Intre apus si rasarit sau De la vest la est

TIPĂREȘTE

Fiecare dintre noi a umblat mai mult sau mai putin, in diferite locuri ale tarii sau ale lumii.

Fiecare dintre noi a retinut cate ceva din locurile prin care a trecut, despre oameni, obiceiuri, cultura si altele.

Fiecare dintre noi cel putin a incercat sa faca ceva din ceea ce a vazut, auzit sau mancat de prin locurile prin care a trecut.

Fiecare dintre noi si-a adus sau a daruit cateva obiecte ca amintire de prin locurile prin care a trecut si a povestit despre acele locuri.

Locurile prin care am trecut nu au fost foarte multe, dar au fost destul de diverse, reusind sa vad locuri si obiceiuri diferite, oameni si culturi diferite. Si totusi aproape peste tot am intalnit romani: din Italia pana in Danemarca si din Franta pana in Azerbaidjan.

Daca Romania se afla, geografic, oarecum la mijlocul acestor axe, sa le zic, turistice, din punct de vedere al obiceiurilor suntem mai aproape de est iar educational, iesim din grafic.

Mergand de la est la vest, gasim mari diferente chiar intre estul si vestul tarii noastre, astfel ca estul este destul de sarac, cu multe influente rusesti, pe cand vestul arata bogatie, oameni mai muncitori.

In est totusi sunt drumuri mai bune.

Diferentele le vezi si la casele oamenilor. Daca in est sunt destul de simple si amplasate catre spatele curtii, in vest sunt mai mari si cu peretele ‘la gard’.

Daca trecem granita in Ungaria, parca esti in „Alice in tara minunilor” cand treci prin usa magica si iti apare o alta lume.

Deja exista o diferenta intre est si vest, dar diferenta data de de linia de frontiera dintre cele doua tari este evidenta. Chiar si unii compatrioti isi schimba comportamentul dupa ce trec granita.

Drumul arata altfel, campul si casele arata altfel, satele prin care treci sunt foarte ingrijite si se vede nivelul social crescut.

Pe masura ce inaintam, toate diferentele sunt din ce in ce mai evidente, iar curatenia nu mai este un ceva ocazional.

Cu cat de indepartezi de Romania, istoria este tot mai evidenta, cultura straveche iese la suprafata, oamenii sunt mai senini si sunt mai lipsiti de griji.

Totodata, observi fenomenele de ’dezmat’ ale tinerilor. Comparand, iti dai seama ca libertatea si libertinajul vin de aici. Acesta este inca atuul nostru, ca nu avem atat de mult dezmat ca in „putregaiul capitalist”.

Danemarca, Cehia, Slovacia, Italia, Franta sunt doar cateva din tarile in care istoria si cultura te izbesc la fiecare pas, in care civilizatia este evidenta si nimeni nu face nimic pentru a perturba ceea ce deja functioneaza.

Incearca intr-una din aceste tari civilizate sa certi copilul pe strada si apoi sa-i tragi o palma la fund. Daca la prima incercare scapi, la a doua nu cred ca mai ai sanse. Ori un trecator iti face observatie ori politia de intreaba ’de sanatate’.

Mi-aduc aminte ca la Copenhaga, nu demult, ne plimbam pe una din stradutele pietonale si comerciale cand am auzit, prima data si apoi am vazut, doi muzicanti. Se comportau civilizat, nu stateau in mijlocul strazii, nu vorbeau tare si multumeau celor care le dadea ceva. Imediat am spus ca sunt romani si am asteptat sa faca o pauza. Le-am pus cativa banuti si i-am salutat. Au ramas si ei mirati si am schimbat cateva vorbe. Saracia i-a dus departe sa cerseasca, dar intr-o forma acceptata in occident. Este la fel de adevarat ca daca ii chemam in tara sa-mi bata covoarele sau sa sape in gradina, ma refuzau.

Acest stil de a castiga bani cantand este o practica in occident, denaturata in prezent de multimea de conationali si altii care presteaza aceasta activitate, dar in bataie de joc.

In urma cu mai multi ani, la Paris, vedeai muzicanti in metrou, pe strada, in Montmartre, cantand acea muzica de neuitat si plina de romantism la acordeon sau flasneta, dar si clovni care isi aratau maiestria in metrou.

Dincolo, in ’vestul salbatic’, fiecare monument, fiecare cladire istorica sau cu o arhitectura deosebita, sunt puse in valoare de cateva spoturi luminoase, eventual colorate. La noi, aceasta practica este destul de timida.

Sa nu uitam mijloacele de transport. In timp ce la noi vezi incercari timide de a merge cu bicicleta sau scuterul la serviciu, in Franta sau Danemarca exista parcari rezervate pentru aceste ’vehicule’. In Copenhaga exista chiar parcari etajate pentru biciclete.

Daca ma gandesc la cat de multe sau de putine am avut iesirile din tara si locurile prin care am fost, cred ca Romania este o granita intre vest si est, intre occident si orient, intre civilizatie si salbaticie. De ce?

Pentru ca de la noi spre Rusia sau Azerbaidjan (pana unde am ajuns), incepe sa se schimbe ’culoarea’. Casele incep sa aiba alta arhitectura, mentalitatea incepe sa fie altfel, portul, obiceiurile, strazile, incepi sa simti constrangerile.

De exemplu, la hotel in Rusia, la Soci (vezi aici si aici) in urma cu cativa ani, am dat pasapoartele la receptie si ne-au dat niste tichete care tineau locul documentelor noastre. Am fost sfatuiti sa nu ne uitam insistent la militieni, sa nu mergem singuri si mai ales noaptea, sa nu facem galagie pe strada si sa vem documente.

Cat priveste investitiile, in Rusia se construieste mult, iar in Soci deja se construia foarte mult in vederea pregatirii Olimpiadei de Iarna din 2014. Recent am citit ca toate obiectivele care se construiesc in asteptarea Olimpiadei vor fi gata si date in functiune incepand cu 2012.

Mergand catre Bulgaria si Turcia, pamantul este lucrat, padurile nu sunt defrisate, oamenii arata mai nevoiasi. Nici casele nu au ’maretia’ celor din Romania, sunt case simple, rareori cu 1 etaj, iar prin sate vezi din ce in ce mai multi magarusi la munca.

Turcia europeana inca poarta destule urme vizibile ale civilizatiei europene, dar pe masura ce inaintezi spre Orient peisajul se schimba.

Casele sunt cu unul sau doua etaje, cu sursa proprie de incalzire solara, drumurile late, masinile au vechimi considerabile, dragostea de tara impinsa catre extremism, pamanturile destul de aride, dar cu toate astea, turistic, stiu sa vanda aceste produsele.

Trecand un pic mai in Orient, in Azerbaidjan, o tara puternic musulmana, rusificata dar nu ingenuncheata, pamantul este si mai arid, casele sunt construite in tipicul musulman, oamenii sunt mai saraci dar cu un pamant extrem de bogat in subsol, portul este musulman, drumurile inguste.

Nici capitala tarii nu exceleaza in bogatie, dar poti vedea cladiri vechi foarte bine conservate, istorie la tot pasul, iar influentele rusesti nu au fost demolate asa cum am facut noi cu fostele CAP-uri.

Lumea este altfel, obiceiurile si bucataria difera mult de ale noastre, iar benzina de 95 este extrem de rara. Masinile merg cu benzina de 78 - 80 cifra octanica iar diesel incepand de la 60 CO.

Pana si circulatia rutiera este in cadere cu cat mergem dinspre Romania spre Orient. Traficul este mai mic iar civilizatia in trafic, inclusiv regulile de circulatie sunt tot mai rare. De exemplu, daca la noi esti amendat si cu permisul suspendat pentru neacordarea prioritatii pietonilor pe ’zebra’, in Azerbaidjan trecerea si semaforul verde pentru pietoni iti indica doar locul prin care sa traversezi, deoarece nici masina politiei nu-ti acorda prioritate, te calca si apoi intra in functiune asigurarea.

In Baku functioneaza pe langa magazine de moda sau electronice cu mare renume international, pravalii de cativa metri patrati, in fata carora intreprinzatori particulari inchiriaza telefoane mobile pentru apeluri in strainatate.

Bogatia subsolului este vizibila, mai ales in industria petroliera, cu mii si mii de sonde de extractie si numeroase platforme marine, pana la caviar sau bijuterii, dar majoritatea oamenilor nu beneficiaza de aceste bogatii.

De exemplu, am mers pe o asa zisa autostrada din pamant, din acela rosu care atunci cand este uscat, are aproape duritatea unei pietre.

O tara cu foarte mult potential.

Stiu ca despre acest subiect pot fi scrise mult mai multe pagini, dar este un inceput si poate fi completat oricand si de oricine.

Nu stiu daca am reusit sa redau foarte bine ceea ce am vazut cu ochii si cu mintea mea, dar m-am straduit ca aceasta mica ’filozofeala’ sau descriere de la vest la est sa va faca o imagine de ansamblu a diferentelor existente intre obiceiuri, culturi, civilizatie, socio-economice, etc.

Sper ca cele scrise si descrise de mine sa va ajute in vacantele voastre.

---

VIZUALIZĂRI: 3096 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI