Un weekend cu prietenii la Bela Crkva

TIPĂREȘTE

Ne-am decis într-un weekend din august 2012 să mergem și noi la Bela Crkva (Biserica Albă), mai ales că nu era departe de noi (85 km). Zis și făcut: ne-am strâns vreo 13 inși, am luat și cheful de vacanță cu noi și am plecat la drum. Am mers prin Grădinari – Oravița și am trecut granița pe la vama Naidăș. Nu am avut probleme la vamă, am prezentat doar buletinul, am spus unde mergem și am trecut.

Am ajuns imediat în Biserica Albă și ne-am oprit în localitate să cumpărăm dinari. (1 euro era 116 dinari). De acolo, din centru, se virează la dreapta și se merge către lacuri (sunt și indicatoare). Cum nu mai fusesem niciodată, nu știam pe unde să mergem să ne cazăm. Am ajuns pe o parte a lacului unde nu era amenajat pentru plajă, nici tarabe nu erau, însă erau foarte multe vile. Aveam noi un număr de telefon al unui proprietar de vilă care știa și românește, însă acesta nu mai avea locuri libere de cazare. Așa că ne-am mai plimbat noi pe acolo și am început să sunăm la numere de telefon afișate pe porțile vilelor, dar am întâmpinat ceva probleme de comunicare cu sârbii proprietari pentru că nu știau engleză, doar sârbă. Și noi sârba... nici unul, nimic. Căutând noi cazare, ni s-a făcut foame.

Am plecat așadar pe cealaltă parte a lacului (unde am văzut amenajat cu șezlonguri, tarabe, etc) și ne-am oprit la prima terasă pe care am găsit-o. (chiar la intrarea în zona amenajată a lacului). Unii au comandat plescavica, alții au comandat mici. Plescavica era o bucată mare de carne (comandata la farfurie, pâinicile erau separat – o să pun și foto), iar micii erau practic același lucru (aceeași carne), doar că aveau formă de mici. Iar ei îi mănâncă cu ceapă și nu cu muștar.

Cât timp fetele au mai rămas la o cafea la terasă, băieții s-au dus să întrebe de cazare în acea zonă. Au găsit la căsuțe cu 11 euro de persoană pe noapte și au și luat două căsuțe. O căsuță are două camere, un mic hol, baie, un mic balcon în spate și o mică terasă în față. Camera în care am stat noi avea 4 paturi, iar cealaltă parcă 2. Căsuțele sunt curate, terasa, baia și holul au gresie pe jos, în cameră – mochetă pe jos, lambriuri de jur împrejur, calorifer, jaluzele verticale la fereastră, scaune, noptieră, comodă; camere curate, totul ok. Fiind situate chiar în zona amenajată a lacului, ești foarte aproape de lac și de toate terasele de acolo. Bela Crkva nu este o stațiune mare (de fapt, nici nu cred că o pot numi stațiune), însă ceea ce au este exploatat la maxim. Un lac, șezlonguri pentru plajă, terase cu mâncare bună și sănătoasă, căsuțe pentru cazare și multă ospitalitate din partea sârbilor.

Ne-am cazat și am plecat la plajă și la o baie în lac. Apa faină, caldă, singura problemă pe care am avut-o cu apa a fost prezența unui soi de alge (nu prea le observai, nu prea erau vizibile) care înțepau destul de rău. Dar în final m-am obișnuit și cu acestea, nu le mai băgam în seamă. Bineînțeles că băieții nu au rezistat prea mult la soare și s-au dus pe la terase la o ”pivo” (bere). Seara ne-am dus să mâncăm și vreau să vă spun că se mănâncă foarte bine aici. Fac sârbii o mâncare la ceaun... un deliciu. Vă recomand muscalica la ceaun (vezi foto). Este delicioasă! Și niște clătite... un deliciu! Foarte bună mâncarea și de apreciat că ți-o face pe loc.

Ca activități de seară, puteți merge la discoteca în aer liber din zonă (dar aici nu era prea multă lume) sau puteți să vă plimbați pe malul lacului și să faceți astfel un tur al lacului. A doua seară am descoperit o altă terasă cu muzică sârbească nu departe de noi unde era formație ce cânta live și am mers acolo. Aici era foarte mult tineret și ne-am simțit foarte bine.

Am mers a doua zi și prin oraș (în Biserica Albă), dar nu prea aveți ce să vedeți aici. (câteva magazine cu haine, nu mare lucru, terase și magazine de alimente – amintind parcă de fostele noastre alimentare). Dar am mâncat o înghețată excelentă la una din terase. Am fost și în piață la ei. Ce m-a surprins în mod plăcut a fost faptul că ei vând doar ce produc. Toate fructele și legumele sunt din producție proprie (cu gust, deci), iar, în afară de banane, nu am văzut altceva de pe la alții. Bineînțeles că ne-am înarmat cu vegeta și boia – foarte ieftine la ei și nelipsitele ciocolate Cipiripi și Eurocrem – așa, ca să ne aducem aminte de copilărie.

Cum ne-am înțeles cu ei? ... cam greoi la început (ne dureau mâinile de atâta vorbit!) Engleza nu prea funcționează la toți, în schimb, bănățeana noastră are foarte multe cuvinte asemănătoare cu ale lor. Și am mai găsit ulterior la una din terase o tipă care vorbea românește. Până la urmă te înțelegi. Sunt oameni foarte deschiși și primitori.

Postez și ceva prețuri pentru cei interesați: cafea – 100-120 dinari, o bere: 140-160 dinari, plescavica – 200 dinari; clătita uriașă – 100 dinari, 4 mici – 200 dinari; muscalica (la ceaun) – 450 dinari. 116 dinari erau 1 euro; 100 de dinari – 4 lei.

În ultima zi am plecat la 10 km de Bela Crkva - la Stara Palanka (auzise un prieten de-al nostru de un restaurant unde se mănâncă pește proaspăt și bun). Stara Palanka este o localitate mică, cu case puține, dar restaurantul Dunărea (Dunavski Gvet) este extraordinar. Am mâncat o ciorbă de pește și un șalău și proaspete și deosebit de bune!

Am mers apoi (pe lângă restaurant) pe un drum de țară cam 400 m și am ajuns la o limbă de pământ de unde se vede, pe celălalt mal al Dunării, localitatea Baziaș și intrarea Dunării în țara noastră. Este un peisaj foarte frumos!

Ne-am întors acasă (ce-i drept, am stat foarte mult la coadă la vamă – se controlau toate mașinile de țigări sau alcool) cu amintiri placute după un weekend reușit petrecut împreună.

Ca să concluzionez... a fost un weekend frumos, 3 zile în care ne-am distrat, am petrecut timp cu prietenii și ne-am simțit foarte bine!

---

VIZUALIZĂRI: 12016 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI