Volubilis, un sit berbero-roman de neratat

TIPĂREȘTE

Alături de Chefchaouen, despre care am scris pe site (vezi impresii), un alt obiectiv turistic pe care voiam neapărat să-l văd era Volubilis, cel mai important și mai impresionant sit arheologic din Maroc și l-am văzut în sejurul nostru de la Riad Dar Pa Labzioui, din Meknès. Văzusem în primăvară Cartagina și nu puteam rata acest obiectiv istoric.

Am plecat de la Riad dimineața în jurul orei 9, am mers pe jos circa un kilometru până la Grand Taxis pour Moulay Idriss, o companie de taxi care operează în regiune cu program de lucru nonstop. În continuare am mers cu un maxi taxi de 6 locuri până la Moulay Idriss, 30 de kilometri, circa o jumătate de oră, cost 12 Dh de persoană. De aici, același maxi taxi, acum doar taxi, ne-a dus doar pe noi la destinație, 35 Dh circa 3 kilometri. Șoferul având timp până la întoarcerea la Meknès a discutat cu cel care dirija taxiurile în zonă și a primit permisiunea să meargă cu noi. Doar așa se poate ajunge pe cont propriu dar e mai ușor cu excursie din Fès.

Volubilis este un impresionant sit arheologic, un oraș berbero-roman fondat în secolul 3 î. Hr., deși zona a fost locuită de acum 5.000 de ani. A fost capitala Regatului Mauretania în timpul domniei regelui Juba II de la sfârșitul secolului 1 î. Hr., începutul secolului 2 d. Hr... 

Orașul a prosperat sub stăpânirea romană, dezvoltându-se rapid după căderea Cartaginei de la mijlocul secolului 2 î. Hr. și intrarea Regatul Mauretaniei sub stăpânire romană. Sfârşitul ca oraş roman a început în 280 d. Hr., când dominaţia romană s-a prăbuşit în Mauretania şi s-a încheiat la un cutremur în secolul 4. Orașul a fost abandonat în secolul 9 când puterea regală a fost mutată la Fès, dar părți din Volubilis au continuat să fie locuite până în secolul 14. 

Volubilis a fost cunoscut pentru clădirile sale publice, o bazilică, un templu, un arc de triumf, și, în primul rând, pentru casele sale cu mozaicuri deosebite. 

Volubilis, orașul berbero-roman, a fost escavat de francezi începând din anul 1880, apoi de marocani, astăzi săpăturile sunt terminate, dar se mai fac încă cercetări, iar din anul 1997 este sit al Patrimoniului Mondial UNESCO ca oraș colonial roman excepțional de bine conservat.

Are site, sitevolubilis.com/?form=MG0AV3 și multe de arătat. 

Am ajuns acolo în jurul orei 10, era liniște în Sit, puțini turiști, fiind duminică mă așteptam să fie mai multă agitație, situl se deschisese de la ora 8:30 și rămânea deschis până la ora 18:30. Am plătit biletele de intrare, 70 dh de persoană, am trecut pe lângă Centrul pentru vizitatori era închis cred că permanent nu doar atunci, părea gol. Aici s-a făcut o deviere a drumului și am plecat spre dreapta, după un grup de nemți ghidați, făcând traseul în sens invers, de la sfârșit la capătul lui, nu era lume multă și parcă a fost mai bine. Grupurile de turiști au venit mai târziu, când ne-am întors în Parcare am găsit-o plină.

Am plecat spre Maison de Vénus, una dintre cele mai impresionante și mai bine conservate case din Volubilis, renumită pentru mozaicurile sale frumoase și detaliate, dar ne-am oprit la un Panou cu Harta Sitului pe care am pozat-o fiind foarte utilă în lipsa unei hărți tipărite. Realizate în secolul 4, Mozaicurile de la Casa lui Vénus, cum este denumirea ei în limba română, sunt unele dintre cele mai elegante și frumoase din oraș, am fost puțin dezamăgită, mozaicurile nefiind protejate erau destul de degradate și acoperite de praf încât nu se vedeau prea bine. M-am mirat pentru că asemenea valori nu sunt protejate, este mare pierdere pentru că degradarea lor va continua.

Am văzut, pozat și admirat mozaicuri diferite ca temă și compoziție, Mozaicul Baia Dianei ce înfățișează pe zeița Diana și o nimfă surprinse de vânătorul Acteon în timp ce se scăldau, Mozaicul Răpirea lui Hylas de către nimfe, seduse de frumusețea lui două nimfe l-au răpit de la izvorul Nichea unde-și potolea setea sau Mozaicul Dragostea păsărilor cu păsări și motive geometrice. 

 Am urcat apoi la Poarta Tanger una dintre porțile principale ale orașului antic, construită în secolul 2 din piatră și mortar, decorată cu detalii arhitecturale specifice romane, am pozat-o și din interiorul și din exteriorul orașului și am intrat în oraș. Poarta este așezată pe latura de nord-est, la capătul Decumanus Maximus, strada principala din Volubis și din orice oraș antic roman, pe care am început să coborâm. Odinioară stradă pavată, cu trotuare pe ambele părți, mărginită de porticuri, arcade și magazine ce străbătea orașul de la nord-est la sud-vest pe o lungime de circa 400 de metri închizându-se într-un Arc de triumf, acum o potecă de pământ printre ruinele luxoaselor case de odinioară. 

Am intrat pe fosta elegantă Decumanus Maximus, care coboară lin spre sud-vest, am mers puțin, 50 – 60 de metri, și am văzut, în dreapta, Palatul lui Gordian, clădire impresionantă de peste 4.400 de metri pătrați. Construit în secolul 2 d. Hr. de împăratul Gordien III din piatră și mortar în stil arhitectonic roman, cu arcuri, coloane și mozaicuri. Impresionează și astăzi prin cele 12 Coloane ce-i împodobeau odinioară fațada păstrate destul de bine și prin Mozaicul său elaborat, cu zei și scene mitologice. M-am cocoțat pe ziduri pentru a poza.

Au urmat mai multe case denumite după mozaicurile pe care le adăpostesc. Casa Animalelor Sălbatice cu mozaicurile ce înfățișează diverse animale sălbatice, lei, tigri, elefanți; Casa Băii Nimfelor cu o piscină decorată cu mozaicuri ce înfățișează nimfe în peisaje acvatice; Casa lui Dionysos și Cele 4 Anotimpuri dedicată zeului vinului și petrecerii, cu mozaicuri ce reprezintă petreceri și cele patru anotimpuri ilustrând legătura lui Dionysos cu ciclurile naturale și viața agricolă. 

Am trecut pe partea stângă a lui Decumanus la Casa nereidelor cu un bazin ornat cu mozaicuri ce reprezintă nereide, nimfe ale mării, și alte creaturi marine și am revenit pe partea dreaptă la Casa Muncile lui Hercule cunoscută pentru mozaicurile sale detaliate, reprezentative fiind Mozaicul Muncile lui Hercule ce reprezintă cele douăsprezece munci pe care eroul Hercule a trebuit să le îndeplinească, astăzi restaurant în mare măsură și Mozaicul Medusa ce înfățișează capul Medusei, creatura mitologică cu șerpi în loc de păr, care transforma oamenii în piatră doar privindu-i. Frumoasă această casă ce are în mijloc și un bazin. Lângă ea, Casa Cavalerului, cu mozaicuri ce prezintă cavaleri în armuri strălucitoare și scene de turniruri, lipsește Cavalerul de bronz găsit acolo care a dat numele casei. 

Alte case se remarcă nu doar prin mozaicuri, Casa cu Coloane, un excelent exemplu al stilului arhitectonic roman din Volubilis, are o impresionantă arhitectură, cu numeroase coloane care susțin structura și oferă un aspect grandios, Casa Efebului cu mozaicuri detaliate și statui de bronz, reprezentativă cea a unui efeb (tânăr nud, tânăr de o mare frumusețe). 

Am ajuns la capătul sudic al lui Decumanus unde, din anul 217 d. Hr. se ridică grandios Arcul Triumfal din Volubilis, arc monumental construit în onoarea împăratului Caracalla, de aici și numele Arcul lui Caracalla sub care mai este cunoscut, marcând totodată și intrarea principală în orașul antic. Am trecut pe la vechea Fântână Publică, unde odinioară socializau împreună berberi și romani azi socializează ghizi marocani și turiști din toată lumea și ne-am oprit la Casa desultorului, (călărețul, acrobatul care sare de pe cal și pe cal) cu Mozaicul Desultorul, o parodie, o cursă de cai, un călăreț ce are în mână un vas de băut călărește un măgar cu spatele înainte , nu se știe ce era în vas.

Continuându-ne plimbarea am ajuns la un Panou cu Informații despre Tumul, cel mai înalt punct din Sit pe care am urcat și eu pentru pozarea de sus a Sitului. Nu este foarte înalt, doar 406 metri, dar oferă vederi asupra întregului sit, nu trebuie ratat este cumva în spatele fântânii publice, pe partea cu ea. Eu l-am descoperit văzând un turist cocoțat acolo.

De pe Tumul am coborât la Bazilica Volubilis, construită din calcar și marmură între anii 193 și 235 d. Hr., clădire impunătoare cu două nivele, fost centru al activităților legale și administrative și poate cea mai impresionantă clădire din Volubilis. Coloanele înalte și Designul deschis, Zidul exterior împodobit cu Coloane corintice, astăzi, mai mult sau mai puțin întregi, Forumul pavat împodobit cu numeroase Statui ale împăraților și demnitarilor locali, din care astăzi au mai rămas doar piedestalurile au făcut din Bazilică un exemplu remarcabil de arhitectură civică romană, iar rămășițele ei, încă înalte, amintesc și astăzi de gloria trecută a orașului. 

Am mers apoi la Templul Capitolin, un important monument din Volubilis ridicat pe un deal în prima jumătate a secolului 2 d. Hr. în onoarea triadei de zei romani Jupiter, Juno și Minerva similar templului celor trei zei ridicat pe Dealul Capitolium din Roma, de aici Capitolin, numele templului. Odinioară aici veneau locuitorii să mulțumească zeilor sau să participe la diverse ceremonii religioase, azi, aici vin turiști să vadă, ce a rămas din coloanele corintice și platforma elevată de odinioară, să vadă și să admire priveliștea impresionantă oferită de Templu asupra împrejurimilor. 

Am continuat plimbarea pe la o Presă de ulei restaurată, interesant mecanismul ei din lemn și piatră cu care se zdrobeau măslinele și se extrăgea uleiul, acționat manual și am ajuns la Termele lui Galien, Galien, cunoscut și ca Claudius Galenus, a fost un medic, chirurg și filozof grec roman, unul dintre cei mai de succes și influenți cercetători ai medicinei din antichitate, loc de relaxare și socializare pentru locuitorii din Volubilis. Respectă arhitectura termelor romane având cele patru camere specifice: camera cu apă fierbinte, unde oamenii se relaxau și se încălzeau, camera cu apă călduță, camera cu apă rece și camera pentru exerciții fizice.

De aici am mers la Casa lui Orfeu, una dintre cele mai bine conservate case din Volubilis, impresionante prin mozaicurile sale, reprezentări ale mitului lui Orfeu. Cel mai faimos, Mozaicul lui Orfeu cântând la liră, înconjurat și ascultat de diverse animale sălbatice se află în triclinium, sala de mese romană. Alte două, Mozaicul cu delfini, cu delfini și alte creaturi marine, mozaic alb-negru și Mozaicul cu creaturi marine, multicolor, sunt realizate cu o măiestrie deosebită. Nu trebuie ratată această casă, grupurile de turiști nu o vizitează, este cumva mai retrasă față de zona Bazilicii.

De aici am plecat spre Cartierul de sud, se iese tot prin lateral, de data asta prin stânga, noi am mers pe vechiul drum și am ajuns la poarta închisă!! Ne uitam în jur ce să facem, să ne întoarcem, să sărim gardul, când un domn din personalul sitului ne-a spus să mai înaintăm puțin și ne ajută el să sărim gardul, acolo fiind mai ușor de escaladat.

Așa am părăsit Volubilisul modern, o comoară arheologică fascinantă ce împletește grandoarea Imperiului Roman cu moștenirea Islamului timpuriu ce captivează atât istoricii cât și călătorii. Plimbarea noastră a durat două ore și jumătate, am vizitat toate casele, am pozat mozaicurile, unele cocoțată pe ziduri, nu era nimeni să ne interzică. Erau panouri explicative la toate obiectivele sitului.

De aici am urcat în Parcare, am găsit rapid un taxi care ne-a dus la Moulay Idriss, nenegociat cost 50 Dh. Aici am stat puțin pe gânduri. În documentare îmi propusesem să văd acest loc sacru care îl onorează pe Idrís I, strănepotul lui Mohamed. Cu părere de rău am renunțat și am mers la maxi taxi și la Meknès pentru a mai vizita câte ceva acolo.

Mi-a plăcut acest sit, este total diferit de ce am văzut până acum. Nu are grandoarea orașului antic Jerash și nici a Cartaginei dar frumusețea mozaicurilor îl face unic, de neratat! Ar fi fost perfect dacă ar fi avut Centrul pentru Vizitatori deschis, ruta de vizitare corectă era închisă, se deviase pe un alt drum.

Volubilis este o destinație ce nu trebuie ratată de cine ajunge în Maroc. Mergeți acolo și nu veți regreta! 

---

VIZUALIZĂRI: 177 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI