ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 30.05.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Sinaia [PH]
ÎNSCRIS: 19.05.13
STATUS: PARTENER
DATE SEJUR
APR-2016
DURATA: 7 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 13 MIN

Paște Grecia, Corfu (III) - Încă o zi în Kerkira

TIPĂREȘTE URM de aici

Voi începe cea de a treia parte a povestirii mele spunând: ”O zi în Kerkyra (Corfu Town) ”, este puțin pentru a vizita, pentru a vedea și pentru a înțelege, de ce este atât de special acest oraș care se numește Corfu Town. Spun asta pentru că noi am fost trei zile la rând în Kerkira și nu am reușit să vedem tot ce ar fi fost de văzut, deși am vizitat orașul individual, două zile la rând, înainte de sosirea grupului ce avea să vină cu autocarul și apoi încă una împreună cu acesta.

Pentru a contribui alături de alții, la o informare cât mai bună a celor care merg pentru prima oară în Corfu sau care doresc să viziteze Corfu Town, cred că o scurtă prezentare privind așezarea geografică și istoricul orașului nu ar fi inutilă.

Corfu Town, sau Kerkira cum îi spun corfioții, pronunțând cuvântul cu accentul pe prima silabă, este capitala insulei Corfu. Orașul este centrul vietii economice, culturale și politice a insulei si în același timp un centru turistic important. Este așezat pe coasta de Est a insulei Corfu și se află la o distanță aproximativ egală, față de limitele de nord și de sud ale insulei. Orașul ocupă o suprafață de 41,905 km², din totalul de 641 km ², al întregii insule, iar populația, conform unei publicații din 2001, este de 39.487 locuitori adică mai bine de o treime din totalul de 113.685 locuitori ai insulei Corfu.

Corfu Town, este împărțit în două părți, cunoscute sub denumirea de ”Orașul Vechi” și ”Orașul Nou”. Partea numită ”Orașul Vechi”, este situată în partea de nord-est a orașului și este cea mai frumoasă parte a lui. ”Orașul Nou”, se întinde în partea de sud vest a teritoriului pe care se află așezat Corfu Town.

Orașul Vechi este un loc unde din prima clipă în care ai pus piciorul pe el te gândești la istorie. Asta pentru că imediat ce ai coborât din autobuz, în piața Saroco, din stilul arhitectonic al clădirilor, recunoști cu ușurință vechimea lor. Nu trebuie să fii mare specialist pentru asta, pentru că și în București în centrul istoric, îți dai seama cu multă ușurință că te afli în fața unor clădiri foarte vechi dacă treci pe acolo.

Despre Corfu Town, dar în mod deosebit, despre ”Orașul Vechi”, se spune că este o împletitură a unei multitudini de culturi, aduse și impuse de cei care de-a-lungul veacurilor au cucerit și au dominat insula și orașul Corfu. Este vorba de romani, de turci, de italieni, de francezi, de englezi și chiar de germani, iar pe lângă aceștia, nici rușii nu au stat prea departe de aceste locuri încă din vremuri foarte îndepărtate.

Dintre toate stăpânirile sub care s-a aflat insula Corfu, cea mai îndelungată perioadă de ocupație, a fost cea venețiană care a durat aproape 400 de ani, între secolele XIV – XVIII.

Această perioadă de ocupație, a avut cea mai puternică și importantă influență nu numai asupra insulei Corfu, ci și a celorlalte insule ionice, dintre care amintesc doar insula Zakynthos, pe care am vizitat-o de două ori și unde influențele ocupației venețiene, sunt la fel de vizibile în Zanthe Town, capitala insulei, ca și in Corfu Town.

Pentru Corfu Town, ca de altfel pentru întreaga insulă, perioada de ocupație venețiană a fost una de înflorire economică și culturală. De această perioadă, este legată edificarea cellor două fortărețe din zona orașului vechi, de asemenea clădirile cu două sau trei niveluri și palate, toate construite în stilul arhitectural venețian, care domină construcțiile din Orașul Vechi. Este de remarcat totuși, că deși s-a aflat o perioadă atât de îndelungată sub diferite stăpâniri, grecii au reușit să își mențină propriul stil arhitectural, care în orașul vechi se îmbină într-un mod armonios cu cel venețian, iar in Orașul Nou, este dominant.

Cred că pentru orice turist sosit în Corfu Town, partea cea mai interesantă a vizitei lui acolo, este Orașul Nou unde se află cele mai importante obiective turistice.

Pentru a vizita orașul în cele două zile în care ne-am organizat individual programul, ne-am deplasat de la Gouvia, în Corfu Town cu autobuzul. Am coborât din acesta, la capătul de linie în Sarokko, cum am aflat că s-ar numi locul respectiv, de la recepționera hotelului unde am stat, loc aflat foarte aproape de Orașul Vechi. După ce am coborât, am pornit la întâmplare ”per pedes”, pe strada ce se afla în direcția spre care era orientat autobuzul în stație, stradă pe care ulterior am identificat-o pe hartă ca fiind strada Georgios Theotoki. La scurt timp după ce am pornit în această direcție ne aflam în Orașul Vechi cu străduțele lui înguste, cu pavaje din piatră, cu clădirile acelea vechi, cu unu sau două etaje, la parterul cărora se află tot felul de magazine înțesate cu o diversitate imensă de produse expuse la vedere atât în vitrine, cât și direct in stradă în fața acestora. De asemenea am întâlnit în drumul nostru tot felul de taverne și tavernuțe, cu mese așezate în stradă și câte un chelner pe lângă ele, care te invită să să te așezi pentru a servi din produsele lor culinare specifice, foarte gustoase și apetisante.

Continuându-ne drumul pe străduțele întortochiate precum un labirint, am ajuns în Iron Square, o piațetă în care am recunoscut locul pe unde cu patru ani în urmă am intrat în biserica Sfântul Spiridon. În această piațetă se află statuia lui Georgios Theotokis, fost prim ministru al Greciei timp de patru legislaturi, la sfârșitul secolului al XIX-lea și inceputul celui de al XX-lea.

Tot aici pe latura stângă cum stai cu fața la statuie, se află Muzeul Bancnotelor, adăpostit dacă am înțeles bine, în clădirea Trezoreriei Ionice. În partea dreaptă a statuii, se află biserica Panagia Ton Xenon, unde am intrat și am făcut câteva fotografii. Alăturat Muzeului Bancnotelor, se află un magazin unde se vând icoane confecționate din ceară de albine, mastic și tămâie. Sunt destul de scumpe. Noi am cumpărat una foarte mică și am dat pe ea cred că 5 euro. Magazinul se numește Arx Aggelos Athos.

Tot din Iron Square, prin fața Muzeului Bancotelor, se intră și în Biserica Sfântul Spiridon, lăcaș de cult care ocupă un loc deosebit în viața și în inima corfioților. Așa că după ce am vizitat biserica Panagia Ton Xenon am intrat în Biserica Sfântul Spridon unde se păstrează Moaștele Sfântului Spiridon, care este ocrotitorul orașului și al insulei Corfu.

Despre Sfântul Spiridon se spune că atât în timpul vieții, cât și după moartea sa, ar fi făcut multe minuni pentru a ajuta populația orașului Kerkira în momentele în care aceasta trecea prin situații deosebit de grele. Astfel legendele vorbesc despre o perioadă îndelungată de foamete care amenința chiar continuitatea existenței populației orașului Corfu. Se spune că tocmai în momentul în care orice speranță de ieșire din această situație era pierdută, s-a produs minunea care a salvat orașul de la moartea prin înfometare. Conform legendei, în acele momente de maximă disperare, pe lângă insula Corfu, urma să treacă o corabie încărcată cu grâu. Înainte de a se apropia de insulă, căpitanului corabiei i-a apărut în vis, un om bătrân cu plete albe, care i-a cerut să nu ducă corabia la destinație ci să oprească în portul Corfu și să descarce acolo întreaga încărcătură pentru a salva orașul de foamete. Căpitanul a fost atât de impresionat de realitatea visului și a bătrânului care i-a apărut în vis, ca și de cererea sa, încât a hotărât să o îndeplinească întocmai. Astfel situația disperată în care se afla populația orașului Corfu, a fost depășită și a reușit să revină la o viață normală. Se spune de asemenea că Sfântul Spiridon, a a făcut multe alte minuni cum ar fi scăparea populației de diferite molime care s-au abătut asupra insulei.

Tot printre minunile lui este pusă și nereușita lui Suleiman Magnificul de a cuceri orașul Corfu. Se spune că deși erau asediați de mai multă vreme de armata turcă, grecii au reușit sub conducerea comandantului forțelor militare venețiene, contele Mattia Giovanni von der Schulenburg să se apere cu mult succes de atacurile lor. Încetarea asediului este pusă însă tot în puterile Sfântului Spiridon, care ar fi apărut cu o flacără mare în mână în fața militarilor turci. Aceștia văzându-l, s-au speriat și intrând în panică au încetat asediul și au părăsit Corfu.

Despre Sfântul Spiridon se spune că și azi ar colinda prin lume, motiv pentru care este numit și ”sfântul călător”. De aceea papucii cu care este încălțat, sunt schimbați în fiecare an pentru că se tocesc in timpul acestor călătorii, spunându-se că pe ei se pot vedea urme de praf și de iarbă. Preoții de la biserică scămoșază papucii schimbați, iar scamele rezultate din aceștia sunt puse în niște pliculețe mici de hârtie, și în sâmbăta mare, se împart după slujba primei invieri, credincișilor care vizitează biserica. Trebuie să spun că aceste pliculețe cărora li se spune papucei, se împart, adică se dau gratuit credincioșilor nu sunt comercializați. În legătură cu acești papucei, vreau să mai spun că ghida noastră care cunoștea bine obiceiul locului, precum și un preot român care slujește la biserica Sfântul Spiridon, a reușit după ce am plecat de la ”spartul oalelor”, să ia pentru fiecare membru al grupului câte un papucel pe care ni l-a dat în autocar.

Revin acum la vizita noastră în Corfu Town. Am ieșit din Biserica Sfântul Spiridon, pe ușa din partea opusă celei prin care am intrat și am luat-o spre dreapta, pe străduța îngustă care mărginea pe acea latură biserica. Nu știu dacă am mers mai mult de o sută de metri pe această străduță, și am ajuns la Liston.

Liston este șirul de clădiri elegante, cu două etaje, la parterul cărora se află terase cu coloane și arcade, în fața cărora se află ”Esplanada” sau ”Spianada” cum îi spun grecii, adică zona dintre clădiri și Fortul Vechi. Aceasta este formată din strada din fața clădirilor destinată exclusiv promenadei, și parcul public, plin de verdeață, pe marginea căruia pe partea spre clădiri, se află o mulțime de taverne.

Așadar, la Liston, am traversat strada și am intrat in parc printre două terase iar după ce l-am traversat și pe acesta, am ajus la intrarea în Fortul Vechi. Nu am intrat imediat însă ci ne-am oprit în părculețul din fața lui pentru a fotografia zidurile fortului, statuile și alte câteva lucruri care ne-au trezit interesul.

Intrarea în Fortul Vechi, se face pe podul ce leagă Esplanada de Poarta acestuia. Podul este construit, peste canalul artificial care desparte Esplanada de promontoriul pe care este edificat fortul și în prezent este amenajat ca port pentru ambarcațiunile ușoare de agrement și pescuit. La intrare am cerut bilete pentru ”older then... ”, pe care casiera ni le-a dat fără să mai prezentăm buletinele dându-și seama că după vârstă nu putem fi decât ”elevi sau studenți”, așa că am beneficiat de reducerea de 50% din valoarea biletului care costă 6 euro pentru adulți.

”Fortul Vechi”, cum i se spune mai des, dar cunoscut și sub denumirea grecească ”Palaio Frourio” (Cetatea veche), este construit pe promontoriul stâncos din partea de est a orașului. Începutul construcției lui se află undeva în perioada ocupației bizantine, dar aceasta a durat o perioadă foarte îndelungată, în care și-au adus contribuția și alți ocupanți care au stăpânit zona. Trăsătura definitorie a construcției, aparține însă tot venețienilor, care nu numai că au stăpânit zona cel mai mult timp, dar ei au avut și cei mai buni ingineri constructori și arhitecți care au știut să folosescă la cel mai înalt nivel avantajele pe care le oferea, configurația terenului pe care a fost edificat.

Construcția fortului a fost finalizată în anul 1558 sau 59. Prin construcția lui s-a avut în vedere ca el să asigure spațiul necesar pentru cazărmile militare, precum și spațiul pentru pentru sediile instituțiilor administrative ale vremii dintre care unele își continuă activitatea acolo. În prezent aici se află Arhiva insulei Corfu precum și Biblioteca Publică, aflate sub tutela Ministerului Educației Naționale și al Religiilor.

Trecând prin poarta de intrare, am pătruns într-o primă grădină interioară, de unde, pe sub portalul clădirii în care se află acum Bibliteca Publică am ajuns în curtea principală a fortificației. Un loc de interes turistic în această curte îl ocupă biserica Sfântul Gheorghe, (Agios Georgios) construită sub forma unui templu. La fel ca la Biserica Sfântul Spiridon, și aici nu este permisă folosirea aparatelor de fotografiat în interior.

Drumul spre platoul superior al fortificației este deosebit de atrăgător și interesant. El trece prin două tuneluri săpate în stâncă și continuă cu o alee pietonală în spirală, ce duce până la punctul cel mai înalt al fortului. Urcușul nu este greu, așa că dacă ajungi la fort ar fi mare păcat să nu faci efortul de a ajunge până acolo. Panorama pe care o oferă acest loc este greu de descris pentru a putea reda cu exactitate ceea ce simți aflându-te acolo. Am petrecut în fortificație și în curtea acesteia aproape trei ore, timp în care am servit și o cafea la terasa tavernei din aprobierea Bisericii Sfântul Gheorghe.

Am plecat de aici aproape de ora 17.00 cu gândul să vizităm și Palatul regal care se află în imediata apropiere. Am renuțat însă și ne-am mulțumit cu fotografiile făcute din exterior, pentru că stația de autobuz era destul de departe de locul unde ne aflam și trebuia să ne intoarcem la hotel. Am plecat hotărâți ca în ziua următoare să reluăm vizita obiectivelor turistice din Kerkira de aici, dar nu a fost să fie pentru că a doua zi a plouat și nu am mai ajuns, deși am revenit în oraș.

Dorind să văd ce am pierdut, am reușit să aflu totuși câte ceva despre Palatul Regal. Acest edificiu se mai numește și Palatul Sfântul Mihail și Sfântul Gheorghe și a fost construit între anii 1819 – 1824, după proiectul unui arhitect englez, destinația lui fiind aceea de sediu al Protectoratului Insulelor Ionice, și reședință a Înaltului Comisar Englez care reprezenta autoritatea britanică prin acest protectorat. Din anul 1864, odată cu instaurarea monarhiei în Grecia, acesta a devenit reședință de vară a familiei regale. În timpul celui de al doilea Război Mondial, precum și la cutremurul din 1953, clădirea Palatului Regal, a suferit distrugeri semnificative. Ca urmare de-a-lungul timpului palatul a fost supus unor lucrări de restaurare, cea mai importantă având loc în anul 1994, când avea să găzduiască Summit-ul Uniunii Europene. În prezent, clădirea Palatului Regal, găzduiește Muzeul de Artă Asiatică, Arhiva Istorică și Eforia Obiectelor de Antichitate Clasică.

Am pornit de aici spre locul de unde urma să luăm autobuzul pentru Gouvia, traversând din nou labirintul de străduțe care ne despărțeau de acesta. Pe drum, nu am reușit să ne abținem să nu intrăm prin magazinele ce ne-au ieșit în cale și să cumpărăm câteva suveniruri lucru pe care oricum îl aveam în plan. Am ajuns la stația de autobuz cam pe la șapte fără zece, iar la hotel la 7.30.

În dimineața zilei următoare, când aveam în intenție să vizităm Palatul regal și apoi Fortul Nou, a plouat așa că am ajuns în Kerkira abia pe la orele 15.00, motiv pentru care am renunțat la vizitarea celor două obiective pe care ni le-am propus și coborând din autobuz am luat-o pe strada din dreapta direcției în care era orientat autobuzul. După circa zece minute de mers pe jos, am ajuns pe țărmul golfului Garitsa aflat în partea de Sud - Est a orașului. Pe drum până pe țărm, nu am întâlnit ceva care să ne atragă atenția, dar odată ajunși acolo, locul ne-a oferit o priveliște deosebită. Din punctul unde am ajuns, se vede foarte bine întreaga latură de sud a Fortului Vechi, ceea ce ne-a dat posibilitatea să ne întregim imaginea pe care ne-am format-o despre el, cu o zi înainte.

După câtva timp ne-am întors spre centrul orașului pe același drum pe care am mers spre golf și ajungând din nou în stația de autobuz am luat-o din nou spre Orașul Vechi pe str. Georgios Theotokis. Destul de repede, am ajuns din nou pe străduțele inguste ale acestuia. Pentru că ora prânzului trecuse de mult, am hotărât să ne oprim undeva pentru a mânca. Ne-am oprit la Taverna ” Diver Athens & Corfu beer restaurant”, care avea câteva mese așezate afară. După ce am consultat meniul, am comandat câte o porție de ”Kebab”, care să ne reamintească de frumoasele zile petrecute la Athena cu un an în urmă. Spre dezamăgirea noastră acesta a fost departe de ceea ce am descris în review-ul Repetir ”Thanasis Kebap” – City break Atena Martie 2015. În schimb a fost foarte bună berea pe care am băut-o la recomandarea șefului localului, care ne-a și servit la masă. Era o bere locală, ceva mai închisă la culoare cu un gust excelent. După ce am gustat-o, eram aproape hotărât să mai cer un pahar, dar după ce am băut jumătate din el, am început să simt o ușoară stare euforică, așa că am renunțat, pentru că doream să ne mai plimbăm prin oraș fără să obosesc prea tare.

Timpul s-a scurs cât am stat la masă și nu ne-a mai rămas prea mult la dispoziție, motiv pentru care am ales să mai trecem prin magazine și să terminăm ”shoppingul” planificat încă de la plecarea spre Corfu. În plus și vremea părea să devină instabilă, așa că având în vedere că în ziua următoare aveam să revenim în Corfu Town, în cadrul programului organizat, ca urmare a întâlnirii cu grupul ce venea cu autocarul în acea seară, după cumpărături, am plecat spre Gouvia, unde am încheiat ziua la taverna ”Aries”, despre care am vorbit într-unul din articolele anterioare.

Pe mâine!


[fb]
---
Trimis de Ioan Raita in 30.05.16 15:45:19
Validat / Publicat: 30.05.16 17:03:25
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.

VIZUALIZĂRI: 2428 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

4 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Ioan Raita); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P19 Dinspre sud nu se vede nici un pericol.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 32600 PMA (din 35 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

4 ecouri scrise, până acum

Radu Tudoran
[31.05.16 18:18:53]
»

Am petrecut vreo doua zile in Kerkira si-mi aduc cu placere aminte. Are un farmec aparte, ceva italian implementat pe taram grecesc. In general nu-mi place aglomeratia, dar pe stradutele acelea mici, pline de magazine, de turisti, m-am simtit ca acasa. Si cu limba engleza te descurcai peste tot, si toti erau amabili. Si daca ma mai gandesc si la cafea...

Chiar mi-ar placea sa mai merg odata in Corfu, dar lumea-i mare si timpul si banii limitati

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Ioan RaitaAUTOR REVIEW
[31.05.16 19:06:02]
»

@Radu Tudoran - Cred că dacă nu ar fi aglomerate, străduțele alea nici n-ar avea farmec. Mă bucur că am reușit să vă trezesc amintiri plăcute. Cu timpul și cu banii așa este. Dar uneori parcă te cheamă locul pe care l-ai mai vizitat. Vă urez vacanțe plăcute.

elviramvio
[04.06.16 15:41:14]
»

@Ioan Raita -

Desi am fost acolo de curand, tot citesc cu placere ce s-a scris si se va scrie documentat si frumos. Pana voi reusi sa pun ordine in poze, pliante, magneti, carti postale, amintiri vizuale si gustative, deci pana voi scrie si eu ceva, felicitari pentru articol. Spun doar ca am prins la Agios Giorgios repetitiile uneia din filarmonici, si a doua soprane: a fost magnific, dumnezeiesc, o acustica de invidiat. Si asa este, oamenii locului dau caldura sufleteasca acelor cladiri vechi, Corfu Town merita "vagabondat" la pas.

Pozele le "gust" in alta zi, cand deja imi va fi iar dor de Corfu.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Ioan RaitaAUTOR REVIEW
[04.06.16 17:04:17]
»

@elviramvio - În primul rând mulțumesc pentru apreciere. În al doilea rând vă invidiez pentru faptul că ați avut posibilitatea să savurați muzica de fanfară și sunt convins că ați ascultat și altceva decât muzica religioasă pe acre am ascultat-o noi în Corfu Town. La ei cred că fanfarele sunt foarte apreciate pentru că în urmă cu niște ani, am fost în Zakinthos, unde am participat la sărbătoarea orașului Zanthe Town. Atunci au defilat acolo o mulțime de fanfare, unele venite din zona continentală. A fost ceva superb.

În rest despre Corfu; noi am mai da o tură și mâine acolo, dar... ?!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
elviramvio, Ioan Raita, Radu Tudoran
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă zona Kerkira (Corfu Town) :


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.087349891662598 sec
    ecranul dvs: 1 x 1