Maldive. Pregătirea excursiei și drumul

TIPĂREȘTE

Republica Maldive este o țară formată dintr-o mulțime de insulițe, 1192 mai exact. Este situată în Oceanul Indian, în apropiere de Sri Lanka și de India. Din cele 1192 de insule, doar aproximativ 250 sunt locuite. Cea mai mare gazduiește și capitala acestui stat, respectiv Male despre care am scris un articol separat - vezi impresii .

Altitudinea maxima fața de nivelul mării este de aproximativ 1 metru jumătate și din acest motiv se crede că aceste minunății ale naturii sunt pe cale de dispariție, din cauza încălzirii globale și a creșterii cotelor apelor mării. De altfel se aude că guvernul acestei țări se pregătește deja de ce-i mai rău, cumpărând pământ în alte zone, cu scopul mutării populației în caz de calamitate naturală. Ar fi un lucru extrem de trist să dispară această adevărată minune a naturii.

Maldive este unul din cele mai fascinante locuri de vacanță din lume. Apa cristalină, care-și schimbă culoarea de la turcoaz la verde si chiar la albastru, nu are cum să nu te fascineze. Peisajele de vis, apusurile de soare, insulele nelocuite sunt ceva ce te lasă fără respirație. Pozele făcute în acea zonă nu reușesc să arate în proporție de 100%, festivalul de culori care-ți îmbie simțurile.

Iar de viața subacvatică ce mai pot să zic. Este raiul scufundătorilor și al amatorilor de snorkeling așa cum suntem și noi. Mozaicul de pești multicolori, care sunt în zona coralilor, te fac sa iubești necondiționat aceste meleaguri.

Maldive. Sincer m-am ferit să dau acestui articol unul din titlurile clasice rai, paradis, heaven... Am zis să-l denumesc simplu Maldive. Când te găndești la Maldive primul lucru care-ți vine în minte este de destinație romantică, ideală pentru petrecerea lunii de miere. Pot să confirm că este chiar așa. Eram printre cel mai bătrân turist. În general erau persoane tinere sau foarte tinere.

Maldive până nu de mult era o destinație exclusivistă. Fără 2000-3000 de euro de persoană pentru o săptămână de vacanță nu găseai bilet. Din acest motiv, cu toate ca sunt pasionat de vacanțele exotice, nici nu îndrăzneam să visez la o asemenea destinație exotică de vacanță. Pentru o vacanță exotică de două săptămâni nu sunt dispus să cheltui pentru transport si cazare mai mult de 1000 de euro de persoană.

De obicei la o vacanță exotică cel mai scump este biletul de avion. Dacă prinzi o oferta bună, deja mai mult de jumate din treabă este rezolvată. Asta pentru că hotelurile, transferurile și viața în general sunt în locurile exotice, mai ieftine ca la noi în Europa. Ei bine la Maldive lucrurile nu stăteau deloc așa. Biletul de avion era scump, transferul de la aeroport la resort era foarte scump, iar cazarea la un resort era exorbitantă. Clar în atari conditii nu aveam nicio șansă să ajung până aici.

Totuși am avut noroc, pentru că în ultimii ani lucrurile au început să se schimbe. În primul rând în anii 2008,2009 au avut loc ample revolte populare cu scopul declarat de a li se permite sau mai bine zis de a li se da dreptul și localnicilor să construiască pensiuni turistice. Era si total aiurea să trăiesti într-o asemenea zonă și să fii cumva sclav la tine în țară. Până la urmă guvernanții au cedat, astfel că în 2010 a aparut prima pensiune turistică, in cea mai mare insulă locuită, în afară de capitala Male. Probabil o să scriu un articol separat, despre această insulă. În momentul de față în Maafushi există aproximativ 40 de hoteluri și pensiuni. La pensiune este mult mai ieftin, dar eu personal parcă n-aș sta acolo. La hotel este cu totul altceva.

Un al doilea factor care a contribuit la posibilitatea organizării unei excursii mai ieftine a fost scăderea prețului petrolului, care a dus implicit la scăderea considerabilă a prețului biletului de avion.

Iar al treilea factor au fost informațiile găsite pe AFA referitor la variantele de transfer, la un preț mai mult decât rezonabil.

Și acum să încep cu pregătirea sejurului. Eram prin ianuarie și mă gândeam la vacanța de vară. Nu aveam în minte o destinație anume, ci doream ceva exotic. Mi-a venit în fața ochiului o ofertă a Companiei Qatar Airlines, respectiv un bilet de avion București – Male la 575 de euro. O ofertă foarte bună din punctul meu de vedere, deoarece acum câțiva ani zburam o oră până la Istanbul și plăteam pentru un bilet nici mai mult, nici mai puțin decât 240 de euro. Așa că n-am mai stat pe gânduri și am achiziționat biletele de avion. Totuși trebuie să precizez, că un factor care a contribuit la un bilet de avion așa ieftin este acela că am ales perioada de călatorie în extra sezon, mai exact în sezonul lor ploios. Dar eu așa am făcut întotdeauna și nu am dat greș, dar despre asta o să vorbesc mai târziu.

Am ales o călătorie de două săptămâni. Două zile le pierzi cu avionul așa că au mai rămas 12 nopți de cazare. Am ales varianta unui hotel pe insula locuită - vezi impresii. Nu știam dacă-i bine sau nu. Aveam să aflu ulterior. Întoarcerea spre casă o aveam duminica dimineață la 9. Cu ferry oficial care pleca la 7 din Maafushi nu aveam nicio șansă să ajung și ar fi trebuit să apelez la o barcă rapidă. Prețul nu-l știam exact și nu am vrut să risc așa că am luat 11 nopti în Maafushi și o noapte în Male. Am fost nevoit. pentru a nu-mi depăși bugetul foarte mult. In Maafushi m-a costat 1100 dolari plus 270 dolari taxe guvernamentale, respectiv 1370 USD. Cazarea pentru o noapte în Male a fost cu tot cu taxe 140 USD.

Ce e mai greu rezolvasem, dar mai aveam o mică dilemă cu transferurile. Aveam ceva informații de la colegii noștri, care au fost aici, dar între timp lucrurile s-au mai schimbat. Știam că în fiecare zi ferryboat-ul pleacă din Male spre Maafushi la ora 15 și se întoarce din Maafushi în Male a doua zi la ora 7 dimineață. Mai putin vinerea când la ei e zi liberă și vasul nu circulă. Aveam să constat ulterior, că între timp lucrurile s-au mai modificat. Trebuie doar să precizez, că acum plecarea din Maafushi se face la ora 7,30.

S-a făcut și timpul să plecăm în călătorie. Cu cât se apropia ziua plecării, simțeam că nu mai am răbdare. Mă gândeam să nu se întâmple ceva, să nu mai ajungem. Nu știu de ce, dar niciodată nu mi s-a mai întâmplat așa ceva, n-am mai avut acest presentiment. Norocul meu că a fost fals!

Am decolat la ora 14 din București. Prima surpriză pe care am avut-o a fost când am văzut avionul. Era unul normal ca dimensiuni, nu era unul din acela gigantic destinat calatoriilor transatlantice. Mă gândesc nu stiu că poate pista noastră nu poate găzdui un asa monstru sau poate cea din Male. Nu știu. Un lucru este cert, că este mai incomod să dormi într-un asemenea avion. Cel puțin pentru mine.

Zborul a fost ok și după aproximativ patru ore jumate, am aterizat cu bine la Doha. Acolo am coborât direct pe pistă și cu toate că era întuneric, ne-a izbit un val de aer fierbinte si uscat. Trecerea e foarte bruscă și neplăcută, de la aerul condiționat, la acest aer foarte fierbinte.

Aeroportul din Doha este foarte mare și modern. Te pierzi în el printre atâta lux. Din nefericire aveam o escală cam lungă, respectiv 6 ore. Dacă nu ar fi fost necesară viza, probabil am fi ieșit din aeroport. Scaunele din aeroport erau confortabile, dar aveau un mare inconvenient. Toate aveau mâner și nu puteai să te întinzi deloc. Așa că am început să caut prin aeroport camerele de odihnă. Auzisem că au așa ceva. Am găsit o cameră de acest tip, dar era only for man. Cum puteam să mă duc eu și să las fetele să se chinuie? Așa că am navigat pe net, pentru că în aeroport au net gratuit, ca să mai treacă timpul. Norocul nostru a fost că am auzit în difuzoare. că s-a schimbat gate-ul de unde urma să ne îmbarcăm. În drumul nostru spre noul gates am gasit o silence room destinată tuturor. Așa că am putut să ne întindem pe fotoliile de acolo si să tragem un pui de somn. Pentru că drumul e lung, e foarte lung.

La ora 12,30 noaptea, urma drumul spre Maldive. O lume foarte pestriță urma să se îmbarce spre această destinatie de vis. Din avionul cu care venisem de la București, am mai identificat doar două cupluri de români, cu aceeași destinație. La ora 8 fără douăzeci dimineața (6 fără douăzeci pe ora noastră) am aterizat pe insula artificială Hulhumhale. Această insulă artificială a fost construită special pentru aeroport, pentru a facilita accesul turistilor din întreaga lume. În stânga apă, în dreapta apă, în față o mică pistă. Cred ca doar piloții foarte buni se încumetă la o aterizare pe acestă pistă unde nu ai șansa doua, nici la aterizare, dar mai ales nici la decolare.

Formalitățile de viză au durat foarte puțin. Am fost întrebați doar de locul cazării si de durata sejurului, fără să ne ceară documente doveditoare. Viza de intrare se obține gratuit. Și controlul care s-a făcut mi s-a parut foarte sumar. Din ce citisem știam că accesul cu băutură este interzis și că o să fim întrebați despre acest lucru. Nici pomeneală.

La ieșirea din aeroport așteptau o mulțime de reprezentanți ai resorturilor, pentru a asigura transferul cu bărcile rapide sau cu hidroavionul. Acu e momentul să fac o mica paranteză. Resorturile de lux care de obicei ocupă o întreaga insulă, dupa ce că au prețuri foarte mari, au pus exclusivitate și pe transfer. Acesta costă în jur de 150 de dolari de persoană (dus-întors) cu șalupa rapidă, în funcție de distanță și de câți sunt în barcă și în jur de 300 de dolari cu hidro avionul folosit în special pe distanțele mai lungi. Pentru noi aceste prețuri sunt foarte mari, așa că am ales transferul pe cont propriu. Erau foarte puțini turiști ca noi.

Dar altul a fost primul lucru pe care l-am facut la ieșirea din aeroport, respectiv dezbrăcarea. Că așa e iarna în Maldive, foarte cald. Având în vedere că urma să tranzităm orașul fetele au trebuit să păstreze o anumită decență, adică fără pantaloni scurți.

De la o casă de bilete, am luat câte un tichet contra a unui dolar până în Male. La 5 USD a spus ca nu avea să ne dea restul, dar eram pregătit cu mărunt din țară. Când a vazut că am mărunt a găsit și ea restul! Poți plati în dolari si restul îl primesti în moneda lor Rufyiaa, la o paritate foarte convenabilă 1 USD= 15 Rufyiaa.

Ne-am îmbarcat într-o barcă de-a lor tradiționala – dhoni și în 5 minute am plecat spre Male. Aceste bărci sunt foarte dese, pleacă la interval de 15 minute. Primul impact, care efectiv m-a lasat cu gura cascată, a fost când am dat de apa de un verde-turcoaz ireal de frumos. Efectiv nu se poate povesti în cuvinte!

10 minute a durat drumul până în Male. Era 8 și ceva dimineața. Eram obosiți. Ce să facem până la trei după-amiaza? Știam că orasul e foarte mic așa că am avut o idee foarte proastă. Zic hai să mergem pe jos, în plimbare până la portul din cealaltă parte a orașului, de unde se face transferul către Male. Vasul către Maafushi știam că trebuie să plece la ora 15 și aveam tot timpul din lume. Norocul nostru a fost, că trotuarele din piatră cubică nu arată foarte bine și trolerele noastre nu mergeau deloc. Așa că după 15 minute ne-am hotarât să luăm taxiul până la portul Villingili Ferry Terminal. În maxim 10 minute am ajuns în port. Taxiul a costat 4 USD, fără aparat. Dupa client. E clar că și-a pus dublu. Dar asta e.

Ne-am luat bilete contra a 3 USD de persoană și ne-am pus pe așteptat. Curios a fost faptul că biletele de întoarcere au costat 1,5 USD de persoană. Sala de asteptare exotică, în aer liber, cu ventilatoare si scaune de plastic. Așa e la ieftineală. Surpriză, la ora 10 a tras un vas care avea ca destinație Maafushi. Aveam să aflu că în afară de vasul oficial, al cărui program l-am menționat mai sus, a mai fost înființată o cursă. Această circulă de la Male la Maafushi duminica, marțea si joia de la ora 10 si de la Maafushi la Male sâmbăta, lunea și miercurea de la 12,45. Am avut un mare noroc de am picat și marțea la venire și sâmbata la plecare și ne-am sincronizat perfect cu această cursă nou înființată. După aproximativ o oră jumătate am ajuns la destinația finală insula Maafushi. Aici am fost întâmpinați cu zâmbetul pe buze. Formalitățile de cazare au decurs rapid, așa că la ora 12 eram deja pe plajă.

Acum o să mă opresc din povestire, pentru că risc să devin plictisitor. Despre vacanța în sine o să fac probabil o altă povestire. Știu că cel mai mult a interesat cum am ajuns acolo. Prețul final a trecut un pic de 1000 de euro de persoană, din cauza taxelor locale, care nu sunt trecute inițial în preț.

---

VIZUALIZĂRI: 8980 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI