Auffwiedersehen Lofer!

TIPĂREȘTE

Cea ce trebuia sa se intample, chiar s-a intamplat. A sosit ziua in care trebuia sa plecam din Lofer spre casa.

Dupa ce ne-am luat la revedere de la proprietarii pensiunii, care erau imbracati in costume traditionale, tot asa cum erau si la venirea noastra, ne-am carat bagajele la Logan si dupa ultimele poze cu pensiunea si imprejurimile am plecat spre casa. Sigur ca mai aveam destul de mers prin Austria, apoi Slovenia, Croatia si Serbia.

Ne-am fi dorit sa mergem spre Grossglockner, cel mai inalt varf din Austria, dar vremea din acea zi ne-ar fi impiedicat sa putem vedea ceva cum trebuie si ne-ar fi parut rau. Desi era jumatatea lunii iunie, ploua mocaneste, ca in noembrie. Asadar plecam de la pensiune, cu regret, iesim in sosea, unde la dreapta este drumul spre Innsbruck, dar noi viram la stanga si ne indreptam spre o intersectie prin care am trecut de cateva ori pe zi. Dar de data aceasta nu mai viram la stanga, ca de obicei, ci viram la dreapta, pe DN 311, spre Zell am See.

In afara de muntii semeti care ne insotesc, Alpii Berchtesgaden pe partea stanga, Loferer Steinberge si Leoganger Steinberge, (comform hartii din centru) pe dreapta, pe partea stanga ne insoteste, zglobiu, raul Saalach. Asadar trecem prin fata magazinului Billa, apoi prin St. Martin bei Lofer, Weissbach bei Lofer si intram in Saalfelden am Steinernen Meer. Dupa Mc Donalds ajungem intr-o intersectie de unde pornesc mai multe drumuri. La dreapta, pe DN 164, se merge la St. Johann in Tirol, la stanga, pe DN 164, se merge la Maria Alm, Schossberg, Aberg, Mullbach, Bischoshofen, (HochKonigstrasse), unde se afla multe domenii schiabile cu instalatii de transport pe cablu. Noi alegem varianta drept inainte pe DN 311, spre Zell am See, prin Harham, Mitterhofen, traversam raul Saalach, urmand apoi, dupa aparitia in partea stanga a lacului Zeller, intrarea in Zell am See.

Aici avem 2 variante de traversare: sa intram in oras pe un drum superb, care in multe locuri merge pe marginea lacului, sau sa mergem prin tunel in celallt capat. Pentru ca in oras mai fusesem cu cateva zile in urma, iar ploaia de afara nu ne indemna la plimbare, alegem varianta tunelului, care pe toata lungimea are mai multe intrari sau iesiri in oras. La iesirea de la capatul tunelului, la dreapta, un drum DN 168, duce la Kaprun, iar altul, DN 311, drept inainte, pe care vom merge spre autostrada spre Slovenia.

Dupa ce trecem prin Krossenbach, in dreapta se desprinde drumul DN 107 spre Grossglockner, in zona celor mai inalte varfuri din Austria.

Cum timpul nefavorabil ne-a impiedicat sa mai vizitam Zell am See, sa mergem la Kaprun, renuntam si la un posibil drum spre Grossglockner.

Asa ca ne continuam drumul, trecem prinTaxenbach, Schwarzach in Pongau, St. Johann im Pongau, Bischofshofen, cu spectaculoasele trambuline, parasim raul Saalach, care ne-a insotit de la Lofer si intram pe autostrada A 10 (Tauernautobahn). Tin sa mentionez ca in mai toate localitatile mentionate pe acest parcurs am vazut instalatii de transport pe cablu si spatii de cazare, ceea ce ma face sa afirm ca acestea pot avea statutul de statiuni turistice.

Dupa intrarea pe autostrada, mai ales pe partea dreapta, se vad alte amenajari specifice sporturilor de iarna, deci noi posibile statiuni turistice.

Dupa ce trecem prin apropierea lacului Millstatter, in dreapta se desprinde drumul E 66, care merge spre Cortina d’Ampezzo, in Italia, gazda olimpiadei albe din 1956, cand un schior austriac, Toni Sailer, (pe care in anii 1960 l-am vazut in mai multe filme, alaturi de o alta campioana olimpica, dar la patinaj, Ina Bauer) cucerea pentru prima cele trei titluri la probele de schi alpin, perfomanta pe care o va egala in 1968 marele Jean Claude Killy, la Grenoble.

Noi mergem inainte spre Villach, ultima mare borna inainte de iesirea din Austria. Si de data aceasta vremea ne sugereaza sa nu intram in oras (ploua cu galeata) si dupa ce traversam raul Drava (sau Drau in limba germana), intram in tunel, ocolim orasul si ne continuam drumul spre Slovenia, (lasand in dreapta autostrada A2, spre Italia, iar in stanga Drumul E66, spre Klagenfurt, Graz), pe autostrada a 11 (Karawanken Autobahn). De fapt tot drumul de la Lofer pana in Slovenia, care a mers printre si prin apropierea muntilor, cu multe poduri si viaducte, tuneluri mai lungi sau mai scurte, l-am parcurs, spre disperarea noastra, pe o vreme cainoasa, care ne-a impidicat sa ne oprim si sa facem poze cu locurile pe care le vedeam, singurele poze fiind facute pe geamul masinii, din mers.

Dupa ce ne-am plimbat prin Austria si Germania 8 zile si 1500 km pe autostrazi, cand mai aveam cam 30 de kilometri de autostrada pana la iesirea din Austria, trecem printr-un punct de taxare.

La noi in tara ne-ar fi enervat sa platim taxa de autostrada, dar aici dupa ce am vazut atatea frumuseti si, mai ales, drumuri impecabile, 7 euro nici nu au mai contat. Asa ca de Austria numai de bine!

Bun ramas Austria!

---

VIZUALIZĂRI: 2389 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI