La pas, dar în viteză prin Linz

TIPĂREȘTE

Dupa incarcarea bateriilor la abatia Melk, pentru ca timpul incepea sa devina prea scurt, intram din nou pe autostrada si ne indreptam spre urmatorul popas: Linz.

Obisnuiti cu peisajul variat de la Krems pana la Melk, drumul pe autostrada ni se pare, la inceput, monoton si chiar plictisitor. Dar dupa un timp peisajul incepe sa devina placut privirii. Mai intai, in departare, se vad, in umbra la inceput si apoi din ce mai clari, munti cu frunti de zapada si paduri si pasuni pe poale. Avem apoi ocazia sa vedem si lacuri, deci incepe sa ne placa peisajul. Austria ne arata ca are si munti, nu numai campia care ne-a insotit de la frontiera cu Un garia pana aproape de Krems.

Uitandu-ne cand in stanga, cand in dreapta, fara sa ne dam seama am intrat in Linz, am traversat orasul, am traversat Dunarea si am gasit un loc de parcare intr-un parking cu 4 etaje in centrul orasului.

Pentru ca sefului BUBU i se facuse foame, ramane inpreuna cu mamaie si mami sa manance, iar eu impreuna cu fiul meu luam aparatul de fotografiat si plecam sa vizitam centru orasului.

Aveam sa vedem cladiri asemanatoare cu cele din Viena, vechi, dar foarte bine ingrijite si pastrate, piste pentru biciclete peste tot, de parca ei nu ar fi descoperit autoturismul, oameni care aveau rabdare sa traverseze strada numai la culoarea rosie a semaforului.

Dupa o jumatate de ora ne-am intors, Timp in care BUBU a mancat, a fost fotografiat de multi turisti si ce a fost mai haios, a fost ca personalul localului unde a mancat, dupa ce s-a pozat cu el, i-a mai daruit niste dulciuri si o portie de snitel cu cartofi prajiti, fapt care nu avea cum sa-l deranjeze.

Dupa ce mai vizitam putin din centrul orasului, ne recuperam Loganul si plecarea spre Salzburg.

---

VIZUALIZĂRI: 3504 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI