GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
CosmoCaixa - un muzeu extrem de interesant (I)
Voi continua să vă povestesc despre ce anume se poate vedea mai exact la nivelul -5 al muzeului CosmoCaixa din Barcelona deoarece, aşa cum v-am spus, acest muzeu ni s-a părut extraordinar. Şi nu am găsit nicăieri explicate, în amănunt, lucrurile care se pot vedea în acest muzeu...
Vreau să vă spun că ce voi prezenta în continuare reprezintă o împletire de păreri personale şi informaţii oferite de panourile existente în muzeu. Deci, o parte din informaţii sunt extrase din explicaţiile oferite acolo.
Imediat cum se întră în sala de la nivelul -5, care este enormă, un prim panou explică faptul că „Marea Mediterană (Mediterranian) ” înseamnă „în mijlocul pământului”, adică aria care conectează diverse ţări, continente şi culturi umane. Este a doua mare din lume (ca mărime) înconjurată de pământ şi apele sale scaldă sudul Europei, o parte a Asiei vestice şi ţări din Africa de Nord.
Fiind o mare cu ţărmurile intens populate, de dimensiuni considerabile şi cu posibilităţi limitate de schimbare/împrospătare a apelor, Marea Mediterană are una dintre cele mai mari rate de poluare din lume şi cele mai multe specii în pericol de dispariţie din lume.
Susţinerea Mare Nostrum este, fără îndoială, una dintre cele mai mari provocări ale viitorului: o provocare pentru care ştiinţa descoperă soluţii dar care necesită implicarea şi conştientizarea tuturor. „Mare Nostrum” (în traducere „marea noastră”) a fost numele folosit de romani pentru a se referi la Marea Mediterană şi în prezent este un proiect finanţat de UE pentru a explora noi posibilităţi de protejare a litoralului mediteranean.
După acest panou se află un mic ecran cu touch screen care te întreabă ce înseamnă Marea Mediterană pentru tine. Pe ecran sunt mai multe „balonaşe” pe care sunt scrise diverse răspunsuri, trebuiesc atinse cele care le considerăm răspunsuri corecte la această întrebare.
Mergând mai departe, aflăm că şi apa din Marea Mediterană este influienţată de vânt, de schimbările de temperatură şi de evaporare. Apa din Marea Mediterană se poate deosebi uşor de cea din Oceanul Atlantic deoarece îşi menţine temperatura şi salinitatea ridicate. Spre deosebire de alte tipuri de apă care pot fi găsite în oceane, proprietăţile fizice şi chimice are Mării Mediterane sunt relativ uniforme, cu câteva diferenţe minore cum ar fi accentuarea salinităţii de la vest la est.
După ce am lecturat toate aceste informaţii, pe care personal le-am găsit extrem de interesante, am mers mai departe unde am găsit un acvariu dublu, în partea dreaptă fiind apă dulce iar în partea stângă apă sărată. O sticluţă se putea plimba cu ajutorul unui buton dintr-o parte în cealaltă şi se putea scufunda în ambele tipuri de apă. Cei mici, şi nu numai ei, puteau vedea cum sticluţa rămânea la fundul apei în bazinul cu apă dulce şi cum era împins în sus în cel cu apă sărată. După ce a facut acest experiment, mi-a spus cea mică, plină de entuziasm: „daaa mami, lucrurile plutesc în apă sarată! ”.
Am văzut apoi cum arată o bucată de sare din Sorbas (Almeria) ce data din perioada messiniană (cam 6 milioane de ani în urmă când Marea Mediteraneană s-a evaporat aproape complet).
În continuare se pot vedea şi pipăi diverse tipuri de nisip, de pe mai multe plaje, de la diverse mări... se poate gusta apa din diverse mări şi oceane pentru a simţi diferenţa de salinitate. Interesant, păcat că recipientele în care era pus nisipul erau mai adânci decât puteau ajunge degeţelele celor mici...
Sunt prezentate mai departe câteva caracteristici ale speciilor de animale marine ce trăiesc în Marea Mediterană, chiar sunt şi nişte acvarii cu peştişori, meduze şi fel de fel de ciudăteţii, cu explicaţiile de rigoare pentru fiecare.
Un alt lucru interesant a fost o machetă de peşte în care se putea vedea musculatura acestuia, branhiile, rinichii, ficatul şi sistemul digestiv. Toate acestea erau enumerate deasupra machetei. Dedesubt erau butoane cu substanţe poluante gen mercur, plumb, crom etc. Când se apăsa butonul corespunzător unei subtanţe poluante, pe machetă se aprindea partea din corpul peştelui care era cea mai afectată la substanţa respectivă. Extrem de interesant!
Un alt experiment îţi oferea posibilitatea să guşti diverse tipuri de ulei, să simţi diferenţa dintre ele. Sincer, cum s-a ajuns de la apa Mediteranei şi de la speciile de vietăţi care trăiesc în ea la sticle de ulei mi-a scăpat, nu am înţeles dar nici nu am încercat pentru că nu m-a încântat deloc ideea de a degusta ulei...
Însă m-a atras întrebarea „Ce conţin 1000 de litri de apă de mare? ”. Am aflat şi câteva răspunsuri la această întrebare, unele mai interesante ca altele: în 1000 de litri de apă de mare se află 10 micro grame de aur, 1 kg de magneziu, 37 de kg de sare, 52 de grame de brom.
Continuăm cu un alt experiment, de data asta privim prin microscop diverse tipuri de dinoflagelate (organisme acvatice unicelulare care au atât caracteristici ale plantelor cât și a animalelor). E clar că mare lucru nu am înţeles nici eu nici cea mică după ce ne-am uitat la ciudaţeniile acelea, dar ideea de a privi prin microscop a încântat-o foarte mult pe pitica mea.
De la microscop ne-am dus la Pendulul lui Foucault care demonstrează că pământul de roteşte în jurul propriei axe. Experimentul fizicianului francez a avut mare succes în anul 1851 când a fost demonstrat la Paris. Dacă un pendul ca cel de la acest muzeu este plasat la unul din polii pământului, acesta are nevoie de o zi pentru o rotaţie completă de 360 de grade. Pendulul din muzeul CosmoCaixa din Barcelona are 24 de metri şi se roteşte într-o zi doar 236 de grade, având nevoie de 36,6 ore pentru a realiza rotaţia completă, perioada de rotaţie a lui fiind de 9,8 secunde.
Am continuat la un alt experiment de unde am aflat că viteza depinde de mediul în care se propagă. Era un sistem vertical, cu tije orizontale, cu ajutorul căruia se putea observa cum se propagă undele. Toate vibraţiile se produceau cu aceeaşi viteză. Sunetul este format de undele de presiune a căror viteză depinde de densitatea şi de compresibilitatea mediului (340 m/s în aer, 1482 în apă la o temperatură de 20 de grade, 5000 în oţel, 0 în vid). Viteza luminii este determinată de caracteristicile electrice şi magnetice ale mediului (299.792 km/s în vid, 299.703 în aer, 228.849 în apă, 199.862 în sticlă etc.)
Mai departe am citit şi experimentat undele transversale: oscilaţia este perpendiculară pe direcţia propagării. Undele electromagnetice precum lumina şi undele radio sunt unde transversale, la fel ca undele sonore din instrumentele cu coarde (chitările şi viorile). Dacă se observă mişcare înainte sau înapoi în direcţia de propagare, atunci este vorba de un tip diferit de unde, şi anume unde longitudinale.
Legat de undele longitudinale, era explicat cum fiecare pendul transmite din energia sa celor alăturate. Sistemul de pendule este un model (detaliat la scară largă) de propagare a undelor sonore prin corpuri solide. Energia rezultată în urma mişcării primului pendul este transmisă de la un pendul la altul fără nici o deplasare a materialului. Atunci când undele circulă prin aer, tulburarea iniţială (vibraţia unei corzi, de exemplu) face moleculele de aer să vibreze. Atunci energia trece de la moleculă la moleculă deoarece vibraţia fiecărei molecule în jurul poziţiei sale de echilibru relativ este transmisă următarei molecule. Atunci când vibraţia ajunge la timpanul nostru, putem auzi sunetul. Sunetul este un exemplu de undă longitudinală. Aceste informaţii au încântat-o mult pe pitica mea, nu ştia cum se transmite sunetul.
Tot legat de sunete, am experimentat un tub de 100 de metri in care se putea vorbi şi, undeva lângă, era un fel de cască unde aşteptai să îţi auzi cuvintele spuse, cu ceva întârziere. Unde trebuia să pui urechea era însă puţin cam sus şi cei mici nu reuşeau să ţină urechea acolo în timp ce vorbeau prin tub...
O mulţime de lucruri interesante am putut afla până acum, unele deja ştiute, altele noi. Voi reveni cu celelalte experimente pe care le puteţi vedea în acest muzeu, toate la fel de interesante.
Trimis de cdiana in 22.07.14 06:51:24
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SPANIA.
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (cdiana); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Fiind partea a 2 a a reviewului de aici, articolul se publică FĂRĂ PMA (fără votul site-ului), conform Regulamentului - Cap. 3, paragraful A. 1. c1.
@cdiana, pe mine una m-ai încântat cu aceste reviewuri despre muzeele Barcelonei. Felicitări!
@webmaster69: multumesc wm pentru precizare.
Cu sau fara PM, eu sper sa fie citit cu interes, eu una nu am gasit aceste detalii nicaieri si ma bucur ca le pot imparti cu voi toti.
@sunflower: multumesc foarte mult pentru aprecieri! rnSa ajungeti acolo cat de curand
@cdiana: Excelente descrieri, felicitari! Am vizitat si eu acest muzeu, de 2 ori chiar. Prima data in 2010, cand am ajuns oarecum intamplator acolo, luasem un tur din acela hop on- hop off, muzeul nici nu figura in ghid. Ne-a placut atat de mult, incat anul trecut "intamplandu-se" din nou sa gasim o promotie de nerefuzat la avion via Barcelona, am hotarat sa mai mergem o data. Am fost super- incantati, si noi, adultii, si copiii, care intre timp mai crescusera si intelegeau si mai bine tot ce se petrecea acolo.
Oricum, sectiunea despre Mediterana nu era, anul trecut era altceva prezentat acolo, o paralela intre modul de producere a diferitelor lucruri in vremurile stravechi si in timpurile noastre.
@crismis: multumesc!
E bine de stiut ca mai schimba pe-acolo. Oricum, este un muzeu care merita vizitat. Si eu sper sa mai ajungem acolo, cel putin 2 zile vor fi pentru CosmoCaixa!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2017 Barcelona muzeelor — scris în 09.09.17 de lluci din IAşI - RECOMANDĂ
- May.2017 Casa de la Seda din Barcelona sau foşnetul suav al mătăsii — scris în 03.08.17 de Radu Tudoran din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- May.2017 Palau de la Música Catalana din Barcelona, căminul sunetului catalan — scris în 31.07.17 de Radu Tudoran din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- May.2017 Torre Bellesguard din Barcelona, capodopera uitată a lui Gaudi — scris în 17.07.17 de Radu Tudoran din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- May.2017 Casa Amatller din Barcelona, o perlă arhitectonică ascunsă la vedere — scris în 14.07.17 de Radu Tudoran din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- May.2017 Barcelona și grămada ei de muzee cu vizitare gratuită — scris în 03.07.17 de fra din PAşCANI [IS], HANNOVER (îNCEPâND CU AUG2020) - RECOMANDĂ
- Apr.2017 Gaudi - precursorul imaginilor 3 D // Museu Diocesa - Gaudi Exibition Center — scris în 13.05.17 de neilsimon din FOCşANI - RECOMANDĂ