Foarte plăcut

TIPĂREȘTE

Asa cum povesteam intr-un review anterior, din cele 4 nopti petrecute luna trecuta la Paris, avand in vedere inconvenientele intalnite la Hotel Jade, intr-una din serile de acolo am cautat pe booking un alt hotel unde sa ramanem pentru restul sederii la Paris. Printre hotelurile cautate a iesit in relevanta Victor Hugo hotel. Distanta mica fata de centrul Parisului, cat mai ales apropierea statiei de metrou Mairie de Montrouge, l-au facut sa devina cat se poate de convenabil pentru noi, fapt pentru care am rezervat doua nopti aici.

Hotelul se afla pe rue 52 Louis Rolland, 92120, strada ce deriva din bulevardul Peripherique.

O idée ce mi-a displacut este aceea ca, desi strazile sunt foarte inguste, permit circulatia in ambele sensuri, si, pe deasupra si parcarea masinilor este permisa, ce-i drept cu timp limitat de 2 ore. Hotelul este micut dar cochet, avand montata deasupra intrarii in cladire o copertina rosie cu denumirea sa. Intrarea in hotel se face separat de intrarea in micutul restaurant, insa cei care locuiesc acolo pot sa intre in local si pe o alta usa din interior. Sincer sa fiu, mi-a placut de la prima vedere, la intrarea sa fiind asezate cateva mese si scaune, orientate, ca peste tot in Paris cu fata la strada, si pe care, la momentul sosirii noastre, se aflau cativa clienti la o cafea sau un pahar cu vin. Privelistea aceasta, pe care, cum spuneam, am vazut-o peste tot in Paris, imi amintea de Bucurestiul de altadata, vazut de mine doar din poze sau pelicule vechi, care m-au fascinat de-a lungul timpului si pe care nu credeam ca le voi vedea vreodata!

Interiorul micutului local parea atat de familiar, cu un bar, de fapt o tejghea lunga, unde un barbat intre doua varste, aranjat si cu un sort la brau amintea de hangii dintr-o Franta de mult apusa. Cu acesta am intrat in vorba si, dupa ce i-am spus ca avem o rezervare la acest hotel, a strigat dupa o doamna, ne-a intrebat daca avem bagaje, iar la raspunsul nostru negativ (fiecare avea o mica gentuta), ne-a invitat sa luam loc si ne-a propus sa primim o cafea din partea “casei “. Am acceptat, si la scurt timp doamna care fusese chemata si-a facut aparitia, moment in care, dupa ce a schimbat doua vorbe cu cel care, am aflat mai tarziu, ii era sot, a disparut din nou, aparand in schimb un alt barbat care i-a luat locul la tejghea primului barbat. De ce subliniez aceste aspecte? Pentru simplul fapt ca am apreciat foarte mult atentia care ni s-a acordat, cel cu sortul venind si asezandu-se cu noi la masa, surprins de faptul ca eram vorbitori de franceza, devenind mult mai volubil si prietenos. I-am spus de unde suntem, nu a parut sa fie surprins neplacut, ne-a intrebat cum am ajuns la acest hotel, daca am venit cu masina, ce vrem sa facem in zilele ramase, dandu-ne sfaturi in acest sens.

Asa am aflat ca pe acea strada masinile puteau stationa gratuit maxim doua ore, iar daca doreai sa prelungesti sederea exista un aparat in imediata apropiere care taxa cu 1,80 euro doua ore de parcare. Problema era ca joia si duminica toate masinile “dispareau de la orele 9 la 18, pe acea strada organizandu-se un targ de diverse, incluzand atat produse alimentare cat si carte, imbracaminte, s. a. m. d. Acum edificati fiind, am primit cheia de la o caera la etajul 3 si indicatii privitoare la locul unde se afla o parcare subterana unde urma sa lasam masina. Parcarea se afla la nici 800 de metri de hotel, fiind construita pe doua nivele pentru parcaj. Pretul era de 1,80 euro/1 h sau 16 euro/24 h. Mai erau preturi pentu 8 ore parca, dar nu le-am retinut.

Camera, neasteptat de mare, pentru ce vazusem pana atunci la Paris, avea o mocheta groasa pe jos, de la intrare fiind intampinati de un miros placut ce a persistat pe tot timpul sederii noastre. La intrare, un mic hol, avand pe o latura intrarea in baie iar pe cealalta intrarea in camera. Camera, cum am spus foarte spatioasa, cu un pat matrimonial mare, avand noptiere cu veioze si intr-una din parti, un lampadar. Apoi, amplasat pe un perete un dulap cu mai multe usi, cu polite si loc pentru hainele mai lungi, tot in cadrul dulapului fiind si suportul pentru valiza. Un birou, de fapt o masa dreptunghiulara, si un frigider, o masuta si doua scaune in zona de relaxare, completau tabloul Am uitat sa mentionez ca televizorul era suspendat dar avea o diagonala de 96 cm si era lcd Samsung ! Mai rar asa ceva ! Draperiile groase impiedicau lumina sa intre, iar ferestrele, cu rame din lemn, foarte ingrijite, ne infatisau un peisaj placut asupra strazii principale.

Baia, in sfarsit cu usa normala () vezi impresii hotel Jade), avea o suprafata generoasa, cu o cabina de dus dotata cu doua usi culisante ermetice, apoi existau pliculete cu sampon si gel de dus, sapunele, cate doua prosoape de fata si doua de corp plus cel pe care ieseai din dus. Toate acestea au fost schimbate in ziua urmatoare si ce m-a surprins in mod placut, cand s-a facut ordine, au fost asezate la locul lor hainele pe care, din neatentie sau graba, le lasasem pe pat sau le aruncasem prin dulap. Se vedea ca era mana de femeie!  (cand am iesit am vazut-o pe sotia patronului ajutata de o tanara).

Revenim la imprejurimile hotelui; cum traversai cei 6-8 metri care desparteau trotuarele, intrai intr-o brutarie (denumirea de” Artisan Boulanger” atesta pregatirea celui care fabrica painea) de unde zilnic luam cate o bagheta (0,94 euro) pe care o “ciuguleam” pana o terminam. La nici 100 metri era un magazin gen Carrefour (chiar i-am uitat denumirea), o pizzerie, si o macelarie unde puteam gasi zilnic si pui la rotisor contra sumei de 7 euro. La 200 de metri era o piata foarte mare in care nu am apucat sa intram, si doua restaurante, unul indian iar celalalt cu bucatarie internationala. Mai erau doua barulete, doua cofetarii si o cladire in care se afla o sala de gimnastica si o piscina.

Intr-un cuvant nu iti lipsea absolut nimic, (existau si magazine diverse, inclusive o florarie) si indiferent ca ai fi vrut sa bei, sau mananci, in camera sau in afara sa aveai absolute totul la indemana. Foarte la indemana era si intrarea la metrou, statia Mairie de Monrouge, la mai putin de 50 m de hotel (pe sait scrie ca e o distanta mai mare, insa depinde fata de care iesire). De aici linia de metrou nr 4 care asigura legatura (la anumite statii erau “ noduri”) cu orice punct al Parisului. Metroul circula “ceas” la interval de 3 minute. Am avut parte de o vreme extraordinara, cu temperaturi de pana la 18 grade (pe data de 9) fapt care mi-a permis sa cutreier aproape tot Parisul, dar ma refer la punctele de interes. Inchipuiti-va ca am parcurs si 21 de km intr-o zi! Daca ma intrebati de unde stiu, va voi raspunde ca am instalata aplicatia “pedometru” la telefon! 

Inchei istorisirea referitoare la hotelul Victor Hugo, voi reveni cu impresii despre locurile vizitate, va recomand hotelul, pentru ca reprezinta o excelenta alegere, iar la suma de 53 euro/noapte /camera este foarte convenabila vis a vis de conditiile oferite. O nota buna in plus pentru cei care administreaza hotelul si nu pot sa nu o acord: in momentul in care am vrut sa platim, si ma refer la ziua in care ne-am cazat, mi s-a spus ca nu e nevoie, ca voi plati la plecare. Si nici macar nu eram francez… De ce naiba la noi, de cum intri, ti se cer banii??? Si pentru ca prea am laudat totul, e si o mica problema: nu se ofera nimeni sa-ti dea factura! Eu opinez ca ar trebui trimis ANAF-ul peste ei! 

Vacante si city break-uri placute!

---

VIZUALIZĂRI: 1647 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI