Atmosfera de secol XV la Hampton Court Palace

TIPĂREȘTE

In primavara anului 2009, printr-un concurs de imprejurari nesperat vreodata de catre mine, am fost invitati sa petrecem Sarbatorile Pascale alaturi de finii nostri aflati pentru o scurta perioada in Londra.

Aceste 10 zile petrecute in Regat au fost pentru mine un adevarat vis din care nu cred ca am reusit sa ma trezesc pe deplin nici astazi. Cine are ocazia ca macar o data sa „calce pragul” Marii Britanii, cu siguranta ca ulterior va fi foarte greu de multumit in ceea ce priveste frumusetea altor locuri. Nu vreau sa fiu inteleasa gresit, insa va jur cu mana pe inima ca oriunde in alta parte, orice ai vedea, oricat de frumos si impresionant ar fi, tot timpul esti tentat sa faci comparatie cu ceea ce ai mai vazut si trebuie sa recunosc ca pana in acest moment (N-am vazut eu foarte multe pana acum prin lume...) nu a reusit nimic sa detroneze din pozitia I-a Londra.

Intr-un minunat week-end cand ne intrebam in ce directie sa mai apucam, gazdele noastre au decis sa mergem intr-un loc nu foarte indepartat, incarcat de istorie, legenda si frumusete: Hampton Court.

Palatul Hampton Court este palatul in care a locuit regele Henric al VIII-lea (care a fost regele Angliei intre 1509 si 1547), cel care a fost cel de-al doilea monarh al Casei Tudor, succedând tatălui său, Henric al VII-lea si care este faimos in special datorita faptului ca a avut sase sotii (Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane Seymour, Anne de Cleves, Catherine Howard și Catherine Parr), doua dintre ele fiind ucise de insusi Henric in semn de „razbunare” ca nu-i ofereau un mostenitor la tron. Spre surprinderea mea am constatat că deşi ştiam că Henry al VIII-lea a fost cel mai sângeros şi mai lipsit de scrupule domnitor din istoria Angliei, regele este, alături de Elisabeta a II-a, cel mai popular rege al Angliei.

Henric a cultivat imaginea omului renascentist, iar curtea lui era centrul educației și inovațiilor artistice. Tânărul rege avea gust literar, compunea poeme, muzică și cânta la lăută. De asemenea, era un excelent sportiv și îi plăcea vânătoarea și tenisul (in palatul sau avea o sala de tenis extrem de bine pusa la punct, in care si astazi se desfasoara partide de tenis, ba chiar gazduieste British Open Real Tennis Championships. Britanicii in general sunt mari amatori ai practicarii acestui sport, iar cine are „dare de mana”, poate inchiria aceasta sala pentru o partida amicala). Avea totodata o mare pasiune pentru palate, le iubea la nebunie, astfel incat la începutul domniei avea o duzină și când a murit avea cincizeci și cinci, în care a atârnat 2000 tapiserii, o colecție de arme care includea un exotic echipament de tir cu arcul, 2250 bucăți de muniție de teren și 6500 de pistoale.

Palatul, construit in secolul al XV-lea, se afla in London Borough of Richmond upon Thames, Greater London, mai precis in sud-vestul Londrei. Cladirea nu a mai fost locuita de familia regala britanica din secolul al XVIII-lea. De fapt, in trecut, la Hampton Court, situat la aproximativ 19 kilometri de Londra, se ajungea cu barca, pe Tamisa, o calatorie de departe mai usoara decat cea pe uscat— poate acesta este si motivul pentru care nu a mai fost locuita de niciun alt membru al familiei regale britanice. Si regina Elisabeta I a locuit aici. Aceasta, careia ii placea sa-si murdareasca mainile gradinarind aici, (in magazinul de suveniruri se vand mini ustensile de gradinarit cu insemnele regale) cu conditia, clar exprimata, de altminteri, ca nimeni important sa o vada, isi petrecea Craciunul la Hampton Court, unde se jucau piese special pentru ea, in Marele Salon. Splendoarea, eleganta si grandoarea acelor seri au ramas parca intiparite in zidurile impresionantului palat. In anul 1838, regina Victoria a deschis Palatul Hampton Court pentru public, constructia devenind, astfel, un muzeu deschis circuitului turistic. Turistii pot vizita astfel Palatul Hampton Court in toata splendoarea lui, cu gradinile ce sunt un amestec subtil de influente aparute in decursul a 500 de ani in amenajarea gradinilor, iar una dintre incaperile preferate de vizitatori, in special de cei straini, este Capela Regala, poate si datorita frumusetii sale, a stilului renascentist, cu influente gotice.

Pe mine personal multe m-au impresionat si m-au fascinat in acest palat. In primul rand in momentul in care am intrat pe poarta palatului am avut sentimentul ca am pasit printr-o poarta a timpului si m-am reintors cu cinci sute de ani in istorie sa simt pulsul acelor vremuri dominate de Henric. De ce spun asta? Pentru ca n-am reusit sa pasesc prea mult pe una dintre alei cand m-am intalnit „nas in nas” cu insusi Henric al VII-lea la brat cu cea de-a sasea si ultima sotie, fermecatoarea Katherine Parr, insotiti de un intreg alai. In momentul acela mi s-a taiat respiratia, am incremenit un moment, nu stiam ce sa fac, sa ma retrag, sa fac o reverenta (Nu cred c-as fi stiut oricum cum se face!), apoi mi-am revenit, in momentul in care unul dintre mesagerii regelui a anuntat turistii ca la ora... nu stiu care, incep pregatirile pentru nunta regala.

Trebuie sa stiti ca exista un program bine pus la punct de catre organizatori, vizitatorii palatului pot asista la momentul în care viitoarea regină îşi alege rochia de mireasă, înainte de ceremonia religioasă, pot „viziona” o sceneta in care este prezentat (de catre o trupa de actori imbracati in straiele vremii) ritualul cererii in casatorie, si multe alte lucruri fascinante si interactive.

Turiştii nu pot termina turul palatului până ce nu vizitează şi bucătăria uriaşă a lui Henry al VIII-lea, care putea hrăni 600 de persoane, unde turiştii pot pipăi vesela din care servea masa regele, pot admira interioarele cu toate obiectele unei bucătării medievale (fantastic in acest loc este faptul ca printr-un sistem de aerisire existent in toate incaperile, patrunde aroma preparatelor facandu-te sa simti mirosul imbietor al supei cu tarhon, al fripturilor de berbecut, al painii proaspat scoase din cuptor, s. a) şi chiar pot intra în crama regelui în care se mai păstrează şi azi un colţişor unde se depozitează strugurii culeşi din cea mai mare viţă de vie din lume plantată în 1768 din care în fiecare an la sfârşitul lunii august turiştii pot cumpăra la preţ de vin de colectie o sticla de vin regal. Preţul e destul de mare, dar ce mai contează dacă vrei să te simţi rege... Odată intrat în Hampton Court Palace simţi atmosfera regală doar plimbându-te sub copacii seculari ai palatului şi pe cei 750 de acri de parc... dupa cum pofteste fiecare, pe jos sau intr-una din trasurile palatului „decorate” in stilul vremii.

Vorbind despre gradini, acestea sunt impartite in trei categorii: Gradinile de Sud, Gradinile de Est si Gradinile de Nord.

Partea de sud a gradinilor au fost dintotdeauna o zona care au oferit legume sau alte ierburi pentru palat. Este compusa din cinci zone:

- Gradina privata a regelui (restaurata recent) care si azi arata exact asa cum a fost conceputa si in care sunt cultivate specii de plante identice cu cele din gradina originala

- Gradina de rachita (Knot Gardens) in care sunt plantati arbusti decorativi

- Gradina lacului cu multe straturi de flori

- Orangeria (un spatiu inchis, ca o sera), cladire construita initial pentru a gazdui colectia de plante a reginei Maria a II-a, transformata apoi in galerie de arta in care erau expuse picturi.

- Via (zona considerata a fi cea mai veche vie din lume, plantata in 1768, care inca mai produce 200-300 kg. de struguri anual, si asta retineti dintr-un singur butas!!!)

Partea de est include si ea trei zone distincte:

- Gradina fantanii mari, un spatiu cu un design simplist gen victorian, de forma semicirculara, cu arbusti si 12 fantani arteziene din marmura.

- Home Park, zona in care se gaseste un imens stejar despre care se spune ca ar avea peste 1000 de ani

- Terenul regal de tenis, construit in 1620.

Ultima parte, partea de nord, era pe vremuri ocupata cu livezile de pomi fructiferi ai regelui, apoi au fost plantati arbusti ornamentali in modele geometrice. Si aceasta parte este compusa din doua zone:

- Labirintul, zona de gradina ce dateaza din timpul domniei lui Wiliam al III-lea, cu alei serpuitoare ce se intind pe o suprafata de 1350 m. p.

- Tiltyard (Zona destinata turnirurilor vremii), astazi fiind reamenajata, compusa din sase gradini mai mici in principal cultivate cu trandafiri.

Hai sa nu mai lungesc vorba, as povesti la nesfarsit despre acest palat... va recomand sa-l vedeti ca sa puteti trai aceleasi sentimente ca mine...

P. S. Rog nu luati in seama data fotografiilor, tocmai imi cumparasem un aparat nou si... tehnica asta... pana m-am prins ca trebuie sa-i setez data...

---

VIZUALIZĂRI: 4485 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI