Grandioasa Chină, văzută pe cont propriu

TIPĂREȘTE

După Japonia următoarea țară asiatică pe care vroiam să o vizitez era China, dar, ca de obicei, mergând pe cont propriu, așteptam o ofertă convenabilă.

Am ratat ocazia de a pleca cu compania Qatar pentru că nu am fost pe fază la oferta lor de la început de noiembrie pentru Hong Kong, ce era în jur de 850 euro, dus întors pentru două persoane. Puteam să abordez China prin Hong Kong dar ideea mi-a venit după ce oferta se epuizase. În plus aveam nevoie de viză cu o singură intrare (cost 240 lei pentru o persoană) și nu de viză cu două intrări (cost 360 lei). Un alt avantaj era faptul că deplasarea cu avionul era împărțită în două etape de 6 – 7 ore fiecare, față de două etape, una de circa 2 ore, cealaltă de circa 10 ore.

Oferta pe care am ales-o a venit pe 21 noiembrie 2015 de la Air France, București – Beijing, dus întors două persoane, 1020 euro. Au fost oferte și mai bune pentru China dar aceasta mi s-a părut cea mai potrivită.

Programul propus de mine a fost următorul: Beijing – 5 zile, Suzhou – 2 zile, Shanghai – 3 zile, Hong Kong – 4 zile, Xian – 3 zile și încă o zi în Beijing pentru întoarcere, în total 18 nopți.

Deplasările le-am făcut cu trenuri de mare viteză (viteza de croazieră fiind in jur de 300 km/oră) sau cu avioanele companiei China Eastern Airlines. Distanțele parcuse au fost imense și ca să vă dați seama o să le indic cu aproximație: Beijing – Suzhou 1200 km parcurși în 5,12 ore, Suzhou – Shanghai 110 km parcurși în 23 minute, Shanghai – Hangzhou 180 km parcurși în 45 minute, respectiv Hangzhou – Shanghai în 54 minute, Shanghai – Shenzhen 1500 km cu avionul, apoi Shenzhen – Hong Kong dus întors cu autobuzul încă 200 km cam 3 ore pe sens cu trecerea frontierei, Shenzen – Xian 1800 km cu avionul și în sfârșit Xian – Beijing 1100 km cu trenul în 4,37 ore.

În alegerea traseului au fost bine venite informațiile de pe site-ul nostru și țin să mulțumesc lui Robert, lui Marian Preda și lui Mishu care a început să scrie cam spre sfârșitul lui decembrie când eu cam terminasem, dar orice sfat chiar mai târziu este bine venit.

Voi scrie despre drumul dus întors București – Beijing. La ducere am mers cu partenerii din Sky Team ai lui Air France: cu Tarom până la Amsterdam și apoi cu China Southern Airlines până la Beijing. China Southern este cea mai mare companie chinezească și nu a avut niciun loc liber. Cam mici scaunele mă refer la lățime și cam mică distanța între rândurile de scaune. A compensat pentru că a avut programe de orice tip pe monitoare. Mîncarea a fost destulă, două mese, cu băutura aferentă. Nu am putut să dormim și am jucat jocuri pe calculator.

La întoarcere am venit cu Air France și a fost totul foarte bine: scaune mai confortabile, mâncare de ales dintre meniu franțuzesc și chinezesc, două mese, băutură la discreție. Erau niște tineri care au stat mai mult la barul din avion, au consumat șampania și alte băuturi. Am mers 10,45 ore până la Paris și apoi cu Tarom acasă. Destul de obositor. Aeroportul Charles de Gaulle mi s-a părut schimbat față de decembrie 2014 când părea nou nouț. La etaj în terminalul 2E canapelele pentru odihnă erau uzate iar la grupurile sociale nu era nimeni să facă curat ca în China. O mizerie de wc-uri, fiind nevoită să merg să caut o cabină mai ca lumea. Poate la bărbăți o fi mai curat, habar nu am.

Pentru documentarea și pregătirea excursiei am folosit la început destul de mult site-ul travelchinaguide.com care este în limba engleză, dar având pe calculator instalat un program de traducere automat în limba română nu am mai avut probleme cu limba. (Mereu sufăr că pe vremea mea la școală am studiat limba franceză și puțin limba germană.) Rezervările pentru avioanele interne le-am făcut la început de decembrie prin site-ul de mai sus (nu se pot lua bilete de avion direct de la compania lor chinezească). Am luat biletele cele mai ieftine pe cursele interne la China Eastern Airlines, (657 $, cu un comision pentru Western Union de 42 $, în total 699 $), cel mai ieftin mod de plată. Aș vrea să scriu despre aceasă companie. China Eastern Airlines (MU cum este codificată) nu este cea mai bună alegere, dar a contat foarte mult prețul solicitat. Scaunele sunt mici și înghesuite, mâncare doar chinezească și puțină, dar personal amabil. Fiecare cursă de-a noastră a preluat călători din mai multe curse din care cauză a avut întârziere încă de la plecare, în jur de 50 de minute. Din ce am citit acest lucru se întâmplă frecvent, compensând însă prin prețuri.

Tot din cauza costurilor am ales să aterizăm la Shenzhen și nu la Hong Kong unde era mult mai scump și să ne deplasăm la Hong Kong cu autobuzele, unul în China continentală și altul în Hong Kong, trecerea frontierei făcându-se pe jos, pe un traseu indicat.

Tot pe acest site am făcut și rezervările pentru trenurile rapide și deși rezervarea se face cu cel mult două luni înainte de plecare noi am avut încredere și am făcut rezervările mai din timp, bineînțeles plătind suma totală de 436 $ și cu comision de 5 $, respectiv 7 $ pentru fiecare rezervare și bilet, dându-le adresa de la hotelul din Beijing unde ne-au fost livrate. Electronic le-am primit de la agenție, în momentul achiziției, iar fizic ne-au fost aduse prin curier poștal la hotel. Au fost de culoare roz și nu bleu tip card cum aveau majoritatea chinezilor.

Rezervările la hotel le-am făcut tot în decembrie ținând cont de apropierea de stațiile de metrou. În toate orașele pe care le-am vizitat, Beijing, Suzhou, Shanghai, Hangzhou, Hong Kong, Xian există metrou și prioritatea numărul unu a fost ca stațiile să fie cât mai aproape de hotel și apoi și prețul. Când mă documentez întâi îmi scot la imprimantă toate hărțile de metrou. Despre cazări voi scrie separat, și, cu o singură excepție, au fost bine alese.

Am început documentarea folosind mai multe site-uri:

-travelchinaguide.com

-orientalarchitecture.com

-chinatour.net

-chinamaps.info

-chine-culture.com

și bineînțeles site-urile orașelor vizitate despre care voi vorbi când voi scrie despre ele.

Obținerea vizei a decurs ușor. Se face cu până la 3 luni mai înainte, noi ne-am grăbit și ne-am dus în jur de 5 februarie și am obținut viza cu două intrări valabilă până în 5 mai. La depunerea actelor trebuie să fie prezenți toți solicitanții, dar ridicarea pașapoartelor se face de orice persoană care prezintă chitanța de plată a taxei de viză și formularul primit la ambasadă la depunerea actelor.

Nu am avut probleme, am completat formularele corect, am lipit pozele, am dat pașapoartele și ni s-a comunicat ziua când putem să le luăm. Se făcuse o mică greșeală, pe formulare erau trecute două intrări, dar ca plată solicitau taxa pentru o intrare. Am arătat acest lucru doamnei de la ghișeu și s-a făcut corectura necesară. Am plătit la Unicredit Bank (la sucursala indicată de ambasadă) în ziua ridicării pașapoartelor, pe care le-am primit cu viza corectă. Toate informațiile le găsiți pe site-ul ambasadei la rubrica "informații de viză".

Excursia noastră a început pe 10 aprilie și s-a finalizat pe 29 aprilie, seara târziu, decurgând așa cum îmi propusesem, dar am avut și evenimente mai puțin obișnuite, începând din țară și continuând în China.

Am plecat dimineața spre București cu autoturismul, la băiatul nostru care locuiește în Militari. Vroiam să mergem la Otopeni cu autoturismul nostru pe care să îl aducă la el în parcare, dar el a preferat să meargă cu autoturismul lui, lăsându-l pe al nostru în parcare. După ce am intrat în aeroport soțul a sesizat că nu are telefonul. Grăbiți fiind, îl lăsase în mașină. Avea nu numai numere de telefon, emailul și internetul, dar și câteva aplicații specifice Chinei, Google pentru China, etc... Am sunat băiatul care a mers la mașina noastră și a revenit cu telefonul. Am răsuflat ușurată. Am urcat în avion, am aterizat în Amsterdam, apoi am decolat spre Beijing și am ajuns în Beijing.

În Aeroportul din Beijing am mers la sala de bagaje, dar “AFA” lipsea. L-am așteptat, dar în zadar, nu a venit. Ne-am deplasat la biroul de Bagaje lipsă iar personalul de acolo ne-a comunicat că geamantanul nostru a rămas în Aeroportul din Amsterdam, că va sosi a doua zi cu aceeași cursă și că ni-l vor trimite la hotel. Marți seara, când ne-am întors din plimbare “AFA” ne aștepta la hotel și ne-a fost adus în cameră. Revederea a fost plină de bucurie (cel puțin din partea noastră) și plină de lucrurile lipsă din seara anterioară.

În dimineața zilei de marți (era 12, nu 13 aprilie), telefonul soțului nu mai funcționa, cu el s-au terminat și celelalte …. L-a reparat, dar acum câteva zile. Noroc cu hârtiile mele aduse din țără, sortate pe zile, cu obiectivele de vizitat și cu hărțile aferente…...

Și un lucru plăcut. După ce ne-a fost adus “AFA”, am fost căutați de un băiat de la recepție cu un pachet în mână. El spunea că este pentru noi (în chineză), noi spuneam că nu așteptăm nimic (în româno-engleză) și nu prea ne înțelegeam. Lucrurile s-au lămurit cu ajutorul telefonului lui pe care a apărut (în engleză) un mesaj în care i se spunea soțului meu La mulți ani! cu ocazia celor 63 de ani pe care îi împlinea și ne ofereau, din partea hotelului, un minitort.

A doua zi (era 13 aprilie) abia am ajuns la hotel seara, pentru că în acea zi am fost la Mormintele Ming încălțată cu niște adidași noi, care mi-au făcut călcâiele ferfeliță. În continuarea excursiei am mers în șlapi și, dacă uneori mai întâlneam câte o persoană încălțată ca mine, pot spune că am fost singura care am urcat în șlapi pe Marele Zid Chinezesc.

În China am mers doar pe cont propriu, fără nicio agenție și fară ghid. Am fost organizator, agenție, ghid, fotograf, dar mai ales turist. Pentru aceasta a trebuit să mă documentez foarte mult, pentru fiecare obiectiv vizitat. Mi-am făcut de acasă programul pentru fiecare zi, ce vedem, cum ajungem și cum ne întoarcem, cât timp durează vizita și, pot spune că, în general ne-am încadrat în timp, în unele cazuri rămânându-ne timp la dispoziție.

Am folosit toate mijloacele de transport: metrou, autobuz, taxi la negru dar negociat înainte, ferry, minicar electric, tramvai, vaporaș și mai puțin taxi cu meter.

Au chinezii o protecție socială la mijloacele de transport extraordinară. La metrou o deplasare de până la 7 stații costa 2 sau 3 RMB, depinde de oraș, autobuzul costă chiar și 1 RMB, plata cu carduri dedicate având reduceri de până la 50%, etc... Cursul aproximativ este 1 RMB circa 0,6 lei.

China este imensă, mi-a plăcut foarte mult, este grandioasă, chinezilor le plac lucrurile mari, majestoase. În afară de poluare cu care se luptă din greu nu pot să spun că am mai observat altceva deranjant. M-au impresionat autostrăzile lor, au și câte trei-patru benzi plus cea de refugiu. Uneori ai impresia că sunt unele peste altele. Am văzut autostrăzi pe lângă mare sau chiar pe mare, pe piloni, linii de înaltă tensiune în mare și câte și mai câte. Fiecare autostradă are copaci plantați pe lateral iar uneori și în zona despărțitoare dintre benzi.

Trenurile lor de mare viteză ajung constant la 300 km/h, sunt curate, confortabile, ai toate condițiile și ajung la fix. Autobuzele care merg în suburbii iau pasagerii doar stând jos pe scaune și circulă foarte des, uneori, în anumite perioade cred eu, pleacă unul, vine altul. Metrourile deși aglomerate în perioadele de vârf sunt curate și punctuale.

Am văzut patru aeroporturi imense: Beijing Capital International, Shanghai Pudong Airport, Shenzhen Baoan Airport și Xian Xianyang Airport.

Nu credeam că această țară atât de mare este atât de dezvoltată. Pentru mine a fost o revelație și acum, cu cât mă gândesc mai mult și mă uit la fotografii cu atât mai mult pot spune că această țară va deveni și mai puternică și mai frumoasă.

Oamenii sunt extraordinari. Am stat foarte mult cu ei și printre ei. Am avut nevoie de multe ori de ajutorul lor, aveam în general numele scrise în limba chineză și erau foarte dispuși să te ajute și foarte încântați când prin semne sau prin înclinarea politicoasă a capului vedeau că am înțeles și că ne descurcăm. Se ofereau să ne ajute, să ne informeze, ne-au arătat ceea ce îi întrebam sau rugau pe alții să ne arate, uneori ne-au condus unde doream să ajungem, dar nu ne-au lăsat baltă niciodată. Au o mică problemă atunci când vrei să cumperi ceva pentru că se schimbă total: încearcă să te mai păcălească spunând prețuri foarte mari, dar negociază, trebuie să știi niște prețuri, să fii mai vigilent până te înveți cu ei.

Nu am văzut hoți și nici nu am simțit agitația specifică activității acestora. Am văzut câțiva cerșetori, dar poliția intervenea rapid, nelăsându-i să-și practice meseria. Erau destul de mulți agenți de poliție pe străzi.

China este interesată de dezvoltarea turismului și de crearea unor bune condiții pentru turiști și acest lucru se simte peste tot, la ghișeele de bilete, în obiectivele turistice, pe stradă, în parcuri sau în mijloacele de transport, la salariații care lucrează acolo, dar și la simpli cetățeni, turiști sau localnici. Aproape toate străzile au denumitea scrisă și cu litere latine, nu numai cu caractere chinezești, la fel și obiectivele turistice, la care, în plus, apare și denumirea în engleză, limbă în care sunt prezentate și informațiile despre ele. Se găsesc hărți și pliante și în limba engleză, dar trebuie să le soliciți. La obiectivele turistice au reduceri de 50% din tarifele de intrare pentru cetățenii seniori (peste 60 de ani) de regulă doar pentru cei chinezi, dar și pentru cei străini, dar pentru a le folosi trebuie să insiști. Soțul meu a profitat de aceste reduceri la Beijing și Suzhou. În timp ce așteptam la bilete mă gândeam ca dacă făceam excursia peste un an profitam și eu de aceste reduceri. Poate anul viitor, în altă țară!

Sistemul bancar este bine pus la punct. Am plătit cu cardurile noastre, am achitat garanția hotelieră tot cu ele și la plecare ni s-au returnat banii în cont. Nu am luat bani de la bancomate, deși era simplu, indicațiile fiind scrise și în engleză. Am venit și cu bani chinezești și cu dolari din țară. În Hong Kong am schimbat dolari americani la case de schimb, dar în China schimbul valutar se face numai la China Bank, unde am schimbat și noi, de exemplu 100 dolari americani în jur de 630 RMB. Este la fel ca în țară, formularele fiind scrise și în engleză. Ca de obicei personalul a fost, consider eu, amabil și profesionist.

Mi-au plăcut toate obiectivele lor turistice, templele, pagodele, străzile vechi de sute de ani și cu magazine de aceeași vârstă, dar și bulevardele noi cu mallurile sau reprezentanțele elegante ale diferitelor branduri. Mi-au plăcut grădinile chinezești care sunt deosebite, palatele, arhitectura urbană și câte și mai câte. Zonele centrale sunt imense și foarte bine întreținute, deosebite.

China înaintează cel puțin cu viteza sunetului, este toată un șantier. Se construiesc noi căi ferate de mare viteză, linii și stații de metrou (dacă vreti să mergeți cu metroul solicitați la ghișeele din stații harta în engleză, cea în chineză fiindu-ți oferită încă de la intrare în stație) care pot să nu apară în hărțile descărcate pe internet, autostrăzi și poduri, blocuri (turnuri cu peste 30 de etaje și apartamente și de 100 mp) și de toate...

Perioada efectuării excursiei a fost bine aleasă din punctul de vedere al climei și al mulțimii turiștilor. Temperaturile au fost în jur de 22 - 26 chiar 28 de grade. Doar două zile le-am avut mai ploioase și cu valuri de ceață, în Shanghai și în Hong Kong, mai precis după prânz. Primăvara și toamna este bine de văzut China.

Am vrut să scriu acest review pentru că m-am gândit că poate mai merg și alte persoane acum în China și le va fi de ajutor. De ajutor voi fi și eu dacă sunt solicitată.

Nu voi începe să scriu despre ea până nu termin Japonia pentru că datorită acestui site pot să îmi adun gândurile și să scriu ordonat despre ce am vizitat. Chiar dacă uneori plictisesc, mi-am propus să îmi aștern amintirile acum pe “Am Fost Acolo”, pentru că mai târziu se uită, dar rămân aici, pe acest drag site, și asta este nemaipomenit!

---

VIZUALIZĂRI: 5994 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI