Pe malul lacului albastru - De la Ohrid la Sveti Naum

TIPĂREȘTE

Ne-am plimbat o dimineaţă întreagă pe străduţele pietruite ale vechiului Ohrid. Ne-am cocoţat pe zidurile Cetăţii lui Samuil, am admirat casele albe cu acoperişuri roşii şi grădiniţe înveselite de cele mai frumoase flori ale primăverii, ne-am odihnit în tăcerea bisericilor cu ziduri groase de piatră, am privit curioşi vestigiile trecutului ce amintesc de istoria Ohridului pierdută în negura vremurilor. Am căscat ochii la tarabele cu suveniruri în căutarea unor mici daruri pentru cei dragi de acasă... Am fi rămas cu mare plăcere în Ohrid pentru câteva zile de vacanţă dar cum plecasem la drum cu alte planuri a trebuit sa ne luăm la revedere de la bătrânul oraş, cu promisiunea că vom reveni...

Am pornit spre sud, spre punctul de trecere a graniţei în Albania de la Sveti Naum. Am parcurs până la frontieră cam 30 km. printr-un ţinut de o frumuseţe tulburătoare, greu de descris în cuvinte. Pe partea dreaptă a drumului, Lacul Ohrid pe partea stângă, Munţii Galicica... Acum eşti jos, la câţiva paşi de apele învolburate ale lacului iar în clipele următoare eşti la câteva sute de metri înălţime, admirând peisaje desprinse parcă dintr-un album cu fotografii.

După ieşirea din oraşul Ohrid drumul trece prin mici aşezări pitoreşti cu hoteluri, case de vacanţă, pensiuni, restaurante construite pe ambele părţi ale şoselei. De la Sveti Ştefan te însoţeşte o atmosferă plăcută de vacanţă : mici plaje, pontoane cu bărcuţe ancorate la malul lacului, pescari, terase cochete, flori... „Marea Macedoniei”!

De pe zidurile Cetăţii lui Samuil am privit lacul imens ca pe un minunat decor ce sporeşte frumuseţea vechiului oraş Ohrid. De îndată ce am părăsit oraşul, lacul a încetat să fie doar un simplu decor, a devenit vedeta admirată de toţi spectatorii. Aşa ne-am simţit noi: spectatori fascinaţi de apele lacului ce-şi schimbă culoarea de la o clipă la alta, de la verde smarald la bleu safir, de la gri la albastru intens... influenţată de culoarea cerului, de strălucirea luminii, de verdele intens al pădurii ... La întoarcerea acasă am fost întrebată ce culoare are lacul Ohrid. Răspunsul l-am găsit greu, după câteva momente de tăcere- Albastru de Ohrid! N-am ştiut cum să definesc altfel nuanţa schimbătoare şi surprinzătoare a lacului cu capricii de femeie cochetă...

Inclus în patrimoniul mondial UNESCO în 1979, lacul Ohrid este unul dintre cele mai bătrâne şi mai adânci lacuri din lume (adâncimea maximă-288m). Ţărmul cu o lungime de peste 80 km. este împărţit între Macedonia şi Albania. Lacul Ohrid, de origine tectonică, are o vârstă de 4-5 milioane de ani fiind „coleg de generaţie” cu lacul Baikal din Siberia, Tanganyka din Africa şi Titicaca din America de Sud.

Claritatea apei Ohridului se datorează numeroaselor izvoare subacvatice. O mare parte din apă provine din lacul Prespa (aflat la altitudine mai mare) care se infiltrează pe sub Muntele Galicica în apropiere de Mânăstirea Sveti Naum.

În lacul Ohrid s-au păstrat forme de viaţă originare care nu mai există în alte locuri din lume sau există doar fosile. Singurul lac din lume cu care cercetătorii au constat unele asemănări este lacul Baikal din Siberia. În acest ecosistem unic trăiesc numeroase specii endemice de peşti, moluşte şi alge. Printre cele mai cunoscute specii de peşti sunt păstrăvul de Ohrid, plashica-din solzii căreia se obţine ingredientul minune al perlelor de Ohrid-şi ţiparul european. Intersantă mi s-a părut povestea ţiparului din apele Ohridului. Acest peşte se naşte în Marea Sargaselor din Oceanul Atlantic şi călătoreşte timp de zece luni spre lacul Ohrid. Trece în Marea Mediterană, Marea Ionică, Adriatica iar în cele din urmă, prin apele râului Crn Drim, ajunge în lacul Ohrid. După o lungă perioadă de timp (5-20 ani), ţiparul se maturizează şi îşi găseşte perechea apoi îşi reia călătoria în sens invers spre Marea Sargaselor unde va muri după ce-ţi va depune icrele. Iată ce viaţă aventuroasă pot avea şi peştii câteodată...

La aproximativ 15 km. de Ohrid, la Gradişte-în apropiere de satul Peshtani- se află un complex arheologic de mare valoare, Muzeul pe apă din Golful Oaselor. Am oprit în parcarea mare amenajată în dreapta şoselei unde se află şi casa de bilete. Am plătit 2 euro de persoană pentru vizitatea complexului muzeal apoi am coborât pe aleea ce duce spre malul lacului admirând pomii înfloriţi, verdele crud al ierbii, apa lacului în care se reflectau pădurile din jur.

În largul apelor, la vreo 10 m depărtare de mal, a fost descoperită o aşezare umană preistorică ce datează din epoca târzie a bronzului şi prima perioadă a epocii fierului. Arheologii apreciază că aşezarea întinsă pe o suprafaţă de circa 8500mp a fost locuită de pe la anul 1200 Î. Hr. până spre anul 700 Î. Hr.

Primele săpături arheologice subacvatice din Macedonia au început în Golful Oaselor în anul 1997. Au fost descoperiţi peste 6000 de piloni la o adâncime de 3-5 m. împreună cu vase de ceramică întregi şi fragmentate, oase de animale, obiecte din piatră, silex şi bronz, coarne de cerb, altare de sacrificiu. Astfel, prin intermediul arheologilor, au ajuns până în vremurile noastre informaţii preţioase cu privire la viaţa triburilor preistorice ce populau zona lacului Ohrid.

Arheologul Pasco Kuzman a avut iniţiativa de a pune în valoare excepţionalele descoperiri din situl Plochea Michov Grad prin reconstrucţia aşezării preistorice. Muzeul a fost deschis pentru public în anul 2011.

Pe o platformă de lemn, sprijinită pe piloni groşi din stejar, au fost reconstruite 24 de căsuţe din lut şi nuiele, acoperite cu stuf. Platforma este legată de malul lacului printr-un pod din lemn cu mecanism de ridicare şi coborâre. Am vizitat căsuţele împreună cu mulţi copii din Bulgaria şi Macedonia aflaţi în excursii cu şcoala. Copiii erau încântaţi de tot ce vedeau... Dar şi noi, oameni în toată firea... Am intrat în căsuţe şi am privit curioşi cuptoarele, vasele, uneltele ce făceau parte din viaţa de zi cu zi a oamenilor preistorici. Desigur, acestea nu sunt obiecte găsite pe fundul lacului ci altele noi, confecţionate după modelul celor străvechi.

O parte din artefactele descoperite de arheologi sunt expuse într-o clădire construită pe malul lacului. Aici a fost amenajată şi o cafenea cu terasă, locul perfect pentru un câteva minute de odihnă într-un cadru natural de poveste, privind cu mii de ani în urmă spre satul ce se iveşte ireal din apele bătrânului Ohrid...

Cei mai curajoşi vizitatori pot face scufundări, însoţiţi de un specialist al muzeului, exact pe locul unde s-au făcut săpăturile arheologice, la câţiva metri de satul reconstruit.

Pe coasta sud estică a Peninsulei Gradişte, pe dealul de deasupra Golfului Oaselor, au fost descoperite ruinele fortificaţiilor militare ale castrului roman Gradişte. Una dintre aleile pietruite ale parcului amenajat în Golful Oaselor urcă direct spre castrul roman.

Am lăsat în urmă satul oamenilor preistorici şi ne-am continuat drumul spre Mânăstirea Sveti Naum. Am urmat şoseaua care şerpuieşte între Lacul Ohrid şi Munţii Galicica până în apropierea graniţei cu Albania. La aproximativ 1 km. de frontieră drumul se bifurcă iar pentru a ajunge la mânăstirea Sveti Naum trebuie să o luaţi la dreapta.

Pe măsură ce ne apropiam de parcul în care se află mânăstirea înaintam tot mai anevoios. O mulţime de autocare, microbuze şi autoturisme aproape blocaseră drumul. La moaştele Sfântului Naum vin în pelerinaj bulgarii, macedonenii, albanezii, creştini ortodoxi din toate ţările din apropiere. Cu siguranţă n-am nimerit cea mai potrivită zi... era sâmbătă, 2 mai şi părea că o mare parte din populaţia Bulgariei plecase în vacanţă în Macedonia...

Am găsit cu greu un loc de parcare şi, sub ameninţarea ploii care stătea să înceapă din clipă în clipă, am intrat în parcul mânăstirii Sveti Naum. Până a ajunge la mânăstire ne-am plimbat prin parcul amenajat pe malul lacului Ohrid, frumos dar aglomerat şi sufocat de tarabe în partea dinspre intrare. Mi-aş permite să le sugerez celor care-şi propun să viziteze mânăstirea Sveti Naum să aleagă o dimineaţă liniştită (nu sâmbăta, duminica sau o sărbătoare religioasă importantă) pentru a se bucura în tihnă de frumuseţea naturii şi a se ruga în tăcere la moaştele Sfântului Naum.

Până a ajunge la mânăstire, pe partea stângă a parcului, se află izvoarele râului Crn Drim. Apa provenită din lacul Prespa-situat pe cealaltă parte a muntelui Galicica, la altitudine mai mare-se infiltrează prin peretele calcaros şi alimentează lacul Ohrid. Cu peste 1000 de ani în urmă Lacul Prespa şi Lacul Ohrid formau un singur lac mare, fiind despărţite mai târziu de Muntele Galicica. Izvoarele de la Sveti Naum dau naştere râului Crn Drim care traversează lacul Ohrid, iese din lac la Struga apoi îşi continuă drumul prin Macedonia şi Albania până la vărsarea în Marea Adriatică. Un fenomen natural spectaculos... am văzut şi noi, alături de o mulţime de turişti curioşi, râul Crn Drim care îndată ce izvorăşte intră în lacul Ohrid pe care îl traversează până la Struga.

Apa ce se infiltrază prin munte formează mai întâi un lac cu apă limpede precum cristalul, această zonă de o frumuseţe aparte fiind protejată prin lege şi inclusă în Parcul Naţional Galicica. Apa este transparentă astfel încât poţi vedea până la 3-4 metri adâncime păstrăvii de Ohrid şi broscuţele ţestoase care populează lacul. Sunt 45 de izvoare în zona Sveti Naum, 30 de izvoare subacvatice pe care le poţi zări “bulbucind” printre strâncile calcaroase de pe fundul lacului şi 15 izvoare de coastă.

Pe lacul de la izvoarele râului Crn Drm s-au format de-a lungul timpului două insuliţe. Pe una dintre ele se află restaurantul Ostrovo, cu pontoane şi grădină de vară. Am văzut vitrina frigorifică în care erau expuşi tot felul de peşti şi meniul cu preparate tradiţionale dar era foarte aglomerat şi n-am avut răbdare să aşteptăm eliberarea unei mese deşi oferta era tentantă... Tot aici se află un magazin de bijuterii cu perle de Ohrid ce aparţine familiei Ristevski. Concurenţă între firmele care vând perle autentice de Ohrid... fiecare susţine că ar prima care a descoperit secretul fabricării frumoaselor perle... De la restaurantul Ostrovo puteţi închiria bărcuţe pentru o plimbare pe lacul cu izvoare.

În apropiere de mânăstirea Sveti Naum se află o plajă cu nisip fin şi portul în care ancorează vaporaşele care aduc turişti de la Ohrid. Cei care doresc să se bucure pe îndelete de atracţiile turistice şi de farmecul acestei zone se pot caza la hotelul de lângă mânăstire. Ce frumos o fi spre seară când forfota turiştilor se potoleşte...

Povestea Mânăstirii Sveti Naum începe cu mai bine de 1100 de ani în urmă. Discipol al Sf. Chiril şi Metodiu, Sf. Naum a sosit la Ohrid în anul 893. Numit episcop, Sf. Clement de Ohrid i-a cerut Ţarului Boris al Bulgariei să-l trimită pe Tata Naum pentru a conduce Şcoala Literară din Ohrid. Deşi slăbit de boală Sf. Naum a răspuns cu entuziasm chemării Sf. Clement, stabilindu-se în zona lacului Ohrid pentru tot restul vieţii sale. A continuat activitatea Sf. Clement de evanghelizare şi alfabetizare a slavilor, Şcoala Literară din Ohrid fiind locul de naştere a alfabetului chirilic, centrul cultural şi religios al lumii slave.

Sf. Naum însuşi a ales locul în care şi-a construit mânăstirea, într-un cadru natural de o frumuseţe care te lasă fără grai, pe o stâncă ce se înalţă deasupra apelor lacului Ohrid. Mânăstirea cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril a fost înălţată în anii 900-905 pe locul unei biserici mai vechi ale cărei ruine au fost descoperite abia în anul 1955. Sf. Naum a strâns în jurul său un mare număr de călugări din Balcani fiind considerat întemeietorul monahismului în această regiune.

Mânăstirea Sveti Naum a suferit numeroase prefaceri şi reconstruiri de-a lungul secolelor dar structura este cea cea originală a bisericii construite de Sf. Naum. De la sfârşitul secolului al XVIII-lea când a fost construit paraclisul ce adăposteşte moaştele Sf. Naum, biserica n-a mai suferit nicio modificare. Pictura din interior datează din anul 1806 şi este realizată de un zugrav din Albania, Trpo din Korcea. Iconostasul se păstrează de la începutul secolului al XVI-lea şi este considerat de specialişti o capodoperă, unul dintre cele mai valoroase din lume.

Mânăstirea Sveti Naum a devenit (alături de Mânăstirea Sf. Pantelimon construită de Sf. Clement din Ohrid) un centru cultural şi lingvistic de mare insemnătate pentru lumea slavă. Pe una dintre coloanele din interiorul mânăstirii au fost descoperite două inscripţii cu caractere glagolitice şi chirilice din secolul X, valoroase dovezi ale naşterii scrierii slavone în zona Ohridului.

Sf. Naum ţi-a petrecut ultimii ani din viaţă la mânăstirea care-i poartă astăzi numele traducând Sfânta Scriptură şi alte cărţi bisericeşti din limba greacă în slavonă. A fost renumit pentru calităţile sale de vindecător, aducând alinare mai ales celor ce sufereau de boli psihice. S-a mutat la Ceruri în anul 910, fiind înmormântat în mânăstirea sa, pe malul lacului Ohrid. Oamenii vin şi astăzi pentru a căuta ajutor la Tata Naum în clipele grele. Se spune că dacă pui urechea pe mormântul Sfântului Naum şi ascuţi în tăcere şi cu credinţă vei auzi cum îi bate inima... Sub biserică se află izvoare subterane puternice care alimentează lacul Ohrid şi care ar putea fi auzite atunci când este linişte deplină, spun oamenii de ştiinţă. Izvoarele există cu certitudine dar inima Sfântului Naum va bate vesnic pentru aceste meleaguri de poveste...

Nu am reuşit să intrăm în Mânăstirea Sveti Naum, începuse ploaia şi era atât de multă lume... am admirat păunii, stăpânii eleganţi ai grădinii mânăstirii şi am făcut cale-întoarsă spre parcare, cu regretul că n-am putut petrece câteva clipe de linişte în Mânăstirea Sfântului Naum... Sper că voi avea şansa de a reveni în aceste locuri de vis care mi-au intrat în suflet pentru totdeauna...

Doar un kilometru ne despărţea de graniţa cu Albania. Ne-am luat rămas bun de la Macedonia, după două zile de călătorie printr-o ţară frumoasă, colorată în toate nuanţele de verde şi albastru pe care mi le puteam imagina... Multă vreme după întoarcerea acasă am visat cu ochii deschişi la lacul verde-gri-turcoaz-bleu-Albastru de Ohrid... Dar oare cum ar fi viaţa într-o lume cenuşie, fără vise colorate în nuanţele vacanţelor noastre?

---

VIZUALIZĂRI: 7489 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI