Würzburg - orașul dintre vii / 'Orașul cu 100 de biserici'

TIPĂREȘTE

Würzburg este un oraș care mi-a plăcut foarte mult. Comparându-l cu celelalte orașe germane vizitate până în prezent, l-aș plasa pe un meritat loc 2, după Heidelberg și înaintea unor orașe mai celebre, precum Frankfurt sau Stuttgart.

Ca mărime, Würzburg este doar al 4-lea sau al 5-lea oraș din Bavaria, având o populație de 130.000 locuitori, însă orașul de pe malurile Mainului impresionează prin amestecul de istorie, cultură și vin. În același timp, nu am putut să nu observ că Würzburg este un oraș cu un aer tineresc, probabil datorită faptului că orașul este un important centru universitar, căci din cei 130.000 de locuitori, 25.000 sunt studenți.

Am ajuns în Würzburg după-amiază și am lăsat mașina sub zidurile cetății Marienberg, în parcarea special amenajată. Luând in considerarea prețul și amplasamentul, trebuie să recunosc că alegerea a fost una foarte inspirată, deoarece pentru doar 3 euro/zi parcarea e un chilipir în comparație cu 1,5 euro/oră în centrul orașului. O alternativă mai ieftină ar fi parcarea gratuită Talavera, aflată la o distanță de 10-15 minute de mers pe jos de orașul vechi, însă aici se mai organizează diferite evenimente, în timpul cărora accesul mașinilor este interzis. La momentul vizitei mele, în parcare era ridicat un mic parc de distracții.

Festung Marienberg este o fortăreață ridicată pe o colină, pe malul stâng al Mainului, la 100 m deasupra râului, fiind și reședința episcopilor de Würzburg în perioada 1253-1719. De-a lungul timpului cetatea a suferit multiple modificări, forma actuală fiind o consecință a cuceririi ei de către regele suedez Gustav Adolf în timpul Războiului de 30 de ani.

După retragerea suedezilor, episcopul Johann Philipp von Schönborn și urmașii săi au întărit cetatea cu ziduri imense, lungi de 12 km, și bastioane masive. Și intr-adevăr fortificațiile sunt impresionate și nu-mi pot imagina cât de greu era în vremea respectivă să iei cu asalt asemenea cetate.

Însă asaltul nostru asupra cetății a fost unul ușor, căci porțile ne erau deschise, accesul in curtea interioară și grădini fiind gratuit. Cel mai mult mi-a placut turnul Bergfried, care are o înălțime de 40 m și care, pe lângă funcția sa de apărare, a mai fost folosit și pe post de inchisoare. Turnul nu are ferestre, așadar cei inchiși aici zăceau într-un întuneric de nepătruns. Impresionantă este și Marienkirche, o biserică circulară din secolul al 8-lea cu cupolă. Lângă biserică se află Brunnentempel, o fântâna cu o adâncime de 102 m. Pentru protejarea apei, deasupra fântânii a fost construit un mic templu, pe acoperișul căruia se poate vedea statuia Fortunei.

Din curte am coborât pe niște scări în partea de sud a cetății, de unde se poate vedea Käppelle, o mănăstire capucină în stil baroc construită între 1747-1750, apoi ne-am îndreptat către latura estică, care oferă o priveliște minunată asupra Mainului și orașului.

De aici ies în evidență numeroasele biserici, care i-au adus Würzburgului renumele de Orașul cu 100 de biserici.

Pentru că era deja târziu și mai aveam atâtea de văzut, am părăsit cetatea și am coborât în oraș. Coborârea se poate face pe două trasee.

Primul traseu este Weinwanderweg, un drum ce străbate viile de sub zidurile masive ale cetății și care se termină la biserica în stil romanic St. Burkhard (anul 1042). Indicatoarele arată un timp de 40 de minute pentru acest traseu. Sincer să fiu nu cred că a durat mai mult de 25 de minute. Probabil trec 40 de minute dacă te oprești să culegi la vie.

Al doilea traseu, Tellsteige, este cu 5 minute mai scurt, dacă ne luăm după indicator, însă nu a durat mai mult de 15-20 minute și asta la urcare. Eu recomand să urcați și să coborâți pe trasee diferite, însă de departe plimbarea printre vii a fost cea mai frumoasă, deoarece drumul este cu serpentine, iar peisajul cu râul și orașul este superb.

De la biserica St. Burkhard am mai mers câțiva metri de-a lungul râului, până ce am ajuns la Alte Mainbrücke, cel mai vechi pod peste Main din Würzburg, construcția sa începând în 1473. Alte Mainbrücke a fost de altfel până în 1886, mai bine de 400 de ani, singurul loc prin care se putea traversa râul. Podul este un important simbol al orașului, fiind împodobit cu 12 statui (număr care nu cred că a fost ales la întâmplare) reprezentând sfinți, episcopi și doi regi ai francilor (Pepin cel Scund și fiul său, Carol cel Mare).

Dincolo de pod, pe partea stângă, se află Grafeneckart, cea mai veche parte a primăriei (sec. 13), care poate fi recunoscută cu ușurință de departe, datorită turnului înalt de 55 m. În fața clădirii a fost ridicată în 1765 o fântână în stil baroc, Vierröhrenbrunnen.

Nu departe de Grafeneckart am întâlnit Domul St. Kilian, vizibil încă de pe pod, fiind construit pe aceeași linie cu acesta. Catedrala în stil romanic este o capodoperă a architecturii germane din secolul al 11-lea, fiind sediul episcopului de Würzburg. Ca mărime este a patra biserică romanică din Germania. În 1945, în urma unui bombardament 90% din oraș a fost distrus, iar biserica a fost afectată de un puternic incendiu, fiind reconstruită în 1967. În partea de nord a fost construită capela Schönborn, locul de odihnă al principilor-episcopi din casa de Schönborn.

De la Dom am mers direct la Würzburger Residenz, probabil cel mai cunoscut simbol al orașului. Palatul a servit din 1719 drept reședință pentru principii-episcopi de Würzburg.

Residenz este dea dreptul maiestoasă, fiind o capodoberă a stilului baroc german, una dintre cele mai importante clădiri din Europa, care trebuie vizitată măcar odată în viață. Construcția palatului s-a încheiat in 1744, decorațiunile interioare în 1781, iar din 1981 se află pe lista patrimoniului cultural UNESCO. Intrarea a costat 7.50 euro, în preț fiind inclus și turul cu ghid în germană. Spre deosebire de alte palate este permisă explorarea și fără ghid. Interiorul este fabulous, cele mai importante camere fiind Weißer Saal (Sala Albă), Gartensaal (Sala grădinii), Kaisersaal (Sala împăratului) sau Casa scării, cu celebra boltă decorată de pictorul venețian Giovani Battista Tiepole cu o impresionantă frescă care prezintă prin simboluri cele 4 continente cunoscute la acea vreme: Asia, America, Africa, Europa. Fresce se mai pot vedea și în Gartensaal sau Kaisersaal, unde este reprezentat împăratul Frederic Barbarossa ca simbol al legăturii principilor-episcopi cu familia imperială. În cele 40 de camere deschise publicului dintr-un total de 400 pot fi admirate covoare superbe create în manufacturile din Bruxelles, diferite piese de mobilă sau alte obiecte specifice epocii. Vizita la Residenz am încheiat-o cu o plimbare prin grădinile sale, unde foarte amuzanți mi s-au părut copacii în formă conică.

Würzburg se numără printre cele mai importante regiuni viticole din Germania, astfel că nu puteam să ajung aici fără să cumpăr un vin specific zonei. Cele mai cunoscute crame din Würzburg, unde se poate și servi un pahar de vin, sunt Bürgerspital, Juliusspital și Staatlicher Hofkeller. Bürgerspital și Staatlicher Hofkeller se află în apropiere de Residenz. În drum spre Bürgerspital am trecut și pe lângă teatrul Mainfranker Theater Würzburg. Vinurile zonei sunt ușor de recunoscut pentru că sunt îmbuteliate într-o sticlă rotundă, celebra Bocksbeutel. În 1728 Sfatul orașului Würzburg a decis ca cele mai bune vinuri să fie îmbuteliate în Bocksbeutel. Așa că am luat și eu un Bocksbeutel de Silvaner sec.

De la Bürgerspital pașii ne-au purtat pe strada Textorstrasse, la capătul căreia se afla biserica Stift Haug, prima biserică în stil baroc din Franconia, construită în perioada 1670-1691, fiind opera architectului Italian Petrini. De aici am continuat turul orașului pe Juliuspromenade pâna la Main, unde se află un alt simbol cu care se mândresc locuitorii din Würzburg, anume Alter Kranen, o macara construită în 1772-1773 cu scopul de a impulsiona comerțul de mărfuri și de a transforma orașul într-un important nod comercial pe Main.

Spre final am lăsat piața Marktplatz, unde atracțiile principale sunt: Falkenhaus (Falke=șoim, Haus=casă), o clădire cu decorațiuni exterioare, care cândva servea drept han, astăzi ca punct de informare turistică și bibliotecă; Marienkapelle este o biserică gotică ridicată în perioada 1377-1480, unde se află înmormântați mai mulți cavaleri și personalități ale orașului, printre care și arhitectul Balthasar Neumann, cel care a construit Würzburger Residenz.

Cum în Würzburg la fiecare colț de stradă dai peste o biserică, pe Schönbornstrasse, în stânga și dreapta pieței Marktplatz, lipite de magazine și restaurante moderne mai sunt două biserici: Augustinerkirche, o fostă biserică dominicană din secolul al 13-lea și Neumünster, o superbă biserică romanică din secolul al 11-lea ridicată pe locul mormântului Sf. Kilian, un misionar irlandez ucis în misiunea sa de creștinare a regiunii Franconia.

Acesta a fost turul orașului făcut de mine, astfel că era trecut de 7 seara când traversam iară Podul Vechi, la această oră plin de oameni cu câte un pahar de vin în mână, care se întrețineau în compania prietenilor. Frumoasă imagine. Am plecat cu regretul că nu am apucat să văd totul. Am lăsat pe altă dată: laboratorul lui Röntgen-locul în care au fost descoperite razele X; Alte Universität-vechea universitate construită în 1582 și biserica acesteia, Neubaukirche, plus încă câteva biserici, că doar eram în Orașul celor 100 de biserici-St. Peter, Karmelitenkirche, St. Johannis, St. Gertraud etc.

---

VIZUALIZĂRI: 4917 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI