Tromso - Parisul Nordului

TIPĂREȘTE

Drumul spre Tromso este spectaculos, de-a lungul fiordurilor ca o panglică care înfăşoară poalele munţilor, care urcă şi coboară şi îţi dezvăluie privirii peisaje încântătoare. Acelaşi soare de la miezul nopţii ne-a urmărit de-a lungul celor 400 Km de la Alta la Tromso. Pe tot traseul ne-au întâmpinat cascade mai mici sau mai mari care-şi revarsă apele repezi chiar pe marginea drumului.

Am plecat undeva în jurul orei 18.00 de la Honningsvag şi am ajuns după 8 ore dimineaţa la 04.00 în Tromso. Am tras într-o parcare, undeva la intrarea în oraş şi până la 8 dimineaţa ne-am odihnit. Când ne-am trezit, tot oraşul era precum un furnicar … am zărit frumosul pod care face legătura între continent şi insulă. Tromso este considerat Parisul nordului, cel mai mare oraş din nordul Norvegiei, renumit pentru cea mai nordică grădină botanică din lume, cea mai nordică catedrală şi totodată una din cele mai mari biserici de lemn din Norvegia, cea mai nordică telecabină ş. a. m. d.

Obiectivul turistic reprezentativ pentru Tromso îl reprezintă Catedrala Arctică, Ishavskatedralen, construită în 1965. Catedrala se încadrează foarte bine în peisajul artic, semănând foarte mult cu un gheţar. În interior ea găzduieşte ferestre cu cele mai mari vitralii din nordul Europei şi printre cele mai mari din lume. Localizată chiar în vecinătatea podului ce leagă continentul de insulă, catedrala parcă stă de veghe la porţile oraşului. Din păcate, la prima oră când am pornit să vizităm oraşul, catedrala nu era deschisă. Din ce am citit despre ea, catedrala este renumită şi pentru concertele din perioada Soarelui de la miezul nopţii în iunie, iulie şi august.

Podul Tromsø are o lungime de aprox. 1Km şi a fost dat în folosinţă în 1960. În momentul în care am ajuns cu telecabina sus pe vârful Storsteinen am observat încă un pod Sandnessundbrua, care face legătura între insula Tromsoya şi Kvaloya, insulă mai mare, care din spusele angajaţilor de la telecabină este doar pentru călătorii pe munte sau pe mare şi are puţine căi de acces cu maşina. Insula Tromsoya are trei căi de legătură: cele două poduri şi încă un tunel pe sub mare, la care nu am ajuns.

Cea mai nordică grădină botanică cu plante alpine ne-a dat puţină bătaie de cap, în sensul că după ce am dat o tură prin centru oraşului am pornit înspre partea de nord, urmând indicatoarele şi am ajuns la universitatea din Tromso. Acolo altă problemă: parcarea din faţa universităţii, destul de încăpătoare, nu avea automat de plătit şi toţi cei care îşi lăsaseră maşinile acolo aveau tichete de parcare de la universitate. Câţiva studenţi pe care i-am întrebat ce se întâmplă dacă las maşina acolo fără tichet, mi-au recomandat călduros să căutăm loc de parcare în altă parte. Cum noi nu am avut deloc coroane la noi şi peste tot am plătit cu cardul, am renunţat la a vizita grădina botanică (printre puţinele lucruri GRATUITE în Norvegia) şi am plecat să urcăm cu telecabina (Fjellheisen Cable Car). Am oprit la un supermarket pe drumul între catedrală şi telecabină, am cumpărat de mâncare (un fel de Billa) şi am servit micul dejun la mesele frumos aranjate de la baza telecabinei, profitând şi de faptul că aveau internet gratuit pentru a lua legătura cu copii acasă. Dacă îi aveam cu noi pe cei mici vizitam şi Polaria, grădina zoologică, un alt punct turistic al oraşului.

Telecabina urcă la fiecare jumătate de oră, iar cursa durează în jur de 5 minute, iar priveliştea de sus a fiordurilor şi a insulelor este nemaipomenită. Nu ai vizitat Tromso dacă nu ai urcat cu telecabina. De la staţia de sus au construit o platformă, unde se poate servi o cafea sau se ajunge pe trasee până pe vârful Tromsdalstinden, la peste 1200m peste nivelul mării. Tot de pe terasă am observat, o potecuţă care ducea la point-view-ul Storsteinen (Big Rock), dar noi nu eram echipaţi corespunzător şi ar fi trebuit să mergem prin zăpadă şi noroi (zăpada începea să se topească), aşa că am renunţat. Şi aici eram singurii turişti care am urcat (probabil era prea de dimineaţă sau încă nu începuse sezonul turistic). De fapt, pe oriunde am mers, inclusiv Kapp Nord, parcă natura ne-a oferit în exclusivitate, doar pentru noi doi, toate frumuseţile Norvegiei.

Ne-am despărţit de Parisul nordului şi am plecat în direcţia Trondheim, distanţa fiind cred cea mai lungă parcursă de noi între două oraşe, *doar* 1100 Km. Vreau să dau un sfat tuturor celor care merg cu maşina în Norvegia: respectaţi restricţiile de viteză, mai ales în oraşe. Veţi observa că toţi, absolut toţi norvegienii respectă cu stricteţe limitele de viteză. În tot circuitul nostru noi i-am depăşit pe ei mereu, noi mergând constant cu 10-20 Km peste limită (uneori şi mai mult în afara oraşelor). La un moment dat, într-un orăşel micuţ pe o linie dreaptă ne-a luat radarul cu *enorma viteză* de 70 Km/h, în condiţiile în care limita era 60Km/h. Radarul era un aparat pe un trepied… poliţista care stătea pe un scaun pe marginea drumului îl răsucea în ambele direcţii, în funcţie de trafic, iar colegul ei într-o parcare alăturată întocmea procesele-verbale. Destul de relaxaţi că aveam o aşa viteză (mică pentru România), mai ales că poliţistul, ne-a cerut actele foarte amabil şi zâmbitor, am aflat cu stupoare că pentru cei 10Km/h peste limită trebuia să plătim o amendă de aprox. 250 Euro … vai de noi, am început să-i explicăm că în U. E. pentru aşa viteză se poate da şi un avertisment, că ne cerem scuze, că ştim că am greşit etc…... ne-a adus o foaie în engleză unde scria amenzile pentru încălcarea regulilor de circulaţie, iar amenzile încep de la 5Km/h peste limita legală, şi nu sunt deloc mici. Am acceptat cu zâmbetul pe buze toate explicaţiile lui, mai ales că precizase că nu trebuie să plătim pe loc, puteam plăti la Oslo …. Eu am forţat nota şi i-am cerut mai multe explicaţii: deci, dacă iei amendă, trebuie în primul rând să semnezi procesul-verbal că eşti de acord şi atunci în trei zile trebuie să mergi la bancă să plăteşti suma. Dacă nu semnezi şi nu eşti de acord, atunci te bagă în baza de date şi dacă cumva te opreşte pentru un control de rutină şi figurezi cu aşa ceva e mai nasol. Ne-a spus că nu-i bai, putem s-o plătim şi în România, avem toate datele acolo. [...]

---

VIZUALIZĂRI: 10216 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI