Sarajevo - orasul renascut; impresii si recomandari

TIPĂREȘTE

Calatorind dinspre Mostar spre Sarajevo am fost placut impresionati de bucata de autostrada, de la Tarcin incolo; am castigat timp si era tentati sa tot megem, spre Visoko, locul unde se spune ca sunt piramide facute de om cu multe mii de ani in urma; nu insist aici, sunt cateva articole pe sait care trateaza mai competent subiectul. Am optat ca timpul sa-l investim in vizitarea capitalei bosniace.

Orasul. Un exemplu de convietuire multietnica inca din perioada otomana si apoi habsburgica, Sarajevo este un oras de munte de marimea Clujului, Iasiului, Craiovei, cam 275000 locuitori, cu cartiere noi si aerisite, cu cartiere vechi si etnice, cu case inghesuite si pestrite.

Pe o ploaie marunta i-am strabatut pe artera principala, Mese Selimovica Bulevar, continuat cu Zmaja od Bosne si Obala Kulina, un sens unic de-a lungul raului cu acelasi nume. Ne-au intampinat si cladirile noi, moderne, care transmit tuturor ca acum este epoca dezvoltarii, a santierelor mari, a uitarii trecutului dureros si a reconstructiei. Doar cateva blocuri cu urme de mortiere ne mai spuneau ca aici a fost iadul in 1992-1995. Ca o particularitate, centrul istoric este acum cam la marginea orasului, spre munti, acesta tot extinzandu-se spre sud-vest respectiv spre ses. Aveti semnalizari electronice ale parcarilor, cu tichete automate, o data cu intrarea pe Obala Kulina sunteti practic in zona centrala, puteti cauta parcare. Costul este de 2 KM pe ora, aprox 1 eur.

Podul Latin - inceputul Marelui Razboi. In 1914, arhiducele Franz Ferdinand si sotia, vizitand Sarajevo (Bosnia facea parte de la 1878 din Imperiu) au supravietuit unui prim atentat, au decis sa-si continue traseul, impotriva tuturor recomandarilor, doar pentru a fi ucisi minute mai tarziu, la al doilea atentat din acea zi, de catre un minor (si minoritar), sarbul Gavrilo Princip, aici, la Podul Latin. Restul este istorie, patru imperii desfiintate (austro-ungar, tarist, otoman, prusac) in patru ani, milioane de vieti sfarsite de aroganta, lacomie si... prostie. Recunosc ca am vizitat acest pod cu o curiozitate aparte, prea celebru prin drumul care s-a deschis de aici natiunilor europene asuprite, prea sumbru prin tragedia umana fara seaman inceputa si terminata cu al doilea razboi mondial.

Mai sunt de vizitat Sebilj, o suma de biserici, si catolice dar si ortodoxe plus moschei, bazarul acoperit - brusa bezistan - nu foarte mare dar viu, colorat, plin de marfuri si cu vanzatori nu asa de insistenti ca in Istanbul, ba chiar lejeri.

Concluzii: orasul ne-a placut, este dinamic fara a fi sufocant, curat, are un contrast nou-vechi care atrage atentia. Are o artera principala, care duce, evident, spre centru, este cam greu sa te ratacesti. Zona centrala este inconjurata de strazi cu sens unic, traficul fiind astfel fluent. Vacanta placuta tuturor!

---

VIZUALIZĂRI: 4135 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI