GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Euxinograd, reşedinţa de vară a regilor Bulgariei
La 8 km de Varna, pe partea dreaptă cum mergi către Sf. Constantin şi Elena (vis-a-vis de benzinăria Eko), o placă de marmură neagră inscripţionată cu litere aurii, uşor de trecut cu vederea în goana maşinii, marchează intrarea pe domeniul regal - reşedinţa de vară Euxinograd a ţarilor Bulgariei. Astăzi parţial e folosită în "scopuri prezidenţial-nomenclaturiste", parţial e deschisă turiştilor pentru vizitare şi cazare (pe domeniu au fost construite în perioada comunistă un hotel şi mai multe vile / bungalowuri).
Vizitarea domeniului se face pe un traseu fix ce durează aproximativ două ore şi care include plimbare prin parc, vizionarea parterului şi a grădinii din spatele palatului, precum şi a porţiunii de faleză unde este hotelul Tunelat.
Domeniul a aparţinut în trecut Mănăstirilor Sf. Dimitrie şi Sf. Constantin şi a fost dăruit (de episcopul Greciei) kneazului Bulgariei Alexandru de Battenberg pentru construirea reşedinţei de vară. Ulterior, a fost extins prin achiziţionarea de teren, totalizînd azi 80 ha. Abdicarea ţarului Alexandru a dus la întreruperea proiectului, aşa încât construcţia palatului de vară a început în timpul domniei succesorului său, ţarul Ferdinand al Bulgariei. Arid şi plin de bolovani iniţial, domeniul a fost transformat într-o grădină luxuriantă prin aducerea de sol fertil de pe malurile râului Camcia şi prin aclimatizarea a numeroase specii de plante din mai multe colţuri ale lumii - sudul Franţei, America de Sud, Asia. Se vizitează două dintre sere, una cu palmieri care adăposteşte inclusiv banani (unul chiar avea fructe în curs de coacere), iar cealaltă - mai modestă, o oranjerie cu mai multe specii de arbuşti tropicali, inclusiv portocali bineînţeles (dar ghivecele şi straturile verzi erau cam neîngrijite când am fost noi). Grădinile palatului combină stilurile peisagistice englez (elemente geometrice şi jocuri de volume) şi francez (îmbinări armonioase ale vegetaţiei locale cu plante exotice, jocuri de lumini şi umbre). Din păcate, traseul de vizitare nu a inclus şi grădinile de pe faleză, pe care le-am văzut numai de la distanţă. Însă întreg domeniul este o uriaşă grădină cu vegetaţie variată şi luxuriantă, pe parcurs fiindu-ne semnalaţi copaci seculari cu dimensiuni impresionante, chiparoşi, platani, specii de brad şi pin, ienuperi, tufe de liliac indian, trandafiri, rododendroni, azalee... Aici se află şi cel mai bătrân copac din regiunea Varna, un cedru de 30 m înălţime şi 250 de ani vechime. Parcul a fost realizat după planurile dendrologului francez Neumayer, sub supravegherea directă a regelui Ferdinand, despre care se spune că era un fin coinesseur şi pasionat naturalist.
Arhitectura palatului e inspirată din cea a castelului Saint-Cloud de lângă Paris, achiziţionat de regina Maria Antoaneta la sfârşitul secolului 18. Unele materiale, inclusiv frontonul triunghiular ce stătea deasupra intrării în aripa dreaptă a castelului provin (achiziţionate la licitaţie din ordinul ţarului) chiar de la castelul St. Cloud, distrus la sfârşitul sec. 19 în timpul Războiului Franco-Prusac. Acest fronton, înfăţişînd în basorelief stema regală franceză şi doi amoraşi suflînd în trâmbiţe, nu a fost integrat în construcţia palatului propriu-zis de la Euxinograd, ci a fost amplasat la baza scărilor ce coboară de la nivelul unde se află palatul înspre grădinile ce conduc către mare. Palatul are, în afară de parter, încă un etaj şi mansarda, dar se vizitează numai parterul. Turnul cu ceas este încă funcţional şi ne-a încântat, pe când vizitam grădina din spatele palatului, cu melodia ce cântă la oră fixă.
Palatul are faţade din cărămidă roşie, iar acoperişul mansardat e placat cu cupru. Cu siguranţă ar mai putea primi pe ici-pe colo o "mână de ajutor" pentru a-şi reetala frumuseţea iniţială! De altfel şi unele porţiuni din interior ne-au "mărturisit" că fondurile pentru reparaţii şi întreţinere sunt astăzi subţiate considerabil. Altminteri, interioarele sunt "princiare", cu mobilier din mahon şi lemn de nuc şi numeroase obiecte de artă: orfevrărie, servicii de masă, bibelouri, ceasuri - toate în stare de funcţionare, tablouri şi statui. În holul de la intrare tronează un uriaş candelabru cu însemnele coroanei regale şi decorat cu crini din aur, un cadou din partea Casei de Bourbon. Se vizitează o serie de încăperi - dormitorul Mariei Luiza, săli de recepţie, salonul de muzică, salonul oglinzilor, salonul pentru cină. Ivărele de la ferestre şi clanţele uşilor (ca şi stâlpii de iluminat din parc) poartă stema regală şi iniţialele ţarului Ferdinand.
În spatele palatului se întinde o grădină în care este amenajat cu un mic lac cu nuferi străjuit de statuia din bronz a zeului Neptun. Ceasul solar dăruit de Regina Victoria, de care bulgarii sunt atât de mândri nu a fost inclus, din păcate, în "marşruta" (traseul de vizitare), fiindu-ne prezentat numai în poză, pe un panou în apropiere de hotelul Tunelat.
Aflată pe faleză, pe locul fostei mănăstiri, clădirea cu 2 etaje a hotelului Tunelat are pereţii şi faţada vopsite în alb şi punctate - din balcon în balcon - de ghivece cu muşcate roz, ceea ce-i dă un aer... "cochet mediteranean". În spatele hotelului, unde se ajunge prin arcada ce comunică cu faleza, se află o mică cişmea - pe locul izvorului considerat tămăduitor (unde era, din câte am înţeles, altarul Mănăstirii Sf. Dimitrie.)
Ieşirea de pe domeniu se face pe o alee lungă, umbrită de viţă de vie, între două podgorii imense. Sunt cultivate numai soiuri de struguri albi, dintre aceştia, după cum se laudă bulgarii, soiul Chardonnay de Euxinograd fiind premiat şi celebru în toată lumea.
Clădirea ce adăposteşte cramele palatului are arhitectura caselor tradiţionale bulgăreşti şi, se pare, are două niveluri sub sol. Nu se vizitează, dar la ieşirea de pe domeniu, în parcare, este amenajat un magazin de suveniruri de unde se pot achiziţiona câteva soiuri de vin şi cognac, inclusiv licenţiatul Euxiniac, cu preţuri între 7 şi 46 lv sticla.
Numele iniţial al palatului era Sandrovo, de la diminutivul în italiană pentru Alexandru - Sandro (aşa cum apare menţionat şi în "Jurnalul Regelui Carol I al României"). Prima soţie a regelui Ferdinand, Maria Luiza (după care este denumită o importantă arteră în Varna) a insistat ca domeniul să se numească Euxinograd, de la numele latinesc al Mării Negre, Pontus Euxinus ("marea primitoare"). Prin adăugarea sufixului -grad ("oraş" sau "cetate", în bg.), aşa cum scrie şi în explicaţiile oferite pe panoul de la hotel şi cum nu uită să precizeze şi ghidul, denumirea actuală s-ar traduce "Oraşul ospitalier" sau "Cetatea primitoare").
Numai că, de primit, primeşte turişti doar dacă se formează un grup de minim 10 persoane, ale căror nume trebuie să fie confirmate în prealabil. Ghidul însoţitor care preia grupul la intrarea pe domeniu citeşte numele de pe listă, ca să identifice care cine e. Anterior plecării în vacanţă, noi am trimis o solicitare pentru vizitare la euxinograde@government.bg, dar ni s-a răspuns că nu sunt grupuri programate în perioada cât stăteam noi în Bg şi am fost invitaţi să revenim peste o lună. Nu ne-am dat bătuţi şi ne-am văzut de concediu, pe care l-am petrecut în cea mai mare parte la Obzor, dar ne-am rezervat câteva zile şi la Grand Hotel Varna, care e la numai 2 km de palat - distanţă care s-ar putea parcurge şi pe jos la o adică, dacă ar fi cazul (la noi n-a fost). La GHV am beneficiat de ajutorul d-rei Stela de la Guests Relations, care ne-a ajutat purtînd corespondenţa prin e-mail cu Palatul Euxinograd. Aşa am reuşit să primim, după două zile, confirmarea că ni s-au rezervat locuri alături de un grup de bulgari. Având făcută de acasă lista cu ce era interesant de văzut, nu ne-a deranjat prea tare că explicaţiile ghidului au fost exclusiv în bg (nu înţelegeam chiar tot, dar am mai pus întrebări în engleză şi ghida ne răspundea amabilă).
Biletul de intrare e 8 lv / adult şi 3 lv / copil.
În faţa intrării pe domeniu se află staţia unde opresc mai multe autobuze care pleacă din Varna.
Mi s-a părut un obiectiv interesant de vizitat, mai ales prin comparaţie cu domeniul de la Balcic, amândouă fiind înconjurate de grădini bogate amplasate pe malul mării, ambele fiind - fiecare în felul său aparte - nişte construcţii cochete şi purtînd amprenta personalităţii creatorilor lor.
Trimis de Klaudyia in 11.10.13 23:08:04
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Klaudyia); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Domeniul l-am vazut doar "din zbor" cu Google Maps, dar din ce ne-ai povestit este clar un obiectiv foarte interesant.
Cei interesati pot gasi orarul de vizitare cat si o adresa suplimentara de e-mail (&alte informatii) pe travel.government.bg/cond ... tions.php?id=56, fiind disponibile inclusiv tarifele pentru cazare in cadrul hotelului/vilelor din complex.
Felicitari pentru ca ai pus pe "harta" AFA aceasta destinatie!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2019 Weekend in Constantin si Elena — scris în 19.06.19 de steli68 din BRAILA - RECOMANDĂ
- May.2019 Simfonia lalelelor în varianta bulgărească — scris în 18.05.19 de nicole33 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2017 Sejur placut cu familia in Sf Constantin si Elena, Varna, Bulgaria — scris în 13.09.17 de corina1981 din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Apr.2017 De Paşti, în vizită la “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, la malul Mării Negre — scris în 22.04.17 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Jun.2010 'Bunica' statiunilor de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre — scris în 15.03.12 de Floria din BUCURESTI - RECOMANDĂ