Pelerinaj? Aici DA!

TIPĂREȘTE

Îmi închipui că atunci când îți propui să faci un pelerinaj îți planifici totul în amănunt. (sau te lași în voia sorții?) Nu am făcut pelerinaj ca să ajung în Santiago de Compostela și nici nu mi-am planificat în amănunt plecarea. Abia acum, după vreo 3 săptămâni de când am fost la Santiago, îmi dau seama că am ajuns acolo pentru că așa a vrut Cel de Sus.

Ajuns în Vigo (vezi impresii) știam că voi avea 2 zile în care pașii mă pot purta altundeva decât în portul Spaniei la Atlantic. Ajuns în ultima zi de vizitat Vigo, și cum până la avion mai aveam 2 zile, am decis pe loc, chiar dacă vremea era ploioasă, să ajung în Santiago de Compostela, într-o după amiază, iar a doua zi să cobor spre Porto (urmează să public experința în Porto).

O după amiază. Atât am petrecut în Compostela. Deși unii își planifică toată viața pelerinajul până aici, din toate colțurile Europei, vă asigur că orășelul care e în patrimoniul UNESCO din 1985 merită văzut, chiar și doar pentru câteva ore.

După Ierusalim și Vatican, Compostela e al treilea oraș important pentru catolici. Nu aveam cum să-l ratez, aflându-se la mică distanță de Vigo, un alt oraș minunat vizitat la sfârșitul lunii februarie, chiar dacă vremea nu a prea ținut cu pelerinul din mine. Mi-a prins însă bine... am descoperit primăvara, lăsând acasă iarna și bucurându-mă de fiecare pas prin orașul plin de flori.

Din Vigo sunt autobuze spre Santiago de Compostela. Al meu m-a lăsat exact la poarta de intrare în orașul vechi, în stația centrală de autobuz. Era ora 15 și aveam 6 ore în care să vizitez orășelul spaniol. Prima impresie a fost că am ajuns într-un oraș total turistic. Încă din autogară te întâmpină biroul turistic pe care nu puteam să-l ratez. Mi-am procurat harta și câțiva magneți pentru colecția de acasă. Mi-am făcut planurile să vizitez catedrala și să văd orașul de pe cele două dealuri care înconjoară partea veche a sa.

Traversând orașul vechi, ajungi la catedrală. Intrarea este gratuită, dar îmi închipui că vara cozile sunt imense. Acum a fost destul de lejer. Am intrat după ce am stat 2-3 minute la rând, iar interiorul l-am vizitat în tihnă vreo 15 minute. Traversând orașul vechi am ajuns într-un parcul Bonaval, situat într-un cimitir vechi și de unde ai o panoramă interesantă asupra centrului vechi. Deși mi-am propus să văd orașul și din partea opusă, nu am mai ajuns pe ziuă în parcul Alameda, în direcția opusă.

Fără prea mulți turiști, fiind început de martie, încă frig pentru acea zonă (erau doar vreo 10 grade) și ploaie în reprize scurte, Santiago de Compostela mi s-a dezvăluit așa cum îmi doream: plin de localnici, copii cu ghiozdanul în spate și studenți, chiar în fața Universității, o clădire impunătoare, aflată în extremitatea estică a orașului vechi. Ajuns din nou la catedrală, am văzut un grup de pelerini care tocmai ajunseseră în oraș. Am stat 5-10 minute și i-am admirat, neștiind din ce direcție vine sau cât au făcut pe drum, dar după cum arătau, cu siguranță, călătoria lor a durat mai multe săptămâni. Erau cu sufletul împăcat, zâmbeau și probabil satisfacția nu era doar pe chipul, ci și în sufletul lor.

Dacă atunci când am intrat în orașul vechi era liniște, odată cu seara au început să apară trubaduri cu chitări și cântece străvechi. Și chiar dacă turiștii puteau fi numărați pe degete, iar vremea nu ținea cu ei, atmosfera era una boemă, parcă ruptă dintr-o poveste spusă de stră-stră-bunicii mei.

Deși scurtă, vizita în Compostela a fost una care m-a marcat. Vă recomand să ajungeți măcar odată în viață acolo, chiar și pentru doar câteva ore. Și dacă mergeți în Galicia, Vigo e de vizitat, insulele Cies sunt minuntate (așa zic cei care au avut ocazia să le viziteze) și au ajus la urechile mele zvonuri care mi-au zis că și puțin mai spre nord este un oraș frumos a fi vizitat: La Coruna. Poate data viitoare, pentru că îmi doresc să revin în Galicia.

---

VIZUALIZĂRI: 5080 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI