2 zile in Vidin

TIPĂREȘTE

Avand ceva treburi de rezolvat prin maretul Sud al tarii noastre, am zis sa bifam si o iesire din tara daca tot eram la o aruncatura de bat de Bulgaria, si anume Vidin.

Se potrivea manusa, pe taram bulgaresc nu mai calcasem niciodata, suntem straini de fenomenul all inclusive noi :) era si aproape si si fara nicio restrictie in vremurile astea pandemice. De la Craiova la Vidin se ajunge lejer in maxim doua ore.

Aventura incepuse practic in Sibiu, cand am rascolit efectiv toate bancile pentru a cumpara leva... nicio sansa sa gasim asa ceva la Sibiu si ne-am spus ca incercam mai spre Sud sa rezolvam acest aspect. Am decis sa oprim la Calafat, orasul de pe malul Dunarii vecin cu Vidinul, dar in afara faptului ca am gasit leva, am plecat de acolo total descumpaniti. Intr-un articol anterior spuneam despre Fagaras ca a ramas acelasi oras trist si comunist de pe vremuri... ei bine, Calafatul pare la ani lumina in urma Fagarasului si credem noi ca aici se vede cel mai bine mana baroneilor locali rosii... Inainte de a ne face coada colac si sa plecam cat mai repede de acolo am zis ca trebuie sa vedem si malul Dunarii din Calafat, faleza... si am pornit intr-acolo... unde ne-am mai luat inca o mostra de dezamagire crunta. Eram doar noi... Totul era pustiu si paragina, un soi de CERNOBIL :(... o bogatie ataaat de mare... nevalorificata... efectiv te mananca balariile pe malul Dunarii...

Vazand tristetea din jur am plecat urgent de acolo cu gandul de a nu mai reveni prea curand sau... niciodata, iar in 15 min eram deja la frontiera, pe care am trecut-o in 5 minute, verificarea normala a actelor+achitarea taxei de Pod, care se face imediat dupa ghereta politiei de frontiera!!! La trecerea dinspre Romania se poate achita in lei sau in euro (27 de lei). La trecerea dinspre Bulgaria se poate plati numai in leva (12 leva) si euro!!! Noi am ales sa cumparam si vigneta ca sa fim cat mai safe. O puteti achizitiona de aici web.bgtoll.bg/Evignette/V ... VehicleTypeID=1.

Imediat dupa ce am coborat de pe pod, atmosfera parea atat de similara Calafatului incat se putea citi pe fata scumpei mele sotii"Unde m-ai aduuusss?? Vreau acasa la Sibiiiuuu"!!! :)) Drumul pana la hotel seamana cu traversarea unui cartier marginas si sarac romanesc. Chiar si asa, in mai putin de 20 de minute de cand parasisem Romania eram in fata hotelului Anna Kristina. Hotelul e unul dintre cele mai bune din Vidin (asa se spune) si este la aproximativ 100 de metri de Dunare. Cladirea este destul de veche dar foarte bine intretinuta iar interiorul de asemenea, un stil retro. Parcarea era exact in fata hotelului avand si bariera. Personalul de la receptie era bun vorbitor de limba engleza asa ca demersurile pt check-in au decurs rapid. Camera mare... aproximativ 20 m, baia 6 m, curat, asternuturi curate si frumos mirositoare, obiecte de toaleta, minifrigider. Singurul impediment:in baie nu exista practic o cabina de dus ci doar dusul pus intr-un colt iar atunci cand e folosit, in proportie de 60% baia se umple de apa. (dupa o ora se retrage toata apa :)) Am rezervat hotelul de pe booking pt 2 zile+mic dejun. Cost 450 de lei (180 de leva). Micul dejun fusese o incantare!!! Aveam de ales dintr-un meniu destul de stufos exact ce si cat ne poftea inima. Fiecare mic dejun venea insotit de un platou cu fructe si croissante.

Dupa ce ne-am dezmeticit, am iesit sa luam pulsul Vidinului indreptandu-ne catre Dunare. Ei bine, spre deosebire de Calafat, Vidinul are amenajat pe malul Dunarii o promenada de aproximativ 2,5 km zicem noi, cu banci, terase, vaporas restaurant pe Dunare, parculete pt copii, ba chiar si o plaja cu umbrelute, cam exact ce ar trebui pe malul unui astfel de fluviu. Este destul de vechi si rudimentar aranjamentul acelei promenade si daca compari cu malul Vltavei din Praga spre exemplu, devii trist, dar daca compari cu balaurii din Calafat iti revine zambetul pe buze. Vazand acea promenada amenajata parea ca ii vine inima la loc si dragei mele sotii. Am luat-o la pas pe malul Dunarii iar la un moment dat am dat de o pietonala extrem de frumoasa si bine pusa la punct cu terase si o sumedenie de magazine, moment in care moodul de vacanta reusita ii revenise si sotiei mele :). Uitase complet de Calafat si primirea trista pe care i-o facuse Vidinul :). Spre seara am ales restaurantul TEATROTO pt a ne potoli foamea si bine am facut. Personalul era si vorbitor de limba romana si avea si un meniu in limba romana chiar. Evident ca am optat pt acel meniu insa la deschiderea sa am realizat ca google translate-ul folosit pt a incropi meniul fusese intr-o revizie tehnica crunta :)) si am gasit termeni precum" inghititura de branza" :)) " pui crusta cornflakes" :)). Ne-am amuzat copios. Intr-un final am ales cam ce se consuma pe terasa intreband efectiv pe domnisoara care ne servea ce aveau ceilalti pe mese :).

Renumita salata bulgareasca Shopska (rosii castraveti, ardei, masline, branza telemea) degustata de sotia mea fusese intradevar extrem de gustoasa si adusa intr-o cantitate extrem de generoasa incat credeam ca nu o va putea termina. Eu am optat pt o Kavarma de pui (un soi de tocana bulgareasca cu bucati de pui si legume, ciuperci, ardei, ceapa) extrem extrem de gustoasa si in cantitate la fel de generoasa. Pe aceste 2 feluri de mancare si 3 beri am platit 22 de leva (55 de lei). Pe parcurusl celor doua zile petrecute in Vidin am luat masa de 3 ori la acest restaurant. La urmatoarea vizita am degustat ciorba lor de burta (shkembe chorba). Bunicica as spune, insa nu se compara cu cioba de burta ardeleneasca :). Sotia mea optase pt un soi de chiftea pe gratar avand in interiorul ei sunca si cascaval. Nestiind la ce sa ne asteptam... pifteaua era imensa, cat farfuria :).

La a treia vizita la restaurant am vrut sa incercam micii lor, adica kebapche. Sunt niste mici extrem de condimentati simtindu-se din plin... chimionul, In sfarsit ceva ce nu era pe placul nostru. Sotia mea mai optase si pt niste cartofi la cuptor cu sunca si cascaval iar eu pt niste hamsii cu usturoi. Nimic de zis, totul normal. Si totusi, vazand pe toate mesele niste bulgarasi, cam ca niste gogosi mici, am comandat si noi asa ceva si ne-am ales cu niste aluat incins in ulei cu interior de branza sau cascaval. Mie mi-au placut, sotiei nu prea. Am cazut amandoi de acord ca acestea erau"inghititurile de branza" :)... + doua beri. Aceasta ultima masa fusese cea mai scumpa... 24 de leva :) (60 de lei). Restaurante sunt destule insa nu aveam de ce schimba din moment ce eram multumiti de serviciile oferite.

A doua zi ne-am dedicat-o vizitarii cetatii Baba Vida. Inainte de cetate se gaseste vechea Sinagoga a evreilor, o cladire de o frumusete aparte insa lasata in posesia naturii...

Istoria cetatii am vazut-o povestita pe aici si ar fi pierdere de timp si spatiu sa o reiau si eu. Dar cetatea asta a lui Pasvante Chioru :) este foarte bine conservata si restaurata si am petrecut fix o ora si 20 de minute printre zidurile ei. Ne-a placut extrem extrem de mult. Intrarea in cetate costa 4 leva insa nimeni nu sta sa taie bilete... sa verifice... etc. Casa de bilete este vizavi de cetate, cam la 70-80 de metri distanta. Daca vrei sa nu platesti, intri efectiv si gata... noi am optat totusi pt a plati! :) In curtea interioara a cetatii se faceau ceva pregatiri pt un eveniment, iar la un moment dat o doamna ne abordase intr-o bulgara autentica... caput engleza, caput romana, ne-am inteles cu mainile :) cand la un moment dat, un vorbitor de engleza ne facu lumina:eram invitati la piesa de teatru ce avea sa se desfasoare acolo peste 3 4 ore. La ce seceta de teatru am indurat in pandemia asta, o piesa de teatru in limba bulgara era chiar aur :)).

Am venit la teatru la ora stabilita si desi nu am inteles o iota din vorbele lor, muzica instrumentala ce acompania piesa de teatru, cadrul, si emotia transmisa de actori, au fost fabuloase. La final l-am abordat pe tipul cu engleza sa vorbim despre piesa si am realizat ca intelesesem subiectul piesei chiar si in bulgara :) !

In timpul zilei, ai impresia ca esti intr-o statiune de la malul marii la inchiderea sezonului, dedicata persoanelor mai varstnice unde predomina linistea. Spre seara insa totul se anima si terasele sunt pline! Inca un aspect foarte important pt iubitorii de feline mai ales:orasul e impanzit de pisici mai ceva ca in Cipru :).

Per total ne-a placut la Vidin, insa mai mult de 2 zile nu prea ai ce face. Am fi stat inca o zi pentru a ne putea bucura si de piscina hotelului care arata foarte bine de altfel, insa fiind la sfarsit de septembrie era deja inchisa piscina.

Costuri:

Daca va asteptati sa gasiti ceva foarte wow la Vidin, mai bine nu mergeti. Noi ne-am lamurit totusi de cateva chestii si anume:

1. Drumurile din Bulgaria sunt rele, daaar putin mai bune ca in Romania :)

2. Daca inainte faceam ierarhia Europei cu bulgarii la final si apoi Romania, noi ne vedem nevoiti sa facem rocada.

La final, o intamplare amuzanta am spune noi, la verificarea documentelor de intrare in tara, politistul de frontiera ne intreaba de unde venim.

Desi zambeam, in urma acestei conversatii devenisem suspecti si ni s-a cerut si talonul masinii, iar mai apoi am fost pus sa deschid si portbagajul masinii pentru verificare :)).

Poate incercam pe viitor si all inclusive... poate...

Cadrul natural este unul frumos, cu aer maritim la tot pasul. Desi putine locuri de vizitat... ele merita.

Faleza din Vidin si restaurantele din zona reprezinta un bun loc de petrecere a timpului.

---

VIZUALIZĂRI: 3680 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI