O zi in Prishtina, Kosovo

Ar trebui sa spui si ceva despre vama daca au fost probleme la intrarea in Kosovo sau nu, eu am trecut pe aproape de Kosova dar acolo nu am ajuns.

Cind am intrat in Serbia via Macedonia am fost intrebat de vamesul sirb ce am cautat in Albania?

Cred ca atunci cind am fost eu in zona daca mergeam in Kosovo vamesii sirbi nu ma lasau sa intru inapoi la ei, cred ca intre timp s-au mai schimbat procedurile.

@Nicu: Si eu am avut emotii. Dar vama e normala, facuta de politisti kosovari sub supravegherea KFOR. Ti se pune stampila in pasaport.

Daca vrei din Kosovo sa treci mai departe in Serbia nu vei putea, pt ca vamesii sarbi nu recunosc stampila Kosovo si te vor intoarce din drum. Ei nu recunosc nici cartile de identitate si pasapoartele emise la Prishtina care apartin localnicilor. In schimb poti merge spre Muntenegru sau Albania.

Daca vii din Serbia, poti intra in Kosovo si iesi apoi spre Macedonia sau Albania fara probleme.

Noi am iesit din Kosovo pe unde am intrat, spre Macedonia. Dupa ce mi-am terminat excursia in Macedonia, am luat trenul Skopje_Belgrad, dar nu am avut nici un comentariu vis-a vis de escapada si stampila de Kosovo.

@vgaby

Mai degrabă, eu aş zice că pe-acolo Alah este mai îngăduitor...

Foarte interesante informaţiile tale, care îmi vor fi cu siguranţă utile în circuitul pe care intenţionez să-l fac în Balcani, deşi le dai cu foarte multă parcimonie...

În ce priveşte Kosovo, unica şansă a lui este alipirea la Albania, dar asta este ceva mai complicat. Până atunci, el este doar o structură artificială, născută din interesele unora şi din încăpăţânarea proverbială a sârbilor.

Nici cu Muntenegrul situaţia nu este cu mult diferită, dar măcar ăia nu au probleme de recunoaştere şi au turism...

Din păcate, statele mici (sau slabe într-un anumit moment) sunt călcate în picioare de cele puternice, fără a putea face nimic. Aşa s-a întâmplat prin anii '50 şi cu teritoriile italiene din zona peninsulei Istria, alipite Iugoslaviei fără nicio motivaţie istorică, etnică, sau de altă natură, în afara faptului că Italia pierduse războiul, iar Iugoslavia era unul din statele învingătoare. Urmare a acestui fapt, o populaţie italiană de câteva sute de mii de locuitori a luat calea pribegiei, părăsind locurile unde trăiau de mii de ani. Fapt şi mai supărător, este că pe lângă populaţia italiană, acelaşi lucru s-a petrecut şi cu populaţia istro-română, care practic şi-a pierdut astfel identitatea.

@Costi: Cand spui caci Kosovo este locuit in proportie de 90 % de etnici albanezi musulmani, te sperii un pic, ca s-a extins islamul in Europa. Dar comunismul si europenizarea si-au spus cuvantul, si musulmanismul nu se regaseste deloc in imbracaminte si obiceiuri de consum (alcool), lucru care m-a surprins placut.

Spre deosebire de cazul Istriei, albanezii sunt majoritari in proportie de 90%, sarbii au fost 10%, dar jumatate au plecat, au mai ramas 100000 in nord si cei din familii mixte. Serbia a fost sanctionata pt politica nationalista, si acum plateste cu Kosovo castigurile nemeritate anterioare din vremea Yugoslaviei si a lui Tito (Istria de ex, Banatul fost maghiar, vlahii nerecunoscuti ca fiind romani.).

Asta e roata istoriei, nici macar Muntenegru nu a ramas cu ei in federatie, desi au fost prieteni si aliati.

@vgaby

A pune semnul egalităţii între albanezi şi musulmani, în sensul că ce e albanez e şi musulman, este o eroare evidentă.

Tot aşa cum "statul" Kosovo este o făcătură artificială, tot aşa este şi cu albanezii "musulmani".

Este bine-ştiut că în perioada comunistă, în Albania era complet interzisă orice activitate şi opinie religioasă, bisericile fiind de altfel dărâmate, sau în cel mai bun caz folosite în alte scopuri. Da, am spus "bisericile", pentru că Albania era majoritar ortodoxă. Aşa-zisa musulmanizare a Albaniei şi a albanezilor kosovari a avut loc în ultimii 20 de ani, când cercurile islamiste au fost mai iuţi şi s-au infiltrat mai repede în zonă, tot aşa cum s-a întâmplat în Bosnia, sau ceva mai departe, în Cecenia.

A fost ceva în genul bisericilor neo-protestante, care şi-au făcut prozeliţi în România (dar şi prin alte state est-europene) oferind ajutoare materiale, ceea ce, e drept, nu au făcut-o mai deloc bisericile tradiţionale.

Revenind la albanezi, ăsta e motivul "practicilor religioase" mult mai laxe decât cele ale fundamentaliştilor. Islamismul lor este doar la nivel declarativ, cum de altfel este şi ortodoxismul românilor!

În altă ordine de idei, între muntenegreni şi sârbi e o diferenţă cam ca între ardeleni şi moldoveni. De altfel, slovenii, croaţii, sârbii, bosniecii (fie ei şi musulmani) şi muntenegrenii vorbesc aceeaşi limbă, chiar dacă unii fac toate eforturile să nu se vadă asta!

@Costi: cu albanezii si musumanismul la nivel declarativ ai perfecta dreptate. In Albania in momentul de fata 60% se declara musulmani si 30 %crestini (catolici si ortodoxi). Am cunoscut acum un student, cu bunici aromani, care mi-a spus ca toata familia lui (din Berat, sudul Albaniei) sunt ortodoxi, deci exista libertate de a alege religia.

Cat despre restul "popoarelor" exyugoslave, slovenii sunt singurii a caror limba este complet diferita de sarbo-croata. Muntenegrenii au avut acu vreo 200 ani o limba diferita, pe care incearca acum sa o resusciteze in defavoarea sarbii (fara succes).

In rest diferentele lingvistice asa cum stii si tu sunt ca la limba romana intre moldoveni, olteni sau ardeleni.

Cel mai stupid mi se pare aparitia limbii "bosniace", mai ales ca in 1992 ei nu aveau nici o identitate, fiind cunoscuti ca musulmanii din Bosnia. Dar Balcanii raman f interesanti de vizitat si inteles si din aceste motive.

Mutat în rubrica "Descoperă Prishtina" (nou-creată pe sait)

@vgaby: sper că nu vă supărați dacă adaug câteva explicații la fotografii:

P01 - moscheea din Ferizaj (Urosevac în sârbă); în dreapta se văd turlele bisericii ortodoxe, aflată "gard-în-gard"

P02 - ziua "fratelui mai mare" este sărbătorită cu mult fast în Kosovo; de obicei pe 4 Iulie vin în vizită oficialități americane de rang înalt; au o relație mai specială

P03 - barul Dit' e Nat' (Zi și Noapte), un loc frecventat de artiști, în care seara sunt lansări de carte sau prezentări în lectura autorului, plus mini-concerte live. Ce nu se vede, este că pe peretele opus barului (în spatele persoanei care pozează) se află o bibliotecă. Cărțile din bibliotecă sunt pentru clienții care n-au ce citi la o cafea sau un ceai (foarte multe în limba engleză). Tot aici găsiți hărți, ghiduri de călătorie și dicționare (se pot și cumpăra).

P04 – o parte din “Piața Verde”, aici găsiți și artizant, de exemplu serviciu de cafea otoman din cupru sau almă și ibric cu coadă lungă (pentru cafea la nisip)

P05 – în prim plan statuia guvernatorului, și mai apoi șefului Ligii poporului albanez, Gjergi Kastrioti Skenderbeu (sau Skanderberg). clădirea înaltă din plan secund este sediul guvernului (nu centru de afaceri). în ultim plan se vede clădirea ministerului muncii iar clădirea mai înaltă este Biroul UE în Kosovo (se vede arborat steagul UE pe clădire)

P06 – în plan îndepărtat se vede turla noii Catedrale catolice a Binecuvântatei Maica Tereza. este o întreagă poveste și cu construcția acestei catedrale

P07 – strada Maica Tereza, devenită pasaj pietonal datorită faptului că Prishtina nu avea un corso. în plan îndepărtat se zărește în dreapta un crâmpei din Hotelul Swiss Diamond singurul de 5* din oraș (o cafea costă acolo 4 euro) iar vis-a-vis de acesta, într-un mic scuar se găsește statuia Maica Tereza. Pe partea dreaptă ascuns de copaci se află restaurantul și terasa Rings, locul predilect al localnicilor de băut cafea și "birds watching"

@Nicu: Relațiile bilaterale încep încet, încet să se normalizeze. În urmă cu trei ani s-a semnat un acord bilateral de recunoaștere reciprocă a documentelor de călătorie și a plăcuțelor de înmatriculare. Până în primăvara anului trecut (2012) Kosovarii trebuiau să-și schimbe în "no mens land" plăcuțele de înmatriculare (cele cu însemnul RKS, cu cele vechi KS). Din toamnă pot tranzita Serbia și cu cele RKS (Republica Kosovo), însă plătesc mai mult la vamă pentru asigurarea auto. Pentru turiștii străini, doar ocazional dacă ai ghinionul să dai peste un polițist sârb cu capsa pusă, mai comentează în privința ștampilei din pașaport. Înainte se aplica o ștampilă cu "Annule" peste ștampila kosovară, ceva gargară și atât. Recomandarea mea este să nu vorbiți neîntrebați, să fiți politicoși, să nu ieșiți din mașină dacă nu vi se cere asta, iar dacă vă arată cu mâna spre spatele mașinii, să le arătați ce aveți în portbagaj. De regulă nu controlează, ci doar se uită să vadă dacă nu aveți ceva suspect. Din căte am citit, zilele trecute s-a spart gheața și a avut loc prima întâlnire la nivel înalt dintre Serbia și Kosovo. Rămâne de văzut cu ce rezultate.

@Costi: Este interesant de știu că de fapt în Kosovo sunt mai mulți catolici decât ortodocși. Poate nu atât de vizibil în Prishtina, cât mai ales în celelate municipalități. De exemplu în Gjilan sau Istog, unde se află și cele mai mari biserici catolice iar în Gjakova se află și o catedrală de-a dreptul impunătoare. Acesta este și motivul pentru care în cea mai bună locație din centrul Prishtinei, a fost construită o catedrală catolică și nu o moschee. Au fost și ceva proteste pe acest subiect, deoarece în centrul orașului se mai află și catedrala ortodoxă. Proiectul aprobat este de-a dreptul megalomanic, o moschee futuristă, asemănătoare unui decor de film SF, însă amplasarea sa peste drum de catedrala catolică mai are de așteptat.

Despre apariția religiei islamice în Kosovo, istoricii au găsit urme în regiune încă din secolul al XII-lea, deși se crede că ar fi existat chiar mai devreme. Însă această religie a pătruns hotărâtor o dată cu invaziile otomane. Cea mai veche moschee din Prishtina, Xhamija e Carshise (adică giamia sau Moscheea Bazarului) datează de la începutul sec XV, fiind construită de către sultanul Baiazid pentru a comemora victoria otomană din 1389. Practic de lângă această moschee, pe străduța de peste drum din spatele semaforului, se intră în Piața Verde. Cea mai mare moschee din Prishtina, Xhamia Mbretit (Moscheea Sultanului) a fost construită în 1460 de Sultanul Mehmet al II-lea, Cuceritorul. Se spune că această moschee are cel mai mare dom din sud-estul europei iar în fața sa se află și Marele Hammam.

Ce a apărut diferit în ultimii 20 de ani este ceea ce numim acum “fundamentalism islamic”. După război, o dată cu stabilirea administrației internaționale a regiunii (UNMIK – United Nations Mission in Kosovo) în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, au pătruns în regiune mai multe organizații ne-guvernamentale cu scop umanitar. Unele dintre acestea, în special cele din Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, au început să construiască moschei și școli cu un obiectiv foarte bine definit. Cei care aderau de la principiile fundamentalismului islamic beneficiau de sprijin material (construcție de case, burse pentru copii, alimente etc.). Și în zilele noastre mai poți vedea, e drept foarte rar și numai în anumite zone, fete de vârstă școlară purtând hijab (în nici un caz burqa). Localnicii îi consideră pe adepții fundamentalismului islamic drept “mercenari”, pentru că au îmbrățișat aceste principii doar pentru bani, sau în cel mai bun caz “ciudați”. Deși termenul “freak” în engleză are o conotație negativă mult mai puternică.

Despre ortodoxism este foarte mult de scris și foarte frumos a scris pe AFA “marian 1973”. Lîngă Peja (în albaneză) sau Pec (în sârbă, se pronunță Peci) se află Mânăstirea Pec, unde se află și Patriarhatul de Pec. Puteți citi mai multe aici. Am vizitat mânăstirea dar din păcate pozele realizate de mine lasă mult de dorit. La fel și cele realizate la Biserica Sf. Ioan din Cerkolez/Crkolez, o superbă bisericuță construită în 1355.

Și o mică picanterie. Din punct de vedere legal, deși e discutabil a cui lege, denumirile localităților din Kosovo trebuie menționate în documentele oficiale în cele trei limbi oficiale (albaneză/sârbă/engleză).

Dacă vă interesează regiunea, vă recomand și un articol interesant, e drept mai vechi. Eu l-am citit când îmi făceam documentarea pentru primul drum în Kosovo (în acel celebru martie 2004) și din câte observ azi, a dispărut site-ul de unde l-am preluat. Însă el se mai găsește citat în 2007 pe un forum în partea de jos a paginii aici. Dacă știți limba engleză, vă recomand acest raport oficial, cu mențiunea că el se referă numai la soldații aflați în vehicule blindate, nu și la populația civilă, mediu și generațiile ce vor urma.

@mauricius: multumesc pentru precizari. Vizita mea a fost una neprevazuta si nedocumentata. Mergeam din Bulgaria spre Macedonia si pe microbuz m-am hotarat sa vizitez Prishtina. Cafeneaua artistilor mi-a placut mult, la ea ne-a dus tanara kosovara. Cu un an inainte vizitasem Albania si trebuia sa vad si Kosovo. Ma bucur ca nu au mai fost violente intre sarbi si albanezi. Cred ca umbrela UE e solutia pentru toate tarile exyugoslave.

@mauricius: foarte interesant articolul de pe forum.

@vgaby: Mă bucur că l-ai găsit și tu interesant. În plus, cu referire la un paragraf din acel articol, azi mâncăm în Prishtina pâine albaneză din făină sârbă.

Iar referitor la acel raport despre uraniul sărăcit "însămânțat" aici, zilele trecute mi-a trimis un coleg local un link către un articol publicat recent în presa de aici, inclusiv o hartă a zonelor cel mai tare afectate, ca urmare a constatării unei creșteri alarmante a cazurilor de cancer și leucemie în rândul copiiilor (l-am citit cu google translate). Dacă ești curios, aici este linkul: telegrafi.com/lajme/kance ... ar-2-41861.html