Hoţii de lemne

TIPĂREȘTE

Viata noastra unde e? Viata noastra, ce-ati facut cu ea? Viata-i lucrul cel mai important!

Citeam in urma cu cativa ani in revista “Ecomagazin”, despre “top”-ul judetelor cele mai agresive la capitolul “despaduriri ilegale. Iata-l…. Harghita, Covasna, Mures, Suceava, Bacau, Vrancea... poate ca intre timp unele judete au mai schimbat locul cu altele sau au aparut altele noi…. multe mii de hectare si multe milioane de metri cubi de fag, molid si stejar de cea mai buna calitate, au disparut. Unele s-au transformat in lucruri utile dar altele in cenuse precum celebrele tablouri furate de la Rotterdam. Daca pe valea Gurghiului, am intalnit exemple pozitive de taiere cu masura si reimpadurire, pe valea Muresului, Iodului, Bistrei, in pasul Bucin, la Harghita Bai si-n alte parti pe unde-am umblat in anii trecuti, pentru a fotografia izvoare minerale si lacuri, am vazut lucruri de nedescris. Amicul meu, Messi, care are o cabana de vacanta la Neagra, langa Toplita, m-a luat odata de mana si m-a trecut dealul ce margineste soseaua Stanceni -Toplita. Din sosea, calatorul care admira valea Muresului ramane in minte cu o senzatie grozava, codrii impunatori de conifere ating cu coroanele lor cerul albastru, dar, vai! , sa nu indraznesti sa mergi o jumatate de kilometru dincolo de “coama delaului” ca te-apuca jalea! Vei intalni o “mare de cioturi”, Brazi si stejari falnici, retezati cu drujba, aproape din radacina. Genocid la adresa mediului silvic. Crima nationala la care asista de 2 decenii toti locuitorii acestor locuri, manati de nevoi, interese sau cupiditate. Si judetul Mures e de-abia pe locul 3 la despaduriri. Muzica sinistra a drujbelor rasuna pe-aici, mai tot timpul. Gaterele au inflorit ca ciupercle dupa ploaie. Lemnul, frumos stivuit, la dimensiunile cerute de standardele europene, se exporta in tarile care n-au paduri sau in care legea nu permite sa se taie nici macar o aschie de lemn (infractiune pasibila cu inchisoarea). Asa e in Norvegia. La Olimpiada de iarna de la Lillehammer, trebuia largita o partie de ski de coborare si taiati 20 sau 30 de stejari. Norvegienii au preferat sa suspende acea proba decat sa taie copacii. Cand mi-am construit si eu un “4x4” pe baza de pile, (adica o cabana la munte de 16 m2, un 4mx4m, pe baza de scanduri, nu pe motorina sau benzina) in valea Bistrei, cei doi patroni de gatere din vale, m-au intrabat ”Dom'le draga, vreti lemn cu chitanta, sau fara chitanta, asta din urma e cam la jumatate de pret”…

Dupa anii 1989 s-a dat o dispozitie prin tara, asta am aflata-o de la numerosii oameni saraci, sinceri, simpli si directi, cu care am stat de vorba prin padurile patriei in timp ce scriam o carte, dispozitie numita “a doboraturilor dupa de furtuna”... in judetele Harghita si Covasna, mai ales, ea a functionat excelent si cred ca mai e valabila si azi. Cativa lideri locali ai tarii cu influenta “acolo sus”, au obtinut dreptul de a folosi “doboraturile” pentru a-si alimeta SRL-urile de exploatare a lemnului, lemn care era transat apoi si transformat in cherestea si exportat sau vandut. In afacere erau implicate multe forurii locale dar si “cei de sus, de la centru', persoane importante, coane Fanica... ”. "Doboraturile" apar in mod normal dupa furtuni. Erau ani in care intr-adevar erau furtuni si cu aceste lemne n-ai ce face, e bine sa le valorifici cumva, altfel, ele putrezesc in padure. In anii fara furtuni, insa, doboraturile erau provocate…Un exemplu... M-am cazat de cateva ori la Hotelul Ozon de la Harghita Bai, (un hotel excelent situat la 1400 m, cu o bucatarie grozava, la 10 euro camera dubla), hotelul era situat la aprox. 20 Km de Vlahita, intr-un cadru natural de exceptie. Acolo sus, deasupra norilor, o colina alb-galbuie de caolin, era inconjurata de un lac portocaliu format de cateva izvoare rosii feruginoase cu apa minerala, iar in jurul tuturor acestora, se afla un cordon verde de paduri de conifere si cerul albastru. O imagine de vis. Asta se intampla departe de “ochii lumii”, intr-o fosta statiune balneara dezafectata, devenita intre timp, statiune de ski. Am inceput sa fac inconjorul lacului “portocaliu”, si cateva sunete de drujbe care functionau non-stop mi-au atras atentia. Doua atelaje de cai blanzi asteptau cuminti “in vale”…In padure erau stapanii cailor, care “doborasera” cu lanturile si cu caii cativa brazi sanatosi si acum ii "toaletau" de crengi. Cand am ajuns langa ei, i-am saluat in ungureste, m-au vazut cu aparatul foto, au oprit drujba si ma urmareau curiosi dar linistiti, ei erau trei, aveau si topoare, eu eram doar unul singur…le-am explicat ca scriu o carte despre ape minerale si despre lac…s-au linistit si si-au continuat munca…au devenit chiar prietenosi…am facut inconjorul lacului si fotografiile…pana am terminat eu treaba, au terminat-o si ei pe-a lor…trunchiurile de copac eau transate in bucati mai mici ce puteau fi ”tarate” de cai si lasate in fata caselor satenilor, care apoi, le introduceau in hambar si, cu drujba, le tranformau in lemn de foc. E de inteles, in Harghita e frig.

Intr-alta zi traversez pasul Bucin (de la Praid la Borzont), a carui sosea a fost renovata. Paduri interminabile de conifere marginesc numeroasele serpentine…dar, vai, sa n-ai cumva vreo nevoie si sa intri 30-40 de metri in padure, ca-i sa vezi dezastrul…de fapt aici in acest pas, stivele de lemne zac aproape la fiecare curba, in vazul lumii, pentru a fi preluate de remorci si tractorase. Cine-a spus ca economia tarii nu e bine pusa la punct, ea functioneaza ca un ceasornic elvetian, fiecare stie ce are de facut, atunci cand se termina faza cu taiatul, urmeaza cea cu transportatul si distribuitul. Dar, dracul nu e chiar atat de negru…exista peste tot si lucratori silvici cinstiti, incoruptibili, un fel de “Corrado Cattani” ai padurilor, mari iubitori ai prezervarii ecosistemului patriei in care mai traieste inca cea mai numeroasa fauna de ursi, (in jur de 4000), cerbi, ciute, lupi, rasi sau mistreti ai batranului nostru continent…Dar onestitatea lor n-are intotdeauna viata lunga, ei sunt atrasi in afaceri ilegale sau sunt exclusi din sistem. Ce sa faca si ei sarmanii? ... sunt singuri impotriva furt-unii.

Fapte istorice

In Transilvania cea dinaintea primului razboi mondial, 300 de famili de maghiari, stapaneau aceasta bogata zona a tarii noastre, avand in proprietate castele, paduri si multi “palmasi”. Sa nu credeti ca am eu ceva impotriva ungurilor, ba dimpotriva, mie mi-au placut intotdeuna toti ungurii, mai ales cei de genul feminin.

Dar sa revenim la “hotii de lemn”…Cele 300 de familii de unguri (doar familiile Banffy, Rakoczi, Urmanczi si Bornemisza, stapaneau toate padurile vaii Muresului si ale Gurghului, cu tot ce se afla deasupra lor, paduri, pajisti, animale, utilaje, sate si oameni. Dupa Tratatul de la Versailles si “pacea de la Trianon” din 1920, Transilvania a fost alipita la “patria-muma”, iar proprietarii maghiari s-au retras si ei pe la casele lor de peste granita, cerand insa despagubiri. Si au primit. 210 de tone de aur plus 10% bonus. Apele s-au linistit o vreme. Dar bogatiile Transilvaniei nu fusesera inca in intregime exploatate. Apoi, Transilvania a cazut iarasi sub dictatul de la Viena pentru 4 ani (1940-1945), cand din nou au inceput retrocedarile de pamanturi si paduri, uitandu-se ca “afacerea” a fost deja reglata. S-a purces la o noua retrocedare, ba in plus chiar si la a treia, urmand clasicul principiul romanesc, “voi, ungurii. faceti ce vreti, e treaba voastra cum va descurcati acolo in tinutul vostru, dar la imparteala, suntem prezenti si noi, romanii”.

Sa nu va mire atunci de ce se-aduna acum, zilele astea, mii de tineri la un mega-eco-protest la “Rosia Montana”, impotriva incercarii de a se vinde si ultimele resurse ale tarii, sa nu va mire de ce ursii, lipsiti de habitatul lor natural (padurile), ”trec muntii in Ukraina sau ies in strada” pe la tomberoane in cartierele Brasovului si mai ataca uneori chiar si oamenii si sa nu va mai mire deloc, de ce ne pleaca tinerii din tara, pentru ca, incet, incet, devenim din nou, vasalii fostelor mari imperii. Vai de urmasii nostri si de urmasii urmasilor nostri! (in veacul vecilor!). Dar, sfarsitul povestii nu-i aici, inceputul ar trebui insa sa fie cam asa…”Hotii de lemne ar trebui pedepsiti exemplar”, altfel, in lipsa padurilor, tara nostra se va “sahariza”, calitatea aerului se va inrautati iar populatia va deveni cu mult mai bolnava decat este in prezent.

Viata noastra, unde e? Viata noastra, ce-ai facut cu ea? .

Nu demult, in acest an, 2013, LEGEA Nr. 18/1991, a fondului funciar a fost actualizata... sa vedem daca ea va rezolva aceasta problema a disparitiei padurilor, adverati plamani vii ai tarii, sau se va intampla, ca de obicei, ceva de genul ”nimic nou sub soarele unei tari atat de bogate dar cu oameni atat de saraci”…

P. S.

Nu indrazneam sa scriu aceasta fliozofie, daca nu citeam ieri, al doilea sau al treilea review despre vila Riki din Borsec care ofera mancare (si conditii de cazare) cam dubioase! Eu cunosteam Borsecul anterevolutionar, o statiune extraordinara, de nivel european si Borsecul de azi, o statiune care zace intr-o letargie cronica de vreo 2 decenii... Dar nu e vorba doar de Borsec, la fel zac in uitare si alte statiuni covasneano-harghitene, vechea statiune Balvanyos, Malnas-ul, Baile Banffy din Toplita, Baile Remetea, Baile Arcso din Corund, Baile sarate din Cristuru Secuiesc, Chirui-Bai, Baile Bogat, Baile Homorod, Lueta, Sancraieni, Selters, Madicea, Madaras, Bilbor, Bodoc, Hatuica, Micfalau, Baile Sugas, Ozunca, Bixad, Baile Valea Intunecata, Valcele, Catalina, Doboseni, Talisoara… Oare nu se autosesizeaza prefecturile, primariile, oamenii cu influenta politica, oamenii de afaceri, cetatenii locului? Intreg Tinutul Secuiesc?

Oare nu trece AFA si aceasta vila Ricki din Borsec pe lista celor cu probleme, chiar daca administratorii ei, sunt simpatici? 120 de lei cu mic dejun (dubios), e mult, cand eu am stat in luna mai la un hotel de 3 stele din Busteni cu 100 de lei in camera dubla si unde aveam de ales intre 6 (sase!!) feluri de mic dejun?

Asadar, oamei buni, refaceti macar Borsecul, "perla relaxarii montane ardelenesti de altadata", "regina apelor minerale", statiunea care are cea mai vestita apa minerala din Europa! …

Inca mai puteti s-o faceti pe bani europeni…

---

VIZUALIZĂRI: 1623 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI