Zona Kernave - Trakai - Vilnius (I)

TIPĂREȘTE

Vă povesteam aici (vezi impresii) că o zi am dedicat-o unei excursii împrejurimilor capitalei, Vilnius.

Primul punct pe itinerar a fost Kernavė, localitate situată la 37 de km de Vilnius, pe malul râului Neris.

De ce am ales Kernavė? Datorită sitului arheologic intrat în patrimoniul Unesco. Se știe că aici au locuit oameni încă din paleolitic, dar sunt dovezi clare că au fost mai multe așezări începând cu mezoliticul.

Din parcare am luat-o pe aleea ce ducea la un edificiu măreț, de cărămidă roșie. Este biserica dedicată Sfintei Fecioare Maria, construită în stil neogotic, în 1920, lângă locul unde Vytautas, eroul lor național, a ridicat o biserică în 1420.

Gardul interior conține mozaicuri ale Drumului Sfintei Cruci și două monumente - unul cu o sabie și o inimă, ce simbolizează trecerea de la păgânism la creștinism, al doilea un cavaler ce amintește de măreția orașului de odinioară.

Aleile leagă punctele de interes, centrul orașului de biserică, centrul cultural (care conține muzeul de istorie), biroul de turism.

Dealurile din zonă, situate între biserică și râul Neris, stau mărturie perioadei păgâne, aici au fost așezări umane și descoperirile arheologice s-au făcut la tot pasul... În Evul Mediu, așezările din zonă au cunoscut o perioadă prosperă, aici fiind fortificații ce au făcut zona să capete putere, în secolul XIII fiind menționată ca și capitală a Marelui Ducat al Lituaniei (ultimul stat păgân al Europei). Fiecare deal poartă un nume, cel mai mare fiind Dealul Castelului. Castelul ce a strălucit aici a fost distrus de cruciați și nu a mai fost reconstruit niciodată. Cel mai mic deal se numește Dealul Altarului.

Spațiul mare permite desfășurarea de festivaluri, concerte și întâlniri științifice.

Directorul Muzeului de aici susține că între strămoșii lituanienilor și daci au existat legături încă din epoca bronzului sau chiar mai de mult timp... Interesantă teoria și controversată printre lituanieni, pentru că același istoric susține că înainte de Cristos un val de daci a migrat de la Dunăre pe plaiurile respective și că ar fi strămoșii celor de azi.

Ce se mai poate vedea aici? Monumentul lupului (are oare legătură cu lupul dacic???) și casa tradițională lituaniană, micuță, din lemn.

Au lituanienii un stil de a încadra construcțiile în verdele natural al pădurii, de a construi în funcție de mediu, încât am avea câte ceva de învățat să nu mai punem atâta preț pe betoane și dale, să le folosim atât cât ni-s utile, nu să le facem să predomine...

Gata! Haideți spre următoarea destinație - Trakai.

---

VIZUALIZĂRI: 1827 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI