Drumul spre Kotor (din Cluj Napoca)

TIPĂREȘTE

Văzând vremea călduroasă de sfârşit octombrie şi început de noiembrie de pe site-ul accuweather, respectiv 23 de grade la Kotor, nu am stat mult pe gânduri, am luat maşina, un Sandero Stepway GPL şi am plecat spre Balcani, într-o zonă unde nu am mai fost, respectiv Muntenegru şi Bosnia, într-o scurtă escapadă.

Am plecat din Cluj Napoca seara pe la 20:00 şi bine am făcut pentru că am traversat uşor noaptea Serbia goală de maşini şi aceasta mi-a permis să folosesc utilul pilot automat, care este o minune la drum lung. Am alimentat cu gaz din Timişoara, după am trecut graniţa pe la Jimbolia. Drumurile sârbilor sunt relativ bune, unele chiar impecabile, dar şi porţiuni dezastruoase, şi când a mijit de ziuă pregăteam ieşirea de pe autostradă lângă Čačak pentru care am plătit 780 RSD (34lei). Noaptea nu prea ai ce vedea pe Serbia şi pe autostradă, şi acuma cum e ziua mai scurtă, am lăsat partea zilei pentru străbaterea minunatului Muntenegru, care este absolut magnific, impresionat şi doar zonă montană. Am trecut rapid graniţa lângă Pljevlja în aprox 3minute, unde am poposit un pic pentru cumpărături la supermarket Voli (un fel de Profi ale lor) şi alimentare din nou cu GPL (preţul este la ei mai mic 3.38lei/litru decât la noi 3.67). Am străbătut drumul serpentinos pe şoselele lor naţionale foarte bune, aproape perfecte, şi după un popas scurt la faimosul şi impresionantul Pod Tara, spre dupămasă am ajuns la Kotor, unde am găsit cazare la 30eur pe booking, fiind extra-sezon. Locaţia este cam la 8km de Kotor şi nu poţi merge pe jos fiindcă nu au trotuare, decât undeva aproape de Kotor. Am servit la Restaurant Veranda o veritabilă pleşcăviţă cu 11eur cu o limonadă, iar ziua următoare am pornit în aventura descoperirii Kotorului.

Parcarea este punctul lor forte acolo, fiind puţin spaţiu la dispoziţie, doar cu plată găseşti. Preţul mediu este în jur de 0.9eur-2eur. Pentru că ţin la siguranţa maşinii, am parcat în centrul comercial Kamelija, unde am plătit 12eur pentru cele 6 ore. Fiind matinal, nu erau deschise încă restaurantele, aşa că am luat din supermarketul din centrul comercial în caserole nişte mâncare (cartofi, şniţel de piept de pui şi salată de varză cu sfeclă la doar 3.5eur) şi am încărcat bine bateriile pentru ce urma. Am început cu urcarea la cetatea Kotor, fiindcă accesul pe drumul gratuit este chiar lângă parcare. Am venit pregătit cu adidaşi de drumeţii şi am început ascensiunea. Cărarea este de tip plan înclinat cu pietre, foarte uşor de urcat pentru oricine. Accesul în cetate se face printr-o fereastră îngustă, călcând pe un lemn lung, după cum se vede într-una din poze.

Vederea din cetate este impresionantă, exact aşa cum visam să trăiesc momentul din pozele văzute până atunci. Am revenit înapoi pe cărare pe aceeaşi fereastră îngustă şi a fost un pic mai dificil să ating lemnul, dar am reuşit, trebuie să te ţii bine de pervazul ferestrei. Există un drum mai scurt pe nişte scări cu taxă de 12eur, dar eu preferam să explorez şi un pic de sălbăticie, pentru că sunt pasionat de drumeţii. Ascensiunea a continuat până sus în vârful muntelui, cât vezi cu ochii, unde traseul este tot accesibil, seamănă cu cel de la Pietrosul Rodnei, cu multe serpentine, dar mai lungi, pe plan înclinat. De sus se vede chiar absolut impresionat tot Golful Kotorului şi a meritat din plin efortul. La anul voi reveni cu siguranţă să urc din nou, poate chiar un pic mai sus, dar plănuiesc dinspre Albania, pe care vreau s-o revizitez să văd ce s-a schimbat după 5 ani, spre ei este mai multă autostradă prin Serbia şi Macedonia.

Coborârea a fost rapidă, doar un pic de jenă la genunchi, dar acceptabilă, aveam beţele de trekking în portbagaj, dar nu le-am luat, deşi erau bune. Nu am pus suficientă apă şi cum a fost destul de cald, la coborâre am făcut un popas la terasa de pe traseu, unde un bătrânel simpatic m-a servit cu o limonadă la 4eur, şi mi-a zis că apa din izvorul de lângă este gratis şi vine din munte.

Următorea explorare a fost micuţul centru, absolut superb al Kotorului, unde este plin de suveniruri, restaurante şi biserica Saint Luke. Am vrut să merg spre Budva, dar drumul este dezastruos şi în lucru, rămâne pentru anul următor când voi reveni undeva prin mai-iunie, să fie ziua mai lungă.

Preţurile din supermarket şi la restaurante sunt ca şi la noi, doar că moneda este euro. Am plătit peste tot cu cardul, chiar şi parcarea, deşi se spune că este ţara cash-ului, au mai evoluat şi ei spre lumea nouă a plăţilor electronice. GPL-ul m-a costat aproximativ 500lei pentru 2140km.

Întoarcerea am făcut-o prin Bosnia si Hertegovina despre care voi relata în articolul următor.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 46 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI