Hoinareala prin Rott

TIPĂREȘTE

La momentul la care scriu aceste comentarii exista doua review-uri foarte bine documentate ale lui Costi de Rotterdam, pe care le recomand cu caldura deoarece:

- contin poze; din anumite motive eu nu le mai am la dispozitie, asa ca voi atasa doar poze pe care le veti gasi si voi pe net

- sunt foarte bine documentate

Si atunci ce doresc eu? Sa vin cu cateva impresii personale, despre un oras in care am petrecut 3 saptamani (una in iarna lui 2000 si restul in iarna urmatoare, cand am facut acolo si revelionul) mai mult ca un hoinar decat ca un turist uzual. Am ajuns acolo nu atat pentru a vizita orasul, cat pentru a incerca sa regasec niste sentimente si sensuri pierdute, asa incat incarcatura emotionala deosebita m-a facut sa ma atasez mai mult de acest oras decat as fii crezut, mi-a dat posibilitatea sa-i vad acele fatete care mi-ar fii scapat cu siguranta daca as fii ajuns acolo intr-o simpla calatorie. Poate ca aceste lucruri nu vor fii de prea mare folos unui turist grabit, cum suntem cu totii astazi, dar risc totusi, incercand sa-i dau acestui oras o sansa in plus.

Pentru ca ce poti spune despre Rott din prima?

Ca este un port. Multa vreme a fost cel mai mare port cargo al lumii, fiind detronat de Yokohama. Dar din cauza dimensiunii si a specificitatii topografice, nu prea ai cum sa-l vizitezi. Cel mai bun lucru e sa-l vezi din turnul Euromast.

Ca este centrul financiar al Olandei? Ei, asta parca mai merge. Are un mai mare impact. Arhitectonic, in primul rand, si asta se vede din pozele lui Costi, dar si sub aspectul preturilor mai piperate decat in Amsterdam.

Mai putini stiu ca este in acelasi timp si un puternic centru universitar – in genul in care este si Thessalonikul in Grecia – sau ca aici este cel mai “international” program MBA (doar 5% dintre studenti sunt olandezi), program care este si destul de bine cotat (la acea vreme era printre primele 30 din lume), asta facand ca viata de noapte sa fie destul de interesanta.

Poate si mai putini stiu ca in timpul WWII a fost aproape ras de raidurile aviatiei germane, asa incat singurele cladiri ramase in picioare au fost primaria (Stadhuis), cladirea postei (situata alaturi) si catedrala (Sint Laurenskerk) ? Asta a facut posibila refacerea lui din temelii aproape, si asa cum iarasi Costi a reusit asa frumos sa arate.

Dar ceea ce oricine ar trebui sa stie, este ca aproape orice in acest oras poarta, cu multa mandrie numele lui ERASMUS, desi statuia lui nu este prea bine pusa in valoare, dar o puteti gasi undeva in fata catedralei.

Si apropo de catedrala, am vizitat-o in prima zi de Craciun. De fapt statem in dubiu, ne stiind daca e deschisa sau nu, cand un grup de tineri m-a poftit sa intru, si intelegand ca sunt turist (faptul ca in ciuda accentului nu eram britanic ci roman nu i-a speriat) s-au oferit chiar sa-mi traduca slujba. Tin sa va spun ca spre surprinderea mea, obisnuit fiind cu frecventa mare din bisericile noastre de sarbatori, am constatat ca eram doar eu si aproximativ 10-15 credinciosi. Dar nu am zabovit prea mult, incercand sa nu-i deranjez. In general Rott-ul nu este privit ca un oras turistic, asa ca veti putea fii surprins sa constatati lipsa inghesuielii tipice (multi asiatici mici...) in zonele de interest.

A, si apropo. Indecizia mea (din fata catedralei) era legata de dificultatea de a intelege cum functioneza o tara in care – la aceea vreme – rata somajului este de sub 2%. Da, ati citit bine. Imaginati-va, daca puteti, o tara in care magazinele se inchid la ora 18.00pm! sau in care sinigurele non-stop-uri sunt benzinariile? In care la un post de politie oarecare trebuie sa suni la intrare ca sa-ti deschida! In care in weekend ai un singur supermarket dechis in tot orasul (si aici vorbesc de Rott)!

Asta imi aminteste de cel mai frapant lucru din Chisinau – scuzati divagatia – in care consider ca starea de saracie nu poate fii reliefata mai bine decat de faptul ca nu exista cotidiene in limba romana!

Revenind, pot spune ca lipsa hoardelor turistice – scuzati expresia, pentru ca si eu am facut parte din ele, de atatea ori... – e mult mai placut si mai eficeint sa simti pulsul unui oras. Poate ca asta face si ca masinile sa nu te claxoneze in centru chiar daca nu treci pe trecerea de pietoni. Dar mare grija la biciclisti. Acestia nu vor ezita sa dea peste tine daca mergi pe banda lor, si credeti-ma ca deseori nu veti fii constienti de asta. Din fericire, statura m-a ferit de acest pericol.

Un alt loc bun de vizitat daca nimeriti ziua potrivita, este piata ambulanta (Binnenrotte) din Blaak – este o statie tripla: tramvai, metrou si tren, asa ca nu puteti s-o ratati. Sau, si mai simplu, este situata in apropierea Creionului (Blaaktoren) si a Cuburilor. In aceasta piata am constat spre stupoarea mea ca intr-adevar exista mai multe calitati de produse – deobicei 3. De la cartofi la portocale. Asta ma face ca si azi, dupa atatia ani, sa ma indispun cand vad invariabil in supermarket-urile romanesti etichetate cu calitatea I toate rebuturile... Dar va puteti dispune cumparand putina Gouda, o branza (cascaval, pe numele romanesc) cum nu o sa mai gasiti la intoarecerea acasa, care se topeste incet-incet in gura, cu o savoare deosebita. Si apoi incercati peste marinat, pe care vanzatorii ti-l ofera pe o felie de paine proaspata. E bine sa aveti niste guma de mestecat, pentru orice eventualitate. A, si tot aici, cautati – e specific olandez – jofrele lor cu miere. Sunt cate 10-15 (stiva verticala) ambalate intr-o punga de cele mai multe ori transparenta. Nu le puteti rata.

Si daca sunteti aici, apropiati-va cu incredere si intrati in curtea Cuburilor (Kubuswoningen). Sunt cele mai ciudate cladiri pe care le-am vazut, si sunt locuite – adica nu sunt birouri. Apoi traversati strada si ajungeti pe malul unui canal (Oude Haven), unde puteti lua o gura de bere, sau ce va face placere, admirand panorama care incepe sa se deschida in fata voastra.

Pentru ca asta este frumos in Rott. Spatiile mari, larg deschise, care pot fi admirate cel mai bine din turn, dar si de pe unul din poduri sau de pe mal. Chiar va incurajez sa faceti o mica promenada pe malul drept – zona Tropikana. Veti fii surprins de forfota de pe fluviu – si credeti-ma ca indiferent de zi e la fel. Dar si de vant, si cel mai adesea de ploaie. Pentru ca asta este cel mai suparator aici, cel putin pentru noi, romanii.

Si ca sa intelegeti ami bine despre ce e vorba, puteti vedea mai multe: click aici

O alta curiozitate a orasului insuficient promovata este o (sau un, nu stiu exact) mini walk of fame, de gasit la urcarea pe podul Erasmus dinspre centru. Aaaa, fiind un “walk”, e bine sa fiti pe jos, sa vedeti ceva :)

Daca vreti sa vedeti cum arata insa partea rezidentiala a orasului, puteti sa va bucurati atat de cladirile dezvoltate pe vremea impozitului locativ pe latimea propietatii, dar si de blocurile obisnuite sau chiar vile, incercati sa ajungeti pe marginea parcului/lacului Kralingse – ei spun ca e echivalentul olandez al Wood-stock, dar nu stiu sa va confirm asta. Daca nu stiati, a fost o verme in care dezvoltarea urbanistica a fost puternic marcata de metoda de impozitare a propietatilor in functie nu de suprafata, ci de latimea acesteia la strada. Astfel veti intalni casele standard (inclusiv in Red Light-ul din Amsterdam) cu intrare prin dreapta, sufragerie la strada si living si bucatarie in spate si dormitoare la etaj.

Interesant este ca de cele mai multe ori poti vedea in casa oamenilor, vremea nu foarte insorita facandu-i sa nu aiba ferestrele acoperite integral cu perdele. Mai mult, in prezent orice cladire nou construita trebuie sa indeplineasca anumite norme privind suprafata minima a ferestrelor, tocmai pentru a facilitata prezenta luminii naturale intr-o cantitate cat mai mare in interiorul locuintelor.

Pentru zona de lux a orasului, treubie sa mergeti putin mai departe (dar nu foarte) pana in apropierea Universitatii: Arboretum Trompenburg – vezi poze.

Ca ordin de marime, toate locatiile descrise pana acum sunt la o departare de maxim 3km de centru (sa zicem primarie). Informativ puteti vizualiza locatia: click aici In dreapta jos este Universitatea, dreapta sus parcul, stanga jos zona Blaak-Cuburi-Catedrala.

Pe partea de cumparaturi, puteti beneficia de gruparea lor in jurul pasajului pietonal care subtraverseaza bulevardul central (Koopgoot), adica cam 200m mai jos (spre podul Erasmus) de primarie si posta. Va recomand V&D Rotterdam Centrum – un fel de magazinul Unirea :), situat in spatele World Trade Centrum (urmatoarea cladire mare pe partea stanga, dupa posta).

Si ca sa revin putin la ciudatenile/specificitatile orasului (si probabil ale Olandei, dar nu pot garanta, mare parte din informatiile prezentate fiind obtinute de la studenti din caminul incare am locuit, si care nu erau olandezi – vezi si poze). Trec peste cornetele cu cartofi prajiti innecate in maioneza, in speranta ca ati vazut Pulp Fiction, si ajung la faptul ca oamenii astia seara stau in casa! Magazine deschise pana tarziu? Nu. Stat (atarnat...) in baruri pana tarziu? Nu! – exceptie facand studentii, normal. Pizza delivery dupa ora 11pm? No way! In schimb, umblat mult cu bicicleta – si din pacate aruncarea lor impreuna cu umbrelele rupte fix in canale.... Asa ca la ei magazinul de biciclete e o imensitate, cum nu prea vezi prin alte parti. Iar nivelul ridicat de trai se traduce prin multitudinea magazinelor specializate: branzeturi, carneturi/mezelarii, tutun. Cand ati vazut la noi asa ceva ultima oara? Cam tot atunci cand o sa vedeti si data viitoare!

Asa incat mergand sa petrec revelionul in Paris, pe strada, stati linistit, ca atat a fost bugetul, dar macar “strada” s-a numit Champs Elysee.... am ramas frapat vazand ca acolo inclusiv cofetariile erau deschise la ora la care lumea pleca la miezul noptii din Place de la Concorde. Veneam direct din Rotterdam, unde a trebuit sa cumpar paine de le benzinarie, ca fiind Craciunul era totul inchis, si ma intorceam tot acolo...

Dar evident, nu pentru asta va invit sa vizitati Olanda! Ci pentru mutliculturalitatea care face oamenii mai deschisi – dar in mod cert in alt mod decat in Romania. Nu e vorba de opsitalitatea cu care suntem noi obisnuiti, ci de o “minte deschisa”. Indoctrinat cu tensiunile inter-rasiale din orice film american, am ramas cu gura cascata vazand in tren, o bunica alba dragalasindu-si nepoti negrii ca abanosul.

Scuze, dar divaghez iar putin, ca tot am ajuns la chestia cu trenul. E un mod foarte bun de transport prin Olanda, pentru ca multe gari sunt in “buricul” targului (in Bruxelles deasemenea), si avantajul e ca biletul luat este generic, pentru o calatorie cu trenul pe o anumita distanta, adica poti sa iei orice tren din ziua respectiva. Iar pe ruta Amsterdam-Haga-Rott circula cu o frecventa multumitoare, pentru ca sunt multi navetisti. Pe partea de transport local, in acea perioada era principiul zonarii: circulai intr-o anumita zona, compostai o singura calatorie, dar daca parcurgeai tot orasul ajungeai sa compostezi pana la 3 calatorii.

A, si foarte important! Sa nu cadeti pe jos cand vedeti ca la ora 6.30am in weekend nu vine tramvaiul si riscati sa nu ajungeti la timp pe Schipol! Verificati orarul din statie, sa vedeti ca primul tramvai vine abia dupa ora 7am!!! Si apoi fuga la metrou. Ca pana la Gara riscati ca pornirea sa fie jumate din costul cursei, ca la ora aia nu e nimeni pe strazi....

am sa pun cat de curand si pozelel promise

---

VIZUALIZĂRI: 6041 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI