI